BusinessMagazin

Tag: ministru

  • Cum profită branduri precum Adidas, Deichmann şi H&M de criza COVID-19. Ei se folosesc de o lege creată pentru afacerile mici ca să nu îşi mai plătească chiriile

    Adidas nu şi-a plătit chiriile pentru magazine în contextul crizei generate de coronavirus, profitând de un cadru legislativ creat de Parlamentul german cu scopul de a sprijini afacerile mici, potrivit unui articol publicat de Financial Times.
    Olaf Schalz, ministrul de finanţe ale Germaniei, a declarat publicaţiei germane Bild că „este iritant atunci când marile companii anunţă pur şi simplu o pauză a plăţilor pentru chirii”. 
    „Acum este momentul să cooperăm. Vom reuşi să depăşim această criză împreună dacă arătăm că suntem atenţi la ceilalţi şi acţionăm coerent. Corona ne învaţă că vom eşua dacă suntem egoişti”, a adăugat el. 
     
    Katarina Barley, un politician democrat cunoscut, care este acum vicepreşedinte al Parlamentului European, spune că ar renunţa la produsele Adidas. Într-o postare pe Twitter în care purta adidaşi ai acestui brand, a spus: „Aceasta este ultima pereche de Adidas pe care am cumpărat-o. Pentru un grup global cu un profit de 3,2 miliarde de dolari, să exploatezi clauzele protecţioniste destinate chiriaşilor cu probleme existenţiale este nedrept.”
     
    Declaraţiile politicienilor vin la scurt timp după ce reprezentanţii Adidas au declarat că îngheaţă plăţile chiriilor ca răspuns la criza actuală: „Adidas, la fel ca multe alte companii, a suspendat plata chiriilor, din moment ce magazinele sunt închise”, a declarat duminică un purtător de cuvânt al companiei, citat de Financial Times.
    Ea a adăugat: „Este important de sublinit: nu este vorba despre a nu plăti chiria pentru luna aprilie. Măsura implică doar o amânare”. 
     
     
    Retailerii H&M şi Kik au anunţat măsuri similare, la fel şi Deichmann, cea mai mare companie europeană axată pe vânzarea de încălţăminte. 
    Bazele legale ale deciziilor lor sunt incluse în pachetele de legi şi măsuri publicate de Parlamentul German recent pentru a amortiza efectele crizei economice generate de coronavirus. Aceasta include o schimbare e legilor referitoare la chirii, care îi împiedică pe proprietari să îi evacueze pe chiriaşii care nu îşi pot plăti chiriile între 1 aprilie şi 30 iunie 2020. 
     
    „Este indecent şi inacceptabil ca firme puternice din punct de vedere financiar să nu facă plata chiriilor… Chiriaşii trebuie în mod evident să îşi plătească chiriile”, a spus şi Christine Lambrecht, ministrul de justiţie german. 
    Decizia celor care au făcut legea se referă la chiriaşii care au cu adevărat probleme generate de această criză, aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile.

  • Orban: Îi voi propune preşedintelui numirea lui Nelu Tătaru pentru funcţia de ministrul al Sănătăţii

    Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că va transmite preşedintelui Klaus Iohannis demisia lui Victor Costache din funcţia de ministru al Sănătăţii, pentru ca şeful statului să emită decretul de revocare. Orban a precizat că va propune numirea lui Nelu Tătaru în funcţia de şef al Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania scoate bazooka în lupta contra crizei: vom furniza cash nelimitat tuturor companiilor afectate de criza coronavirusului

    Germania a anunţat că va furniza cash nelimitat companiilor atinse de criza determinată de noua gripă chinezească, într-o măsură de urgenţă pe care ministrul de Finanţe a descris-o ca fiind o „bazooka”, pentru a stăvili criza în cea mai mare economie din zona euro, relatează Financial Times.

    Mişcarea reprezintă o schimbare abruptă a modului în care Guvernul german a tratat economia în ultimii ani, în care a prevalat ideologia bugetelor echilibrate, a deficitului bugetar zero. În toată această perioadă guvernul german a rezistat apelurilor organizaţiilor internaţionale ca FMI, să treacă la cheltuieli mai mari pentru a impulsiona creşterea economică.

    Anunţul reflectă de asemenea, magnitudinea crizei cu care trebuie să o confrunte o economie orientată spre export ca cea a Germaniei, care este foarte dependentă de lanţurile globale de valoare şi de fluxurile comerciale internaţionale.

    Pachetul de măsuri anunţat vineri prevede o expansiune masivă a creditelor furnizate de entităţi publice precum KfW, Banca de Dezvoltare a statului.

    Companiile vor putea, de asemenea, să amâne plata taxelor şi impozitelor de miliarde de euro.

    „Asta este bazooka şi vom face tot ceea ce este nevoie pentru a menţine businessul în viaţă („we will use it to do what whatever it takes”)”, a spus ministrul Finanţelor Olaf Scholz într-o conferinţă, în această după amiază la Berlin.

    El a precizat că nu există nicio limită a împrumuturilor pe care KfW le poate da. Această sintagmă „to do whatever it takes” a fost folosită în mod special de către ministrul german al Finanţelor cu trimitere la declaraţia fostului preşedinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care în toamna anului 2008 a liniştit pieţele printr-o formulă similară, dând încredere că businessul va merge mai departe.

  • Fostul ministru Decebal Traian Remeş a murit la 71 de ani, dupã o lungã spitalizare

    Fostul ministru al Agriculturii şi al Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a murit, vineri seara, a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorina Pintea, directorul Spitalului Judeţean Baia Mare, unde Remeş a fost internat mai mult timp. Fostul ministru a murit acasă, în Baia Mare.

    Fostul ministru Decebal Traian Remeş a murit, vineri seara, acasă, în Baia Mare, după ce joi, familia a cerut externarea.

    „Domnul ministru a fost o perioadă îndelungată internat în spital, din cauza bolii pe care o avea. Joi, familia a cerut să îl ia acasă, pentru că starea era foarte gravă. Vineri seara, în jurul orei 18.00, am fost anunţată că a murit”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorina Pintea, directorul Spitalului Judeţean Baia Mare.

    Decebal Traian Remeş a fost ministru al Agriculturii în 2007 şi ministru al Finanţelor Publice în perioada 1999 – 2000.

    Fostul ministru a fost condamnat, definitiv, în februarie 2012, la o pedeapsă de 3 ani de închisoare în urma unui scandal în care Remeş a fost acuzat că ar fi traficat influenţa pentru a favoriza nişte firme să obţină contracte, în schimbul unor maşini de lux şi produse alimentare (caltaboş).

    Remeş a fost eliberat condiţionat în februarie 2014. 

    Deşi este cunoscut mai degrabă prin afacerea caltaboşul, el a avut un rol esenţial în 1999, în oprirea minerilor care veneau spre Bucureşti, când era în guvernul Radu Vasile ca Ministru al Finanţelor, iar în 2000, în guvernul Isărescu a fost unul dintre cei care a salvat tot sistemul bancar românesc, care se prăbuşea sub povara creditelor neperformante şi a scandalului FNI.

    Decebal Traian Remeş avea 71 de ani.

  • Prima femeie care reuşeşte într-un univers condus anterior de bărbaţi: a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8, a condus FMI şi conduce acum BCE

    Christine Lagarde este prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8 (Franţa), este prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi este prima femeie care conduce Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste premiere vin într-un univers financiar mondial dominat şi condus mult timp de bărbaţi. Care este povestea Christinei Lagarde?

    Sistemul financiar este în continuare dominat de bărbaţi, dar criza financiară şi economică care a izbucnit în 2007/2008 a trecut unele dintre cele mai importante frâie în mâinile unor femei care rescriu istoria leadershipului în instituţiile financiare mondiale. Christine Lagarde a fost caracterizată ca o figură impunătoare, carismatică, cu o personalitate foarte puternică, care se evidenţiază clar ca lider. Se simte în largul ei când vorbeşte cu oamenii, nu este arogantă şi abordează direct problemele, jonglând cu cuvintele cu diplomaţie. Este renumită pentru abilităţile solide de negociere şi nu este de mirare, având în vedere faptul că a lucrat mulţi ani ca avocat corporatist şi a avut multe funcţii în viaţa politică în Franţa.
    Din poziţiile importante deţinute în lumea finanţelor internaţionale, franţuzoaica Christine Lagarde (63 de ani) – supranumită „rock star of finance” –  a ajuns să-şi pună amprenta asupra întregii economii mondiale, să influenţeze pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele rostite, şi, practic, să-şi pună indirect amprenta asupra vieţii fiecăruia dintre noi prin deciziile pe care le girează.
    Născută în anul 1956 la Paris într-o familie de profesori, Christine Madeleine Odette Lagarde este avocat de profesie, absolventă a Şcolii Superioare de Drept din Paris şi a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence. Franţuzoaica este divorţată, mamă a doi copii, vegetariană, pasionată, printre altele, de yoga şi grădinărit. În adolescenţă a fost membră a echipei naţionale de înot sincron.
    Christine Lagarde are o importantă experienţă internaţională, fiind timp de mai mulţi ani şefa firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie din Chicago. Până să ajungă în fruntea FMI, a deţinut diverse portofolii de ministru în Franţa, ajungând şi ministru de finanţe – prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8. Financial Times a desemnat-o în 2009 cel mai bun ministru de finanţe din zona euro, în timp ce revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume.
    În 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional de la înfiinţarea acestuia în 1944. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea managing director al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2007/2008, având un rol important în salvarea euro. Ea a condus instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington în perioada 2011-2019. FMI a redevenit un pion important pe scena finanţelor internaţionale odată cu venirea crizei economice mondiale, după ce anterior ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice raţiunea de a mai exista şi se uita cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze.
    Pe parcursul crizei, realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
    La FMI Christine Lagarde a fost cu ochii şi pe creşterea economică, iar după ce a părăsit Washingtonul pentru Frankfurt în toamna anului 2019, pentru a prelua conducerea BCE, ea urmăreşte în continuare, printre altele, şi relansarea creşterii economice.
    Alegerea Christinei Lagarde la conducerea BCE – instituţia din inima zonei euro a fost o surpriză, cu atât mai mult cu cât a fost exclusă această posibilitate în trecut. O alegere neconvenţională şi controversată pentru şefia BCE în condiţiile în care ea nu a fost nici economistă, nici şef de bancă centrală, după cum au criticat unii analişti.
    La conducerea BCE, noul gardian al euro a primit o moştenire destul de dificilă, concretizată în normalizarea politicii monetare, caracterizată în prezent de dobânzi foarte mici şi chiar negative şi de reluarea achiziţiilor de active de către BCE, şi îndepărtarea pericolului „japonizării“ Europei. Japonia a ajuns în deflaţie după spargerea unei bule financiare în 1990. Iar inflaţia şi dobânzile reduse pentru o perioadă mare reduc dramatic spaţiul de manevră într-o nouă criză economică.
    Strategia adoptată după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, cu stimulente importante şi recapitalizări bancare, a dat rezultate câţiva ani, dar acum, inflaţia, un indicator al echilibrului economiei urmărit de BCE şi Fed, este sub ţintă atât în zona euro, cât şi în SUA. Iar politicile radicale precum ratele negative ale dobânzilor au devenit foarte nepopulare în unele ţări.
    Predecesorul Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avut grijă de zona euro în cea mai dificilă perioadă din istoria acesteia, reuşind să salveze euro, să ţină uniunea monetară închegată şi să scoată economia din criză, cu un efort financiar fără precedent, dar şi cu discursul devenit celebru prin cele trei cuvinte, „orice este nevoie“ („whatever it takes”) pronunţat la paroxismul crizei datoriilor suverane din zona euro.
    În primul său discurs important de la ocuparea funcţiei de preşedinte al BCE, Christine Lagarde a cerut ajutor guvernelor europene, care lasă pe umerii băncilor centrale obiectivul relansării economiilor, pentru ca economia zonei euro să se revigoreze. Ea a explicat că este nevoie de un nou mix de politici în care investiţiile publice sunt accelerate pentru reducerea greutăţii ce apasă pe politicile monetare de stimulare pentru ca regiunea să se revigoreze. Franţuzoiaca a transmis că instituţia pe care o conduce va continua să sprijine economia zonei euro şi a spus că politica bugerară este un element cheie pentru depăşirea celor două provocări principale ale uniunii monetare: schimbarea naturii comerţului global, blocat de politici protecţioniste, şi încetinirea creşterii economice interne.
    „Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.
    Într-un context economic delicat, marcat de semnale mixte, cu provocări precum Brexitul, războiul comercial SUA-China şi disensiuni la nivelul Europei (şi chiar în cadrul boardului BCE), fosta şefă a FMI a optat pentru cartea prudenţei la primele decizii în fruntea BCE, începându-şi mandatul cu menţinerea dobânzilor pentru zona euro la minime record, în ton cu aşteptările. BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni.
    Banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere economică pentru regiune în 2020, de la 1,2% la 1,1%.
    Christine Lagarde şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0% şi menţinând la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le stimula să crediteze economia reală. În plus, facilitatea de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%.
    Mesajul transmis de noua preşedinţie a BCE a rămas în linie cu cel susţinut de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei va ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.
    BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni – instituţia cumpără active de 20 mld. euro în fiecare lună – şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul ar urma să fie oprit „cu puţin timp înainte“ ca BCE să înceapă să majoreze dobânzile.
    Rămâne de văzut dacă Christine Lagarde va urma la conducerea BCE ritualul clasic, cu o coregrafie mai mult sau mai puţin strictă, sau va avea propria manieră de a trata problemele. Şi rămâne de văzut dacă ea va reuşi să convingă pieţele financiare şi să le dea încredere prin mesajele transmise de ea.
    Primele semnale indică faptul că şefa BCE intenţionează să îşi lase amprenta asupra instituţiei cu cea mai ambiţioasă strategie, Christine Lagarde cerându-le colegilor să înceapă un proces de analiză a ţintei de inflaţie, care nu a mai fost schimbată din 2003, conform Bloomberg. În acest proces vor fi incluse şi probleme precum tehnologia, inegalităţile sau schimbările climatice.
    Ţinta de inflaţie în zona euro este „sub, dar destul de aproape de 2%“, însă creşterea preţurilor este modestă, chinuindu-se să treacă de 1%, artizanii finanţelor europene nereuşind să restabilizeze inflaţia zonei euro, în ciuda anilor de impulsuri monetare masive.
    Christine Lagarde, care este mai degrabă un fost politician decât un economist, consideră că regândirea strategiei era necesară de mai mult timp. Ea vrea să asculte cetăţenii pentru ca BCE să nu „ofere aceeaşi predică pe care toţi o ştiu“, însă parametrii revizuirii strategiei nu sunt încă stabiliţi.

    Christine Lagarde în vizită la unul din cei mai mari „clienţi” ai FMI 

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. A semnat un împrumut record cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, România a convenit asupra unui pachet de finanţare în sumă de 19,95 de miliarde de euro de la finanţatorii externi (din care cea mai mare parte, respectiv 12,95 mld. euro, de la FMI), cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În vara anului 2013 Christine Lagarde, atunci şefa FMI, a ajuns la Bucureşti. Ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI în România: consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat.
    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale recente, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care însă, din păcate, s-a lăsat aşteptată mai mulţi ani în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi austeritate. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea. Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit în România un citat din francofonul Eugène Ionesco (un celebru dramaturg din Slatina care a plecat în Franţa), că „visurile şi angoasele ne unesc“. După trei acorduri succesive cu FMI, România a ajuns să fie macrostabilizată“, dar letargică, economia revigorându-se lent. 

    Carte de vizită

    ∫ 1956 Christine Lagarde s-a născut în Paris
    ∫ Are studii de drept la University Paris X, un master în economie şi finanţe la Political Science Institute din Aix-en-Provence şi un master în drept comercial (DESS in Commercial and Labour Law) la University Paris X Law School;
    ∫ 1981 S-a alăturat firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie ca associate şi a devenit după 18 ani preşedinte global al acestei firme;
    ∫ 2005
    A devenit ministru al afacerilor externe în Franţa, iar în 2007 a devenit ministru de finanţe şi economie în Franţa (prima femeie care a deţinut această poziţie într-o economie a G8);
    ∫ 2011-2019
    A fost şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI);
    ∫ 2019
    Din noiembrie a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene.

  • Cum ar trebui să se termine războiul comercial în viziunea Ministrului Comerţului din China: Totul a început cu tarifele şi ar trebui să se încheie prin eliminarea lor

    La momentul actual, China încă insistă ca SUA să aducă tarifele comerciale la nivelul la care acestea se aflau înainte de declanşarea conflictului comercial dintre cele două ţări. Aducerea tarifelor la nivelul iniţial ar reprezenta „faza unu” din acordul de încheiere al conflictului, scrie CNBC.

    „Războiul comercial a început cu adăugarea unor tarife şi ar trebui să se încheie prin anularea acestora. Aceasta este o condiţie importantă pentru ambele părţi, care va contribui la înţelegere”, a declarat Gao Feng, Ministrul Comerţului din China.

    Tensiunile comerciale dintre SUA şi China au persistat pentru mai bine de un an, iar în acest context amele ţări şi-au impus tarife de câteva zeci de miliarde de dolari pe bunurile exportate. Acum ambele ţări se apropie să încheie un acord de finalizare al conflictului, însă încă există nişte neînţelegeri privind condiţiile în urma cărora se va semna înţelegerea.

    Preşedintele Chinei, Xi Jinping şi preşedintele SUA, Donald Trump trebuiau să se întâlnească la mijlocul lunii noiembrie în cadrul summitului Asia-Pacific Economic Cooperation, care se organiza în Santiago. Pe fondul mişcărilor de stradă violente, Chile a anulat acest eveniment.

    Datele şi studiile realizate privind modul în care tarifele impactează businessurile ambelor ţări au arătat că acestea au strategii diferite de a se adapta la taxe. Spre exemplu, câteva companii din SUA preferă să stocheze produsele de import, pentru a nu mai fi nevoite să achiziţioneze prea curând alte mărfuri, care vin la pachet cu tarife comerciale exorbitante. Pe de altă parte, multe companii chinezeşti au preferat să absoarbă o parte din aceste costul acestor tarife şi să nu le transfere către clienţi.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Ministrul Educaţiei anunţă că va „tăia hârtiile” care îngreunează munca dascălilor

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a anunţat, vineri, că a semnat un ordin prin care să se „taie hârtiile” care îngreunează munca dascălilor, astfel încât activitatea lor să fie centrată pe elev.

    „Dragi colegi educatori, învăţători, profesori, vă informez că am semnat ordinul prin care vreau ca munca dumneavoastră să fie eficientă şi centrată pe elev! O comisie alcătuită din persoane din toate mediile educaţionale va „tăia hârtiile” care vă îngreunează munca!”, a scris ministrul Educaţiei, Monica Anisie, pe pagina sa de Facebook.

    Ministrul le recomandă profesorilor să îi transmită prin e-mail toate problemele identificate în desfăşurarea activităţii lor.

    „Sunt alături de dumneavoastră, vă respect pentru tot ceea ce faceţi şi vă rog să îmi transmiteţi, pe adresa de email, toate problemele care consideraţi că vă îngreunează munca! Începutul semestrului al II-lea este termenul limită pentru finalizarea consultării publice! Anul şcolar viitor (2020-2021) va fi altfel şi datorită implicării dumneavoastră! Haideţi la treabă!”, a mai scris Anisie.

  • Orban: Dacă aş fi rămas ministru, se făcea şi Sibiu-Piteşti şi Comarnic-Braşov şi Centura Bucureşti

    Ludovic Orban a declarat că, în cazul în care ar fi rămas ministru la Transporturi, ar fi fost realizate autostrăzile Sibiu-Piteţi, Comarnic-Braşov şi Centura Bucureştiului. Acesta precizat că a pornit proiectele în timpul mandatului său, însă lucrurile nu au avansat nici după 11 ani.

    „Vă garantez că dacă aş fi rămas ministru, se făcea şi Sibiu-Piteşti şi Comarnic-Braşov şi autostrada de Centură a Bucureştiului, pentru că vă readuc aminte că toate aceste proiecte au pornit, s-au mişcat foarte repede faţă de cele pregătitoare, adoptasem indicatorii tehnico-economici, pregătisem documentaţiile de licitaţii, şi din păcate, iată că la 11 ani distanţă, suntem în acelaşi loc. La fel şi cu Tg Mureş-Iaşi-Unghieni, aş vrea să vă readuc aminte că sunt primul ministru al Transporturilor care am vorbit de această autostradă, care are o importanţă strategică şi care a şi demarat procedurile de realizare a contractelor de fezabilitate şi iată că şi acum, după 11 ani, am ajuns în aceeaşi situaţie.”, a afirmat Ludovic Orban, miercuri, la ceremonia preluării de către Lucian Bode a mandatului la Ministerul Transporturilor.

    Liderul PNL a adăugat că anumite companii care deşi nu făceau performanţă, dar erau pe linia de plutire, acum se află într-o situaţie critică.

    „Eu nu pot să înţeleg, sincer, ce s-a întâmplat din 2014, astfel încât să ajungem acum, pe ultima sută de metri, la finalul anului 2019, să luăm nişte contarcte care ar fi trebuit semnate în urmă cu trei-patru ani de zile, şi astăzi ar fi trebuit să inaugurăm tronsoanele de autostradă, de cale ferată, să asigurăm navigabilitatea Dunării asigurată, să tăiem panglica la aeroportul, Compania Naţională a Aeroportului a cărei strategie de dezvoltare am adoptat-o în 2008 şi am ajuns în situaţia de a nu se face faţă la traficul de astăzi. Sigur că din păcate, companii care, erau nu zic făceau mega performanţă, dar erau pe linia de plutire, aveau profit operaţional, au ajuns în situaţie extrem de critică şi aici, ministrul va avea nişte provocări”, a completat premierul.

    Ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Lucian Bode a spus că îşi va asuma proiectele aflate în desfăşurare şi continuarea investiţiilor în limita programului de guvernare de un an de zile.

    În perioada 2007-2008, Ludovic Orban a fost ministru al Transporturilor în Guvernul Tăriceanu.

  • Virgil Popescu, propus ministru al Economiei, a primit aviz favorabil în comisiile din Parlament

    Deputatul PNL Virgil Popescu, propus ministru al Economiei, Energiei şi al Mediului de Afaceri în noul Executiv, a primit aviz favorabil în comisiile reunite ale Parlamentului. Au fost 31 de voturi „pentru”, şapte voturi „împotrivă” şi nouă abţineri.

    În cadrul audierii de miercuri în comisiile reunite pentru economie şi energie ale Camerei Deputaţilor şi Senatului Virgil Popescu a afirmat că trebuie făcut un calendar pentru abrogarea OUG 114 împreună cu Comisia Europeană şi că trebuie definit „consumatorul vulnerabil”. Liberalul a mai spus că doreşte deblocarea investiţiilor din Marea Neagră.

    În schimb, senatorul afiliat PSD Daniel Zamfir i-a transmis lui Virgil Popescu, că a început „prost” audierea, criticând guvernarea PSD-ALDE, căci Eurostat a publicat statistici economice favorabile României. Popescu afirmase că programul PSD a fost „cea mai mare vânzare de iluzii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Fostul ministru Liviu Pop susţine că Ministerul Educaţiei e condus de „baronii manualelor”

    Într-o emisiune la Digi Tv, fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop, a spus că poate vorbi despre „baronii manualelor”, care conduc MEN.

    „Ştiu doar de baronii manualelor din Ministerul Educaţiei. Dacă vreţi, facem emisiuni întregi despre şpăgile indirecte şi directe care se dau şi despre care şi DNA ştie, şi preşedintele statului ştie. (…) Tentaculele sunt acolo”, a spus Liviu Pop.

    Întrebat dacă Ministerul Educaţiei nu este condus în prezent, de PSD, Liviu Pop a răspuns: „Nu e condus de PSD, e condus de baronii manualelor Ministerul Educaţiei, din 2011. Noi ne-am perindat pe acolo câte şase luni, cinci luni, fiecare cât noroc a avut (…) Pe zona manualelor şi a auxiliarelor, tentaculele baronilor sunt bine infiltrate, ştie şi preşedintele statului, că are informaţii de la SRI, şi premierul ştie, şi toţi miniştrii Educaţiei”, a afirmat fostul ministru.

    Întrebat ce a făcut premierul în lupta cu aceşti baroni, Liviu Pop a afirmat că e „o luptă continuă”, fiind o cercetare şi la DNA.

    „Ne luptăm cu ei, ne luptăm în continuare, e o luptă continuă, dacă ne ajută şi DNA în dosarele acestea cu siguranţă veţi vedea”, a mai spus Pop.

    Fostul ministru a făcut şi o comparaţie, spunând că „astăzi în şcolile din România se vând manuale şi auxiliare neuatorizate, exact cum te-ai duce la farmacie (…) şi ai cumpăra un medicament care nu este omologat şi l-ai folosi”.

    Liviu Pop a fost ministru al Educaţiei în perioada iunie 2017 – ianuarie 2018 în Guvernul Mihai Tudose.