Adrian Sârbu: „Întrebarea mea către tine a fost: Ce contribuţie au avut bugetarii ăştia? Ce contribuţie au avut ca să justifice să mănânce de la 18 miliarde la 110 miliarde şi să nu se sature şi să vrea şi încă 15 miliarde pe care, atenţie, domnul Ciolacu a hotărât: Bai, fraierilor, noi… Domnilor fraieri, tovarăşi prosti care «esteţi», păi noi trebuie să facem de 70 de miliarde de euro, din care jumate sunt granturi, jumate sunt credite pe care le mai adăugăm la alea 700 de miliarde datorie de stat până o să ajungem să nu mai avem voie să ne împrumutam ca alte ţări şi cum a ajuns Grecia. Băi, fraierilor, voi nu vă daţi seama că noi facem un efort foarte mare să îi aducem pe ăia 70 de miliarde la noi acasă de la UE, aşa cum românaşii noştri, pe vremuri, veneau cu motociclete furate, cu diverse camioane pline cu ce mai agoniseau ei prin Franţa şi prin alte ţări, cântând la acordeoane sau alţi românaşi cu sacoşa lor mică, cu bănuţi cu 100 – 200 de euro pe care îi trimiteau cu Western Union la mămicuţa lor. 100 de euro. Ştii cum e să te duci în calitate de român spălător de wc-uri să ai şi tu 100 de euro puşi deoparte să-i trimiţi lu’ maică-ta prin Western Union?! Mie mi se pare ăsta un lucru incredibil. Şi domnul Ciolacu le spune românilor: «Băi, fraierilor, voi nu înţelegeţi că trebuie să luam banii ăştia?! Noi, bugetarii.»”
Tag: miliarde
-
Adrian Sârbu: Cele 70 de miliarde de la UE vor finanţa victoria coaliţiei PSD-PNL din 2024
Adrian Sârbu: „Tu spui că România va primi 50 de miliarde care merg în infrastructură. În câţi ani sunt derulaţi ăştia?”
Cristian Hostiuc: „Păi avem exerciţiu financiar. Ne ducem până în 2027 – 2030.”
Adrian Sârbu: „Aşa. Restul ce se întâmplă cu ei?”
Cristian Hostiuc: „Banii?”
Adrian Sârbu: „Da. Păi sunt 70. Zici că 50 merg la infrastructură. Restul unde merg? Prin infrastructură spui şi spitale?”
Cristian Hostiuc: „Şi spitale, tot ce înseamnă… Digitalizare.”
Lucian Nemoiu: „Ziceam mai devreme despre salarii. Acum domnul Ciolacu n-a reuşit să cadă de acord cu primarii, cu administraţiile locale că a vrut să le taie fondurile pentru activităţi culturale şi au zis: Nu, stai puţin. Trebuie să culturalizăm România.”
Cristian Hostiuc: „Păi nu, dar ştii de ce nu s-au legat de lucrul ăsta? Pentru că vine campania electorala şi trebuie să-l angajeze pe Dan Bittman sau pe oricare, pe Gheboasa, ca să zic aşa, ca să cânte acolo, să ia voturile. Şi nu le mai ajunge bugetul.”
Cristian Hostiuc: „Strâng banii ca PSD şi PNL să rămână la putere.”
Adrian Sârbu: „Iată că ai ajuns unde trebuie, Fini.”
-
Adrian Sârbu: „Domnul Ciolacu m-a lămurit: există poporul român bugetar şi poporul român nebugetar. Cine sunt şmecherii şi cine fraierii, nu ne-a spus”
S-a terminat cu şmecheria! Pachetul de taxe asumat de Guvern vizează mediul privat. Ţinta e pusă pe microîntreprinderi. Nici multinaţionalele nu scapă. Marcel Ciolacu spune că măsurile sunt necesare pentru România şi că vor aduce bugetului 19 miliarde de lei la anul şi 20 de miliarde de lei în 2025.
Dar cine sunt şmecherii în România? Au încercat să afle aseară la ŞTIU Adrian Sârbu şi Cristian Hostiuc.
Adrian Sârbu: „Cine sunt şmecherii? Hai să clarificam. Cei care se conformau legii şi beneficiau de taxe reduse.”
Bogdan Hofbauer: „Exact. Şi cei care nu plăteau taxele către ANAF, celebrii evazionişti.”
Adrian Sârbu: „Ia zi, Fini. Tu eşti şmecher sau fraier? Tu eşti şmecher, da?”
Cristian Hostiuc: „Da.”
Adrian Sârbu: „Hofi, tu ce eşti? Şmecher sau fraier?”
Bogdan Hofbauer: „Am ceva din ambele.”
Adrian Sârbu: „Deci eşti şmecher. Tu, Nemo?”
Lucian Nemoiu: „Sper să nu mă transform în vreun fraier dacă, nu ştiu, risc să-mi cumpăr vreo maşină din aia mai scumpă vreodată.”
Bogdan Hofbauer: „Să recunoaştem că suntem fraieri majoritatea de aici.”
Adrian Sârbu: „Mie mi-a rămas rolul de fraier, adică fac pe prostul dar sunt şmecher.”
„Am reuşit să ne întoarcem în comunism. Bugetari – ăştia sunt comuniştii. Adică cine sunt? Partidele şi votanţii lor. Evident că ăştia sunt şmecherii. Nu poate să fie şmecher unul care plăteşte taxe. E şmecher unul care are salariu fără să facă nimic, cum spune şi domnul Ciolacu, căruia i s-a dublat salariul de 2,6 în ultimii ani, care sunt şefi 20 unul din cinci, care au şi bonuri de masă şi bonuri de vacanţă. Mă mir că nu şi bonuri să meargă la toaletă că poate au nevoie de bonuri şi acolo, de un suplimentar. Şi fraieri, proşti sau plătitori – restul. Suntem de acord? E o realitate. Şi mai trăim încă într-o realitate pe care domnul Ciolacu nu că vrea să ne-o ascundă, pur şi simplu nu o vede. Noi trăim în realitatea partidului unic.
Astăzi deficitul estimat e cât bugetul lui Năstase. La el avea 18 miliarde, deficitul o fi pe la 15-16 miliarde. Dar bugetul ţării pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Năstase a ajuns pentru 1.200.000 de bugetari, pe vremea lui Ciolacu – Ciucă, să nu-l uitam nici pe Ciucă, la 120 de miliarde”, spune Adrian Sârbu.
Cristian Hostiuc: „124 de miliarde.”
Adrian Sârbu: „Spune-mi şi mie, aceşti 1.200.000 de bugetari, ce au adus ei României ca să justifice să mănânce partea lor supradimensionată din PIB-ul ţării?! Că domnul Ciolacu se plânge că nu se strâng decât 27%. Păi 27% ăsta înseamnă vreo 110 miliarde. Şi domnia sa doreşte încă 14 – 15 miliarde în plus că are de cheltuit. Te întreb şi eu sau vă întreb pe toţi, şmecheri şi fraieri: Ce a adus acest popor român bugetar României în ultimii 20 de ani ca să justifice să nu-i ajungă 110 miliarde, să-i trebuiască 124? Spuneţi-mi şi mie!”
-
OpenAI, una dintre cele mai mari companii de inteligenţă artificială din lume, urmăreşte o evaluare de 90 de miliarde de dolari într-o posibilă vânzare de acţiuni
OpenAI, start-up-ul AI din spatele ChatGPT, negociază cu investitorii cu privire la o posibilă vânzare a acţiunilor existente, la o evaluare mult mai mare decât cea efectuată în urmă cu câteva luni, raportează Reuters.
Tranzacţia propusă ar putea ridica OpenAI, companie susţinută de Microsoft, la o valoare cuprinsă între 80 şi 90 de miliarde de dolari, potrivit Wall Street Journal, prima publicaţie care a relatat despre potenţiala vânzare de acţiuni. Aceasta ar face din OpenAI una dintre cele mai valoroase companii private din lume, într-un moment de entuziasm major pentru start-up-urile AI.
ChatGPT, un chatbot care poate genera răspunsuri asemănătoare celor umane pe baza indicaţiilor utilizatorului, a contribuit fundamental la creşterea popularităţii inteligenţei artificiale. Spaţiul AI a fost salutat ca fiind următoarea frontieră a lumii tech, devenind, în ultima perioadă, principalul punct de interes în Silicon Valley.
Dacă se finalizează, tranzacţia ar fi a doua vânzare majoră de acţiuni demarată de start-up-ul AI, marcând o creştere meteorică a evaluării companiei. La începutul acestui an, OpenAI a realizat o vânzare de acţiuni în valoare de 300 de milioane de dolari, la o evaluare de 30 de miliarde de dolari.
SpaceX şi alte start-up-uri mature au demarat vânzări regulate de acţiuni fără a ieşi la bursă, permiţând angajaţilor şi investitorilor existenţi să încaseze bani din valoarea în creştere a capitalului lor în companie.
OpenAI a obţinut în acest an o finanţare primară de 10 miliarde de dolari de la Microsoft, pe care o foloseşte pentru a dezvolta noi produse şi pentru a finanţa antrenarea modelelor de inteligenţă artificială.
-
Mega-bogaţii lumii pariază pe chiriaşi, noile maşini de făcut miliarde, după ce şi-au investit averile în imobiliare
Turnul 727 West Madison din Chicago – o clădire rezidenţială de lux cu piscină şi un studio de yoga – are un nou proprietar în aceste zile: omul din spatele Zara. Amancio Ortega a cumpărat luna trecută clădirea din cartierul West Loop din Chicago pentru 232 de milioane de dolari, alăturându-se astfel unui număr din ce în ce mai mare de super-bogaţi care pariază pe chiriaşii americani, scrie Bloomberg.
În ultimul deceniu, bogaţii şi firmele acestora şi-au dublat investiţiile în apartamente, în mare parte în sectorul cunoscut în SUA sub numele de locuinţe multifamiliale, potrivit unui studiu realizat de Knight Frank.
În prezent, mulţi dintre aceşti investitori pariază că pot face bani, deoarece preţurile clădirilor de apartamente au scăzut pe fondul recentei crize a proprietăţilor comerciale. În acelaşi timp, o penurie generalizată de locuinţe este de bun augur pentru chiriile din marile oraşe pe termen lung.
La începutul acestui an, o firmă imobiliară condusă de miliardarul israelian Eyal Ofer a cumpărat o clădire de 57 de apartamente la câţiva paşi de Gramercy Park din Manhattan. Una dintre cele mai bogate familii din America Latină vânează oferte pentru a cumpăra apartamente multifamiliale, în timp ce încearcă să pătrundă pe piaţa imobiliară din SUA.
La sfârşitul anului 2022, o firmă de investiţii susţinută de co-fondatorul Carlyle Group Inc. David Rubenstein a strâns bani de la investitori bogaţi la nivel global pentru a cumpăra clădiri de apartamente, precum şi proprietăţi logistice.
Înainte de pandemie, bogaţii lumii se concentrau în mare parte pe proprietăţile de birouri, unde o clădire trofeu cu chirii pe termen lung putea oferi venituri stabile. Dar acum, odată cu creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă şi cu creşterea numărului de birouri vacante, locuinţele de închiriat au devenit mai atractive.
De asemenea, o încetinire a pieţei imobiliare comerciale agită concurenţa în acest domeniu. Mulţi actori instituţionali s-au abţinut de la noi tranzacţii din cauza creşterii costurilor de împrumut şi a scăderii valorilor. În total, volumul global al investiţiilor în proprietăţi comerciale în al doilea trimestru a scăzut cu 57% faţă de anul precedent, ajungând la 142 de miliarde de dolari, potrivit unui raport al firmei de brokeraj CBRE Group Inc.
Acest lucru a lăsat un gol atractiv pentru investitorii bogaţi, care pot fi mai puţin vulnerabili la capriciile pieţei datoriilor şi au un orizont de investiţii pe termen mai lung. Astfel de investitori pot plăti adesea cu numerar sau au relaţii mai profunde cu instituţiile bancare pentru a asigura finanţarea.
În timp ce apartamentele au fost cel mai popular tip de proprietate pentru investitori în al doilea trimestru, tranzacţiile au scăzut cu 66% faţă de anul precedent, potrivit CBRE. Cu toate acestea, compania de brokeraj a declarat că sectorul este pregătit să beneficieze în trimestrele următoare.
În timp ce chiriile s-au relaxat uşor în SUA, cererea de locuinţe a alimentat creşteri masive în ultimii ani, chiria mediană urmând să crească cu aproape 18% în 2021 şi cu 3,5% în 2022, potrivit datelor de la Apartment List.
Ortega are o avere netă de 75,6 miliarde de dolari, din care mai mult de 10% sunt investiţi în imobiliare, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
-
Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 1,8 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,49% şi 6,90% pe an
Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 1,8 miliarde lei prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,49% şi 6,90% pe an.
La prima licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2033 şi a împrumutat de la bănci suma de 1,4 miliarde lei, la o dobândă anuală de 6,90%.
Volumul total al cererii a fost de 1,55 miliarde lei, din care ofertele competitive au însumat 1,42 miliarde lei, iar cele necompetitive 122 milioane lei.
Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 875 milioane lei, iar 150 milioane lei în contul clientilor.
În a doua licitatie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2027 şi au împrumutat de la bănci suma de 728 milioane lei, peste valoarea programată de 700 milioane lei, la o dobândă anuală de 6,49%.
La licitaţie au participat şaptea dealeri primari.
Volumul total al cererii a fost de 738 milioane lei.
Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 725 milioane lei, iar ofertele necompetitive au fost 3,5 milioane lei
Rata cuponului a fost de 7,20%.
-
Anthropic este noua senzaţie în America în lumea tehnologiei. Amazon a investit nu mai puţin de 4 mld. dolari pentru a rivaliza cu OpenAI de la Microsoft
Amazon vrea să investească până la 4 miliarde de dolari în start-up-ul de inteligenţă artificială Anthropic, în încercarea de a concura şi a-i prinde din urmă pe Microsoft, Google şi Nvidia, scrie FT.
În cadrul tranzacţiei, anunţată luni, Amazon va investi o sumă iniţială de 1,25 miliarde de dolari pentru o participaţie minoritară în Anthropic. Ambele companii vor avea ulterior opţiunea de a mări suma totală la 4 miliarde de dolari, au precizat aceştia.
Este o încercare de a crea o relaţie strânsă cu un start-up proeminent în domeniul AI, asemănătoare alianţei dintre Microsoft şi OpenAI, grupul din spatele ChatGPT. Ca parte a acordului, Anthropic va folosi platforma de cloud computing a Amazon şi cipurile sale dedicate AI pentru a-şi crea modelele.
Start-up-urile din domeniul IA au intrat într-o cursă a înarmării pentru a obţine cipurile costisitoare şi resursele costisitoare ale centrelor de date necesare pentru a crea cele mai recente sisteme de IA, numite modele de limbaj de mari dimensiuni.
Anthropic a fost evaluată ultima dată la aproape 5 miliarde de dolari în cadrul unei runde de finanţare la începutul acestui an, potrivit unei persoane familiare cu aceşti termeni. Este unul dintre principalii concurenţi ai OpenAI care au strâns sume uriaşe în acest an, inclusiv Inflection AI, care a strâns 1,3 miliarde de dolari de la Microsoft şi Nvidia, şi Cohere, cu sediul în Toronto, care a strâns 270 de milioane de dolari de la Nvidia şi alţii.
Noua alianţă a start-up-ului cu Amazon Web Services pare a fi o îndepărtare de Google, care a investit 300 de milioane de dolari în Anthropic anul trecut. Aceasta vine la doar şapte luni după ce Anthropic a declarat că îşi va antrena modelele pe cipurile Google şi va folosi cloud-ul acestuia.
-
Cea mai mare tranzacţie din industria gamingului revine la viaţă: Microsoft este cu un pas mai aproape de a achiziţiona Activision după ce autoritatea de reglementare din Marea Britanie a dat undă verde unui deal estimat la 75 de miliarde de dolari
Încercarea gigantului tech Microsoft de a achiziţiona Activision, producătorul Call of Duty, se apropie de final, după ce autorităţile din Marea Britanie şi-au dat acordul pentru modificările privind tranzacţia de 75 de miliarde de dolari,scrie Financial Times.
Luna trecută, cele două companii au înaintat Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe o nouă propunere de acord de fuziune, menită să atenueze îngrijorările autorităţii de supraveghere cu privire la faptul că tranzacţia ar putea afecta concurenţa. Propunerea revizuită include vânzarea drepturilor de streaming în cloud ale Activision Blizzard către rivalul Ubisoft, cu sediul în Franţa.
CMA a declarat că are „îngrijorări reziduale limitate” cu privire la această tranzacţie.”
„Pentru a răspunde acestor îngrijorări, Microsoft a oferit soluţii pentru a se asigura că termenii vânzării drepturilor Activision către Ubisoft sunt executabili de către CMA. Am concluzionat că aceste soluţii răspund îngrijorărilor noastre”, au declarat reprezentanţii CMA.
-
Niciun dolar nu părăseşte Rusia: Miliardele făcute de companiile occidentale care au mai rămas în Rusia după declanşarea războiului sunt blocate de Kremlin. Giganţi precum BP sau Citigroup se uită neputincioşi la profiturile realizate pe care nu le pot accesa sub nicio formă
Companiile occidentale care au continuat să opereze în Rusia după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina au generat profituri de miliarde de dolari, dar Kremlinul le-a blocat accesul la aceşti bani, într-un efort de a pedepsi naţiunile „neprietenoase”, scrie Financial Times.
Grupurile din astfel de ţări au reprezentat 18 miliarde de dolari din cele 20 de miliarde de dolari în profituri ruseşti pe care companiile de peste hotare le-au raportat numai pentru anul 2022, potrivit cifrelor compilate de Şcoala de Economie din Kiev, şi 199 de miliarde de dolari din cele 217 miliarde de dolari în venituri brute ruseşti ale acestora.Veniturile locale ale companiilor, de la BP la Citigroup, au fost blocate în Rusia de la impunerea, anul trecut, a unei interdicţii de plată a dividendelor pentru companiile din ţări „neprietenoase”, inclusiv SUA, Marea Britanie şi toate ţările membre ale UE. Deşi astfel de tranzacţii pot fi aprobate în circumstanţe excepţionale, au fost emise puţine permise de retragere.
„Zeci de miliarde în dolari sunt blocate în Rusia. Şi nu există nicio modalitate de a-i scoate de acolo” a declarat directorul general al unei mari companii cu sediul într-o ţară care nu a fost desemnată ca fiind neprietenoasă.
Dimensiunea veniturilor şi a profiturilor reflectă nu numai importanţa de durată a companiilor occidentale pentru economia rusă, ci şi dilema cu care se confruntă aceste companii cu privire la ce să facă cu operaţiunile lor în această naţiune ostracizată.
Multe întreprinderi străine au încercat să îşi vândă filialele din Rusia, dar orice tranzacţie necesită aprobarea Moscovei şi este supusă unor reduceri de preţ dramatice. În ultimele zile, British American Tobacco şi producătorul suedez de camioane Volvo au anunţat acorduri de transfer al activelor lor din ţară către proprietari locali.
Moscova „se teme cu adevărat de retragerea de capital – uitaţi-vă la ce se întâmplă cu rubla”, a adăugat directorul general, referindu-se la scăderea bruscă a monedei ruseşti în raport cu dolarul din ultimele luni.
În martie, înainte ca rubla să înceapă căderea bruscă, preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat să relaxeze restricţiile privind dividendele, permiţând „prietenilor şi partenerilor de încredere” de origine „neprietenoasă” să îşi retragă o parte din profituri, dacă aceştia doresc, de asemenea, să investească în interiorul ţării.
În schimb, cinci luni mai târziu, extinderea interdicţiei şi pentru aceştia s-a numărat printre propunerile redactate în grabă de ministerul rus de finanţe pentru a stopa căderea rublei.
Deşi Rusia a reuşit să aducă un anumit sprijin rublei folosind alte instrumente, o nouă scădere ar putea determina o reevaluare a restricţiilor privind capitalul.
-
Datoria externă totală a României s-a majorat în primele şapte luni cu 14,2 mld. euro, la aproape 159 mld. euro. Datoria administraţiei publice a făcut un salt de peste 25% faţă de decembrie 2022
Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-iulie 2023 cu 14,25 miliarde euro, ajungând la un total de 158,8 miliarde euro, arată datele publicate miercuri de BNR.
Potrivit acestora, datoria administraţiei publice a atins 72,2 miliarde euro, cu un salt de 25,4% faţă de decembrie 2022.
“Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de administraţia publică include influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat, în valoare de 4 miliarde euro”, notează BNR.
Din volumul total, datoria externă este de 116,3 miliarde euro, în creştere cu 17,8% faţă de 31 decembrie 2022, iar creditele intra-grup reprezintă 42,4 miliarde euro, în scădere de la 45,7 miliarde euro.
Din suma totală, datoria externă pe termen lung se ridică la 115,2 mld. euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022.
În paralel, datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 46,6 mld. euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2022.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5% în perioada ianuarie – iulie 2023, comparativ cu 16,2% în anul 2022.
Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 iulie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2023 a fost de 95,7%, comparativ cu 80,2% la 31 decembrie 2022.