BusinessMagazin

Tag: miliardar

  • Propunerea unui miliardar: Companiile salvate de guverne nu ar trebui să aibă voie să-şi mai răscumpere acţiunile niciodată

    Antreprenorul miliardar Mark Cuban, proprietarul echipei americane de baschet Dallas Mavericks, a explicat miercuri că acele companii care primesc ajutor guvernamental pentru a face faţă crizei coronavirus nu ar trebui să mai fie lăsate să-şi răscumpere acţiunile niciodată, potrivit CNBC.

    „Fără răscumpărări. Nu acum, nu peste un an, nu peste 20 de ani. Niciodată. Pentru că tu cheltui acum banii plătitorilor de taxe pe răscumpărări de acţiuni, iar pentru mine asta este din start o idee greşită”, a spus Mark Cuban.

    El a mai spus că executivii nu ar trebui să primească bonusuri ca să rămână angajaţi în cazul unui bailout guvernamental.

    „Orice facem în caz de bailout, trebuie să ne asigurăm că fiecare muncitor este compensat şi tratat corect – iar aici executivii nu ar trebui să primească bonusuri suplimentare doar pentru a rămâne în companie, pentru că oricum nu au unde să se ducă”, a spus Cuban.

    Marţi, Cuban a spus iniţial că orice ajutor trebuie proiectat în aşa fel încât să reducă inegalitatea dintre executivi şi angajaţi.

    „Dacă vom începe să salvăm companii, ar trebui să ne asigurăm că toţi angajaţii beneficiază în mod egal de reorganizare, nu doar executivii”, a scris Cuban pe Twitter.

     

  • Jucăriile Lego revin în mâna fondatorilor

    Kristiansen îl înlocuieşte astfel pe Jorgen Vig Knudstorp, fostul CEO al companiei, care va fi în continuare membru al boardului.
    Schimbarea a venit pe fondul unei creşteri a profitului Lego de 3% anul trecut, cu o valoare netă care s-a plasat la 1,24 miliarde de dolari (8,31 miliarde de coroane daneze). Veniturile au crescut cu 6%, până la 38,5 miliarde de coroane daneze.
    Thomas Kirk Kristiansen are 41 de ani şi este unul dintre cei trei copii ai lui Kjeld Kirk Kristiansen, nepotul în vârstă de 72 de ani al fondatorului Lego.
    Compania ţinteşte China ca piaţă strategică şi are deja acolo 140 de magazine deschise. În 2020, Lego plănuieşte să deschidă încă 80 de magazine în 20 de oraşe din China. 

  • Cum a reuşit un şomer de 39 de ani să devină miliardar, de trei ori primar al New York-ului şi candidat la preşedinţia Statelor Unite

    Michael Bloomberg a apărut la prima dezbatere a Partidului Democrat după luni întregi de campanie intensă, în care a cheltuit 339 de milioane de dolari pe publicitate, doar o fracţiune din averea de 64 miliarde de dolari pe care o deţine, potrivit Business Insider.

    Bloomberg nu s-a născut bogat. A fost crescut într-un trai modest din suburbiile Bostonului, înainte să îşi găsească un loc în peisajul financiar din New York, doar pentru a fi concediat la vârsta de 39 de ani.

    Folosindu-şi cunoştinţele în IT şi o sumă impresionantă de cash, a lansat în acelaşi an Bloomberg LP, companie ce oferă date jucătorilor financiari. Serviciul a fost un succes imediat, iar 15 mai târziu, după ce îşi lansase propria companie media, a devenit miliardar.

    Actualul candidat la preşedinţia SUA s-a născut pe 14 februarie 1942 într-o familie din Medford, Massachusetts, o suburbie pentru gulerele albastre din Boston. Tatăl său, contabil, venise din Polonia şi lucra de luni până duminică, iar mama sa era contabilă.

    În 1964, a absolvit cursurile Universităţii John Hopkins cu o diplomă în inginerie mecanică. În timpul studiilor, a lucrat part-time într-o parcare şi a fost preşedintele fraternităţii din facultate. În 1966, a fost abordat de Universitatea Harvard cu un MBA (Master în Administrarea Afacerilor). În acelaşi an, s-a mutat în New York şi a început să lucreze la Salomon Brothers, o bancă de investiţii.

    În 1976, Bloomberg s-a căsătorit cu Susan Brown, cu care are două fiice: Georgina, călăreţ profesionist de echitaţie, şi Emma, care lucrează în organizaţii non-profit. Cuplul a divorţat în 1993, însă au rămas prieteni.

    În 1979, a fost transferat în departamentul de IT. La acea vreme, IT-ul nu era un sector prea atrăgător, însă schimbarea de peisaj i-a oferit şansa de a învăţa cum funcţionează computerele, oportunitate din care a profitat din plin.

    Doi ani mai târziu, când Salomon Brothers a fuzionat cu altă companie numită Phibro, Bloomberg a fost concediat. Avea 39 de ani. Deşi îşi petrecuse 15 ani lucrând 12 ore pe zi, şase zile pe săptămână, trebuia să meargă mai departe, iar cei 10 milioane de dolari pe care îi primise din partea companiei aveau să îi fie de mare ajutor.

    Bloomberg nu s-a simţit ruşinat faţă de concediere, însă îl îngrijora faptul că soţia sa ar putea fi deranjată de pierderea statutului pe care îl avea şi de posibilitatea de a nu fi în stare să îşi ajute familia.

    În acelaşi an, a folosit 4 milioane de dolari pentru a crea Bloomberg LP, o companie de servicii financiare. Comercianţii aveau nevoie de informaţii de încredere, iar compania sa avea să fie cea care le furnizează.

    Computerele urmau să revoluţioneze Wall Street, iar Bloomberg avea să fie printre primii care profită de pe urma acestui fapt.

    Potrivit site-ului său, informaţii furnizate au fost un mod de „a democratiza informaţiile financiare, de a ajuta investitorii şi firmele mici, rezultând în venituri mai bune pentru pensionari”. Bloomberg încă deţine 88% din companie.

    În 1986, a cumpărat o casă de cinci etaje în Manhattan pentru 3,5 milioane de dolari. La un moment dat în 2013, Bloomberg deţinea 14 proprietăţi, din New York în Londra şi Bermuda.

    Dat fiind succesul companiei, miliardarul a lansat în 1990 Bloomberg News, propria companie media, cu 50 de reporteri în oraşe precum Tokyo, Londra şi Toronto. În 1994, a lansat Bloomberg TV.

    Un an mai târziu, a donat 55 de milioane de dolari către Universitatea John Hopkins, o sumă extrem de mare din averea de un miliard de dolari pe care o avea la acea vreme.

    În 2000, a devenit membru al Partidului Republican, deşi anterior se considerase democrat. Doi ani mai târziu, devenea primar al New York-ului, funcţie pe care avea o să o deţină până la sfârşitul lui 2013. În această perioadă, a avut un salariu de un dolar pe an.

    Mandatele sale au avut câteva aspecte pozitive, în condiţiile în care a condus oraşul după atacurile din 11 septembrie. În plus, a dezvoltat sistemul financiar al oraşului şi a interzis fumatul în restaurante. În 2002, a lansat un program de combatere a armelor: persoanele care ofereau informaţii despre vreo achiziţie ilegală de arme aveau să primească 1.000 de dolari.

    Bloomberg a părăsit Partidul Republican în 2007, devenind independent. A redevenit democrat în 2018.

    Se presupune că suma totală a donaţiilor pe care le-a făcut atinge 6 miliarde de dolari.

    La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Bloomberg îşi anunţa oficial candidatura la preşedinţia Statelor Unite, pentru care a cheltuit 339 de milioane de dolari până pe 18 februarie, mai mult decât a cheltuit Barrack Obama în timpul campaniei din 2012.

    În prezent, are a treia şansă de câştig după preşedintele în exerciţiu Donald Trump şi democratul Bernie Sanders.

  • Povestea grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia

    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.

    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.

    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Poveste grecului care a venit în România acum 20 de ani şi cum a ajuns el cel mai mare proprietar de clădiri de birouri. Care sunt motivele pentru care a vândut tot

    Ioannis Papalekas a pus umărul la creşterea şi modernizarea pieţei imobiliare româneşti. A pornit în urmă cu 20 de ani de la apartamente pe bulevardul Unirii şi a ajuns cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia. Acum, şi-a vândut acţiunile către Radovan Vitek, un miliardar ceh cu investiţii în piaţa imobiliară. 

    Probabil dacă nu ar fi fost chemat la DIICOT în decembrie 2014, nicio poză nu ar fi apărut vreodată în presă cu Ioannis Papalekas, grecul care a venit în România la începutul anilor 2000 şi care după criza din 2009 a devenit cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia.
    Ioannis Papalekas a ajuns în 20 ani unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa imobiliară românească. El şi-a început activitatea pe piaţa locală prin închirierea unor apartamente din zona Bulevardului Unirii. Apoi a dat lovitura cu construcţia şi vânzarea unui sediu de birouri pentru Bancpost, parte a grupului EFG.
    Ulterior Ioannis Papalekas a început expansiunea şi a achiziţionat tot mai multe clădiri de birouri pe măsură ce reuşea să strângă bani la bursă. A început apoi achiziţiile de terenuri şi dezvoltarea proprie de proiecte în România, iar în 2017 a început expansiunea în Polonia. De ce? Pentru că Polonia are o piaţă de birouri mult mai mare, mai multe oraşe cu cel puţin un milion de locuitori, iar datorită diversităţii există mai multe clădiri în zone bune, care pot permite obţinerea unor randamente investiţionale de peste 10 – 12%, în timp ce în România cele mai mari tranzacţii s-au realizat în jurul valorii de 7 – 7,5%.
    În ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor, Ioannis Papalekas l-a avut alături pe Ion Nestor, cel care conduce casa de avocatură NNDKP.
    De partea cealaltă, un pariu pierdut de Ioannis Papalekas este cel cu Cathedral Plaza. El a cumpărat clădirea în 2012 în urma unei înţelegeri cu miliardarul israelian Eyal Ofer pentru preluarea turnului Cathedral Plaza, un proiect cu o istorie zdruncinată. Proiect demarat de Eyal Ofer în 2003 în urma unei investiţii de 40 de milioane de euro, turnul de 18 etaje este situat în imediata apropiere a catedralei Sf. Iosif din Capitală, iar finalizarea a avut loc în 2009. De atunci însă, imobilul nu a fost utilizat şi stă închis, iar în prezent există o decizie finală cu privire la demolarea clădirii, încă din 2017, însă procedura efectivă de demolare nu a început.
    De partea cealaltă, un pariu câştigător tot cu un „turn fantomă” a fost Tower Center International din Piaţa Victoriei – clădire care s-a confruntat cu peste 50 de litigii şi un dosar de insolvenţă şi care ulterior, în 2012, a fost preluată de Dragoş Bîlteanu şi Ioannis Papalekas – care erau deja atunci doi dintre cei mai puternici investitori din imobiliarele locale – în urma unei tranzacţii de circa 50 de milioane de euro.
    Imobilul, care prin înălţime domină Piaţa Victoriei, a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport, care s-au judecat mai mulţi ani la diverse instanţe.
    Tranzacţia a fost complexă şi a fost bazată în primul rând pe o creanţă de aproape 190 de milioane de lei (circa 44 mil. euro) pe care Industrialexport o avea faţă de Tower Center Internaţional (TCI), firma dezvoltatoare.
    Această creanţă a fost cedată către Lorient Limited, firma lui Bîlteanu şi Papalekas înregistrată în Insulele Belize. Cei doi au preluat 87% din turnul de birouri prin convertirea unei părţi din această creanţă (128 mil. lei, echivalentul a 30 mil. euro) în acţiuni. Totodată, faţă de Alpha Bank a fost plătită o sumă de 17,5 mil. euro în contul unui credit acordat de banca elenă pentru construcţie.
    Cei doi au mai dezvoltat în Bucureşti proiectul UpGround din Pipera, iar Papalekas a răscumpărat tot în acea perioadă centrul City Mall, aflat în faliment, pentru 17,3 mil. euro după ce îl vânduse anterior crizei imobiliare cu 100 mil. euro.
    În 2014 Papalekas a continuat expansiunea – prin intermediul Globalworth, Papalekas a semnat în ultima lună acordurile pentru achiziţia a trei clădiri de birouri din Bucureşti – Green Court I, Nusco Tower şi UniCredit HQ –, tranzacţii cu o valoare cumulată de 133 mil. euro care au fost închise în următorul an. Tot atunci Globalworth a semnat pentru UniCredit HQ pentru 43 mil. euro.
    După doi ani în care pachetul de acţiuni deţinut de Ioannis Papalekas s-a redus treptat în cadrul Globalworth, omul de afaceri a marcat un exit prin vânzarea pachetului deţinut, însă cel puţin pentru moment rămâne CEO.
    Dezvoltatorul ceh CPI Property, Group SA deţinut de miliardarul Radovan Vitek, a ajuns marţi, 4 februarie, să deţină 27,7% din acţiunile Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România şi Polonia, după ce într-o singură zi a crescut cu aproape 11 puncte procentuale. Acum al treilea cel mai mare acţionar este dezvoltatorul german Aroundtown, cu 21,9% in acţiuni. Sud-africanii de la Growthpoint rămân cei mai mari acţionari din cadrul Globalworth, cu un pachet de 29,4% din acţiuni.
    Grupul ceh îşi majorase pe 31 ianuarie 2020 participaţia prin preluarea integrală a pachetului de acţiuni deţinut de fondatorul şi CEO-ul Globalworth, Ioannis Papalekas, care s-a retras astfel din acţionariatul companiei. Pentru pachetul de acţiuni CPI Property Group a plătit circa 280 mil. euro. Radovan Vitek controla anterior 6% din dezvoltatorul imobiliar.
    Potrivit anunţului publicat pe bursa londoneză, CPI Property Group a cumpărat în şedinţa de marţi, pe piaţa secundară, un pachet de 24,2 milioane acţiuni, reprezentând 10,9% din drepturile de vot în cadrul Globalworth. În urma acestei operaţiuni, Radovan Vitek deţine direct şi indirect 27,7% din Globalworth.
    CPI Property Group mai are în portofoliu şapte proiecte în România, dintre care cinci în Bucureşti, toate din domeniul rezidenţial în stadiu de proiect şi două în Iaşi, dintre care unul este Felicia Shopping City.
    Cel de-al treilea din board, după Ioannis Papalekas şi Dimitris Raptis, care a vândut luni acţiuni este Eli Alroy, director nonexecutiv al companiei, care a vândut 1,1 mil. acţiuni la preţul de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie de 10,67 mil. euro. După tranzacţie, Eli Alroy nu va mai deţine nicio acţiune în cadrul companiei. Anterior, tot luni, 3 februarie, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, a vândut un portofoliu de 559.640 de acţiuni la un preţ de 9,7 euro per acţiune, într-o tranzacţie estimată la 5,43 mil. euro. Potrivit datelor companiei, Dimitris Raptis a vândut aproximativ 40% din acţiunile pe care le deţinea.
    Luni dimineaţă în data de 3 februarie, Ioannis Papalekas anunţa că a vândut un portofoliu de 23.734.670 de acţiuni dezvoltatorului ceh CPI Property Group SA contra sumei de 230,2 mil. euro. În plus, la timpul vânzării, CPI a plătit încă 7,1 mil. euro în contul dividendelor ce vor fi încasate săptămâna viitoare alături de încă 39 mil. euro pentru acţiunile deţinute de Ioannis Papalekas prin intermediul Zakiono. Odată cu semnarea tranzacţiilor CPI a ajuns la 16,8% din acţiuni.
    Aroundtown are un portofoliu evaluat la peste 13 miliarde de euro şi 6,6 milioane de metri pătraţi de proprietăţi imobiliare. Din portofoliul nemţilor 56% din portofoliu reprezintă birourile, urmat de 28% hoteluri, 10% logistică şi 6% retail. Dezvoltatorul german deţine cele mai multe proprietăţi în Berlin (20% din portofoliu), München şi Frankfurt.
    În ceea ce priveşte valoarea portofoliului din România, Dimitris Raptis, CEO-ul adjunct al Globalworth, declara în 2019 că până la finalul anului trecut va ajunge la 1,4 mld. euro, în funcţie de evoluţia lucrărilor la GW Campus şi Square.
    De asemenea, este de aşteptat ca pe radarul Globalworth să intre în curând şi proiectul de birouri Equilibrium construit de Skanska pe str. Gara Herăstrău de lângă Barbu Văcărescu.
    Proiectul Globalworth Square, construit lângă GW Plaza, pe terenul cumpărat anterior de la Nusco, va avea o suprafaţă totală închiriabilă de aproximativ 28.000 mp, va include 14 etaje de spaţii de birouri, trei niveluri subterane dedicate parcării, iar parterul va fi destinat facilităţilor, precum un restaurant şi diferite opţiuni de retail.
    Cel de-al doilea proiect care va demara în perioada următoare va fi construcţia celei de-a patra clădiri din ansamblul de birouri Green Court de pe str. Gara Herăstrău. De asemenea, tot în zonă, NEPI-Rockcastle, fondul care deţine mallul Promenada, a obţinut autorizaţia pentru a demara lucrările la subsolul viitorului proiect care include extinderea centrului comercial şi construcţia unei noi clădiri de birouri. Green Court D va avea o suprafaţă închiriabilă (GLA) de 16.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 9.500 de metri pătraţi la subsol. Va fi în oglindă cu Green Court C şi va cuprinde subsol (trei niveluri), parter, 11 etaje şi un etaj tehnic. Bugetul investiţiei este de 23,5 mil. euro plus TVA. Finalizarea este estimată în 2020.
    Globalworth a înregistrat o creştere cu 161% a venitului operaţional net în 2018 în comparaţie cu anul anterior. În urma extinderii continue, atât în România, cât şi în Polonia, prin finalizarea de achiziţii, proiecte de dezvoltare şi încheierea de noi parteneriate, venitul operaţional net înregistrat de companie a crescut la 133.4 milioane de euro.
    Globalworth a finalizat construcţia celui de-al treilea turn al complexului Globalworth Campus, cel mai extins parc de birouri din ţară.
    Al treilea turn de pe bulevardul Dimitrie Pompeiu va găzdui birourile UniCredit Services şi o parte importantă a sediului Allianz. Mai exact două companii ale grupului german de asigurări îşi vor reloca activităţile din Bucureşti în noua clădire din cadrul proiectului office, după ce au închiriat împreună 9.200 mp: Allianz Services, o divizie a Allianz Technology SE şi Allianz Partners, entitatea B2B2C a grupului.
    După finalizarea primei clădiri din Globalworth Campus în 2017 şi a celei de-a doua în aprilie 2018, Tower 3, un turn înalt de 14 etaje şi cu două niveluri subterane, oferă nu mai puţin de 33.000 mp de spaţii de birouri de închiriat, dar şi 24.000 mp de spaţii sub nivelul solului. Complexul va îngloba şi o sală de conferinţe impozantă, de 1.800 mp, care va fi finalizată în cursul acestui an.
    Construcţia noii clădiri marca Globalworth a început în luna iunie 2018, iar proiectul a fost finalizat în ianuarie 2020, acesta fiind dezvoltat în întregime pe o perioadă de un an şi 7 luni. Parcul office pune la dispoziţia chiriaşilor, pe lângă birouri de calitate premium, şi un spaţiu de promenadă cu fântâni arteziene şi spaţii verzi.
    Proiectul Globalworth Campus include trei clădiri încadrate în clasa A, cu spaţii de birouri, retail şi diverse alte facilităţi, ce se întind pe o suprafaţă închiriabilă totală de peste 92.000 mp. Complexul a fost construit ca un areal gândit să ofere o experienţă de lucru complexă şi a fost ales ca soluţie office de companii precum Amazon, Mindspace, Honeywell, Dell, Ademco, Stefanini, P4Cards, Mazars, Chain IQ, Delphi sau Stradale, iar acum UniCredit şi Allianz.

  • Miliardarul Mark Cuban: „Una dintre cele mai mari minciuni în viaţă este că trebuie să îţi urmezi pasiunea”

    Mark Cuban a crescut într-o familie din clasa muncitoare, în Pittsburgh. Tatăl său era tapiţer de maşini, iar mama sa lucra unde putea. Astăzi, Cuban are o avede de 3 miliarde de dolari, deţine Dallas Mavericks şi este vedeta serialului de televiziune „Shark Tank” al postului ABC.

    Pentru a ajunge aici a fost nevoie însă de multă muncă. Pentru a face rost de bani, miliardarul a vîndut, de-a lungul timpului, inclusiv cartonaşe de baseball, timbre şi monede. Care este însă lucrul pe care nu l-a făcut? Să îşi urmeze pasiunea. „Una dintre marile minciuni ale vieţii este să îţi urmezi pasiunile”, spune Cuban, citat de CNBC. „Toată lumea îţi spune: <Urmează-ţi pasiunea, urmează-ţi pasiunea>.” Dar, adaugă el, este posibil să nu excelezi în ceea ce te pasionează. „Am fost pasionat de baseball player. Apoi am observat că am o viteză de aruncare a mingii de 70 de mile pe oră, în timp ce jucătorii dintr-o ligă majoră aruncă mingea cu o viteză de 90 de mile pe oră”, e unul dintre exemplele pe care le dă el.

    Sfatul lui Cuban este să dai atenţie lucrurilor pentru care în general depui mult efort, care nu sunt uşor de făcut. Şi asta pentru că, pe măsură ce depui efort, ajungi să te perfecţionezi. Nu trebuie să faci doar lucruri simple, la îndemână şi care îţi fac plăcere. „Unul dintre puţinele lucruri pe care le poţi controla în viaţă este efortul pe care îl depui pentru ceva.”

    Miliardarul nu este singurul care dă aceste sfaturi. Jeff Chapin, co-fondator al companiei de saltele Casper este de părere că pasiunea poate fi „capricioasă”. „Există atât de multe lucruri care te pot captiva şi care nu au de-a face cu pasiunile tale”, spune el. „Şi de multe ori crezi că sfaturi ca <urmează-ţi pasiunea> se traduc prin a pune în practică hobby-urile. În realitate, probabil ţi-ai distrus hobby-ul dacă l-ai transformat într-un job”, adaugă Chapin.
     

  • Miliardarul care a anunţat că împarte 9 milioane de dolari unor necunoscuţi. Ce trebuia să faci ca să poţi câştiga banii

    Miliardarul japonez Yusaku Maezawa anunţă că va dona 9 milioane de dolari unor oameni aleşi la întâmplare dintre cei care i-au distribuit o postare pe Twitter, în cadrul unui ”experiment social” care îşi propune să urmărească dacă gestul său îi va face ”mai” fericiţi, arată Reuters. 

    Maezawa va da 1 milion de yeni (9 milioane de dolari) pentru 1.000 dintre cei care îl urmăresc pe Twitter. Cei care vor primi banii vor fi aleşi aleator dintre utilizatorii care au distribuit un mesaj al omului de afaceri japonez pe 1 ianuarie. Felul în care banii le vor afecta vieţile celor selectaţi va fi cuantificat folosind sondaje obişnuite. ”E un experiment social serios”, a explicat Maezawa într-un videoclip publicat pe YouTube, arătându-se încrezător că proiectul său va atrage atenţia oamenilor de ştiinţă şi economiştilor.

    Japonezul şi-a legat proiectul de ideea unui venit minim garantat dorind să verifice viabilitatea teoriei potrivit căreia toţi cetăţenii ar trebui să primească periodic sume de bani fără niciun fel de obligaţie.

    ”Venit minim înseamnă o sumă care să poată oferi un sentiment de siguranţă, ceea ce oferă Maezawa e complet altceva”, a comentat Toshihiro Nagahama, economist la Dai-ichi Life Research Institute.

    Maezawa a afirmat că “are banii şi timpul” să asigure aceste sume şi că a simţit nevoia să încerce să declanşeze în Japonia o discuţie privind această teorie.

    Teoria venitului minim universal este tot mai discutată pe fondul îngrijorării că tehnologia şi inteligenţa artificială vor duce la desfiinţarea unui mare număr de locuri de muncă.

    Yusaku Maezawa este fondatorul şi coordonatorul companiei Zozo. El a fost selectat să fie primul pasager privat pentru proiectul SpaceX pentru un zbor în spaţiu în jurul lunii. Afaceristul este cunoscut pentru interesul pe care îl arată pentru ară şi maşini sport dar a vorbit de multe ori şi despre o lume în care banii să nu mai fie necesari.

  • Ce citim pentru succes în 2020: Top 5 cărţi recomandate de legendarul investitor Warren Buffet în decursul ultimei decade

    Cine doreşte să devină mai inteligent şi să obţină succesul, ar fi înţelept să urmeze sfaturile celebrului Warren Buffet. Miliardarul vine cu o cerinţă simplă – cititul – dar şi cu câteva titluri care să uşureze drumul spre succes al temerarilor, scrie CNBC.

    „Citiţi 500 de pagini în fiecare zi. Aşa funcţionează cunoştinţele, trebuiesc construite. Toată lumea poate îndeplini acest obiectiv, dar garantez că nu foarte mulţi vor duce misiunea la capăt”, spunea investitorul în cadrul unui discurs ţinut în 2000 la Columbia Business School.

    De atunci au trecut aproape 20 de ani, iar finalul lui 2019 este un moment perfect pentru cititori pentru stabilirea unei liste de lectură pentru anul care vine. De-a lungul celor 20 de ani, Warren Buffet a recomandat numeroase titluri, însă cele mai importante dintre ele au fost menţionate în timpul conferinţelor şi cu ocazia tradiţionalelor scrisori anuale către acţionari.

    Top 5 cele mai importante cărţi recomandate de Warren Buffet în ultimii 10 ani:

    1. Poor Charlie’s Almanack: The Wit and Wisdom – Charles T. Munger

    Cartea lui Munger, un vechi parteneri de afaceri a lui Buffet şi vicepreşedintele fondului de investiţii Berkshire Hathaway e gata să ofere cititorului o doză serioasă de inţelepciune financiară.

    1. The Intelligent Investor – Benjamin Graham

    Aceasta este una dintre cărţile preferate a Oracolului din Omaha, despre care el susţine că „este una dintre cele mai bune investiţii pe care le-am făcut. Cartea este un manual pentru investitori, care-i învaţă pe aceştia cum să interpreteze fluctuaţile de preţ al acţiunilor.

    1. Mitel: A Global Succes Story, 1981-2011 – Jim Healy

    Cartea lui Healy spune povestea unui distribuitor de materiale de construcţie, care a fost cumpărat de Buffet şi care a trecut de la colapsul financiar, la poziţia  de principal distribuior din piaţă.

    1. A Few Lessons for Investors and Managers From Warren Buffet – Peter Bevelin

    Lucrarea lui Peter Bevelin este una dintre cele mai scurte cărţi de pe această listă, dar este o mină de aur. Ea conţine doar 81 de pagini, însă acestea compun un eseu scris chiar de Warren Buffet, care se adresează în special managerilor şi investitorilor şi care îi învaţă cum să reducă riscurile unei investiţii, care sunt capcanele unei achziţii şi cum să evalueze mai bine un business.

     

    1. Tap Dancing to Work: Warren Buffett on Practically Everything – Carol J.Loomis

    Carol Loomis, fostul editor al revistei Fortune, oferă prin intermediul cărţii sale o privire de ansamblu asupra strategiilor de investiţie ale lui Buffet, dar şi mai multe informaţii cu ajutorul cărora cititorii îşi pot duce abilităţile de management la un nivel ceva mai apropiat de cele ale lui Warren Buffet.

     

     

     

  • Sanjeev Gupta, miliardarul indian, noul proprietar de la Sidex Galaţi, vrea să cumpere personal BRCI, banca lui Dorin Umbrărescu. Miliardarul deţine o bancă în Marea Britanie

    Sanjeev Gupta, cel care a cumpărat Sidex prin conglomeratul din industria oţelului, Liberty, s-a înţeles cu Dorin Umbrărescu, regele asfaltului pentru achiziţia BRCI (Banca Română de Credit şi Invsestiţii), o afacere eşuată pe  care acesta încearcă să o vândă de mai mult timp

    Conform unor surse din piaţa bancară, tranzacţia s-a semnat la începutul săptămânii, iar dosarul a fost înaintat pentru aprobare la BNR.

    Sanjeev Gupta, miliardar indian cu cetăţenie britanică, vine ca persoană fizică în această tranzacţie şi nu cu Wyelands Bank, o bancă pe care o deţine personal în Marea Britanie.

    Dorin Umbrărescu, unul dintre cei mai puternici constructori de drumuri din România, încearcă de mai mulţi ani să scape de BRCI, dar cumpărătorii nu au trecut testul BNR.

    Banca Naţională este extrem de scrupuloasă în analiza acţionarului unei bănci din România şi dă foarte greu aprobare, dacă noul proprietar nu are experienţă în industria bancară sau financiară.

    Sanjeev Gupta, prin Liberty, un grup siderurgic cu afaceri de 15 mld.euro,  a cumpărat de la Mittal combinatul Sidex Galaţi, pe care încearcă să îl facă mai performant, într-o piaţă a oţelului unde giganţii europeni se prăbuşesc pe capete sau ajung pe mâna chinezilor, cum este recent cazul British Steel, mândria siderurgiei engleze.

    Sanjeev Gupta i-a angajat pe consultanţii de la EY să se ocupe de proiectul din România.

    Fratele cel mai mic al lui Sanjeev Gupta are afaceri imobiliare în România, prin proiectul SOHO şi Belvedere, investiţii cumulate de peste 100 milioane euro.

    BRCI a pornit acum mai bine de cinci ani cu speranţa că va deveni o bancă românească ce va putea să concureze cu multinaţionalele, dar a eşuat după numai câţiva ani, după plecarea lui Marinel Burduja, cel care a început proiectul.

    BRCI aproape că nu mai avea activitate bancară în ultima perioadă.

    Umbrărescu a investit peste 30 milioane euro în aceast proiect şi va mai recupera foarte puţin.

    Problema lui este să scape de BRCI, să găsească un cumpărător, pentru a nu mai înregistra pierderi din capital.

     

     

  • Cine este miliardarul ceh Petr Kellner, noul proprietar al ProTV

    Miliardarul ceh Petr Kellner, 55 ani, a devenit noul proprietar al Pro TV, cel mai mare canal de televiziune din România, după ce acesta a cumpărat întreg grupul Central European Media Enterprise (CME) de la gigantul american AT&T, într-o tranzacţie de 2,1 miliarde de dolari. Kellner este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere estimată de Forbes la peste 15 miliarde dolari, şi a cumpărat prin vehiculul său de investiţii PPF întreg grupul CME, principalul acţionar al Pro TV, care cuprinde 30 de televiziuni în România, Cehia, Bulgaria, Slovacia şi Slovenia.
    „Comitetul special al boardului, împreună cu consilierii noştri, a condus un proces extins de revizuire a alternativelor pe care le are CME, ceea ce a însemnat implicarea mai multor parteneri strategici şi financiari. Anunţul de astăzi de vânzare a CME către PPF reafirmă angajamentul nostru în a livra valoare pentru acţionari“, a spus John Billock, preşedinte al boardului CME, după anunţarea tranzacţiei.
    Miliardarul ceh Petr Kellner, ieşit de pe băncile facultăţii în Praga cu o diplomă în economie, şi-a pus bazele averii la începutul anilor ’90 vânzând produse de birotică şi papetărie. Mai târziu, el a reuşit să prindă „lozul cel mare” în timpul privatizărilor şi a cumpărat cel mai mare asigurător din Cehia.
    Astăzi, PPF controlează mai multe companii din sectoare diferite, printre care compania financiară cu activităţi în sectorul nonbancar Home Credit, ce operează în zece pieţe. Cu active de peste 49 miliarde dolari şi un profit net de peste 950 milioane dolari în 2018, vehiculul de investiţii PPF controlează peste 20 de companii, printre care PPF Banka (bancă), Air Bank (bancă), PPF Real Estate Holding, PPF Life Insurance (asigurări de viaţă – Rusia), ClearBank (bancă), Telenor CEE (operator telecom cu circa 9 milioane de clienţi).
    În cadrul tranzacţiei cu CME, PPF s-a înţeles să plătească cu 30% mai mult decât valoarea din piaţă a acţiunilor CME din primăvară, când grupul de televiziuni a anunţat că evaluează mai multe alternative pentru viitorul companiei.
    CME şi-a început activitatea la începutul anilor ’90, compania fiind fondată de antreprenorul american Ronald Lauder, fost ambasador al SUA în Austria şi fiul celei care a creat celebrul brand de cosmetice Estee Lauder.
    În România, Ronald Lauder s-a asociat în anii ’90 cu antreprenorul român Adrian Sârbu, cel care a creat Pro TV. Adrian Sârbu a ieşit total din CME şi din Pro TV în 2013.
    Grupul CME este controlat de AT&T după o tranzacţie ulterioară pe piaţa din SUA, în cadrul căreia acesta a fost preluat de la Time Warner.
    În 2018 veniturile nete ale CME au fost de 703 mld. dolari, cu un profit operaţional de 222 mld. dolari. Canalele de televiziune din România ale grupului au avut venituri de 201 mld. dolari, cu un profit operaţional de 85,7 mld. dolari.
    CME i-a avut consultanţi financiari în această tranzacţie pe Allen & Company şi Bank of America Merrill Lynch, iar ca consultant juridic pe Convington & Burling LLP.
    „Achiziţia CME cu acti­vele sale media în cinci ţări europene va completa şi va consolida în continuare operaţiunile noastre de telecomunicaţii din Europa Centrală şi de Est. Dorim să valorificăm sinergiile naturale dintre crearea de conţinut şi distribuţia acestuia, cu scopul de a dezvolta în continuare afacerile noastre de teleco­municaţii şi mass-media. CME este o organizaţie sănătoasă şi bine condusă şi nu intenţionăm să aducem modificări semnificative la nivelul operaţiunilor sale“, a comentat Peter Kellner anunţul privind achiziţia CME.
    Consultantul financiar al PPF în această tranzacţie a fost banca de investiţii americană JPMorgan, iar consultant juridic a fost casa de avocatură White & Case LLP.
    Băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale au fost consultanţi în atragerea finanţării, iar împrumutul de 1,15 miliarde euro a fost dat de băncile BNP Paribas, Credit Agricole CIB, Credit Suisse, HSBC, Société Générale şi UniCredit.
    În ultimii ani, PPF s-a axat în România pe tranzacţii imobiliare, cumpărând două clădiri de birouri de lângă guvern – Metropolis şi Crystal Tower.
    Întrebat de Business Magazin care sunt planurile miliardarului ceh cu activele CME, în special cu cele din România, şi dacă are în vedere vânzarea unora dintre ele, PPF transmite că „nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor”.
    „Procesul de achiziţie a CME este abia la început. Va mai dura câteva luni până când procesul va fi complet şi PPF va controla companiile CME. Însă PPF consideră că businessul CME este sănătos, bine gestionat şi că nu este nevoie de schimbări majore la nivelul operaţiunilor. Vom proceda aşa cum facem mereu, vom analiza performanţa, vom adăuga expertiză acolo unde este nevoie, dar nu a fost niciodată stilul PPF să schimbăm totul”, transmite compania controlată de Petr Kellner, la solicitarea Business Magazin.
    Reprezentanţii PPF au adăugat că activele CME vor avea un rol important în portofoliul lor şi că vor continua să dezvolte businessul media.
    „Achiziţia CME este o oportunitate unică de investiţii într-unul dintre cei mai mari producători de conţinut din regiunea Europei Centrale şi de Est. Cumpărăm o companie media sănătoasă şi bine gestionată, cu o cotă de piaţă ridicată, cu audienţă, şi intenţionăm să dezvoltăm în continuare businessul, care va avea un rol important în portofoliul nostru.”