BusinessMagazin

Tag: mesaje

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • Operatorul telecom care returnează banii clienţilor atunci când nu au consumat tot ce e inclus în abonament

    Noul proiect F1 al celor de la Google oferă posibilitatea abonaţilor de a primi banii înapoi pentru cantitatea de date pe care nu au utilizat-o, scriu cei de la Business Insider.

    Sistemul funcţionează astfel: clientul plăteşte 20 de dolari pe lună pentru apeluri şi mesaje nelimitate şi 10 dolari pentru fiecare gigabit de date consumat. Dacă nu foloseşti cantitatea respectivă, Google îţi returnează suma echivalentă de bani. Prin urmare, dacă abonatul alege opţiunea cu 3 gigabiţi de date dar consumă doar 1,5 gigabiţi, la sfârşitul lunii va primi înapoi 15 dolari.

    Majoritatea operatorilor oferă posibilitatea de a consuma luna următoare datele neutilizate, dar niciunul nu oferă opţiunea de a returna banii.

    Proiectul F1 se află încă în faza de teste şi funcţionează doar pe telefoanele Nexus 6. Dacă rezultatele vor fi cele aşteptate, Google va extinde probabil oferta şi către posesorii de iPhone sau Samsung.

    Google se află într-un proces de extindere agresivă către industria telecom, dovadă fiind şi Proiectul Ara, iniţiat de cei de la Google în parteneriat cu Motorola şi cu organizaţia Phonebloks, care ca scop dezvoltarea unui telefon care să poată fi dezmembrat şi apoi reconstruit de către orice utilizator. Construit după un sistem asemănător cu cel al pieselor Lego, telefonul modular permite schimbarea oricărei piese, inclusiv procesorul, memoria sau camera digitală, prin simpla deconectare a respectivului element şi introducerea altuia.

  • Peste două treimi dintre americani nu sunt interesaţi să cumpere Apple Watch. Proiectul pare a fi un eşec răsunător

    69% dintre americani nu sunt interesaţi să cumpere primul dispozitiv nou lansat de Apple în ultimii cinci ani, respectiv ceasul inteligent Apple Watch.
     
    Potrivit unei cercetări de piaţă realizate de Reuters şi firma Ipsos la scurt timp dupa conferinţa de presă organizată pe 1 martie, unde s-au dat mai multe detalii legate de ceasul inteligent, marea majoritate a celor intervievaţi au spus că nu au intenţia de a cumpăra produsul lansat de companie.
     
    Doar 13% dintre cei care nu au iPhone s-au arătat interesaţi să cumpere atât smartphone-ul, cât şi ceasul inteligent, iar jumătate dintre participanţi au precizat că nici măcar nu au auzit de Apple Watch.

    Preţurile pentru acest dispozitiv pornesc de la 349 de dolari pentru varianta de bază (Sport Edition) şi ajung până la 17.000 de dolari pentru modelele Apple Watch Edition, realizate din aur. Ceasul are o faţă care poate fi personalizată şi o baterie cu o durată de functionare de 18 ore, în condiţii normale de utilizare, a declarat directorul general al Apple, Tim Cook, la evenimentul de prezentare organizat la San Francisco.

    Pentru a putea functiona pe deplin, Apple Watch, care este prev-zut cu un ecran tactil color, trebuie sa fie conectat cu un iPhone. Ceasul afişează mesaje text si e-mailuri şi oferă functii numite “digital touch”, care permit comunicarea intre ceasuri de acest fel. De asemenea, Apple Watch poate monitoriza informatii legate de sanatate s fitness si sa trimita mesaje de reamintire.

  • ANALIZĂ: Ianuarie, luna în care Victoria Nuland transmite mesaje politicienilor români

    “E vizita mea anuală”, i-a spus, mai în glumă mai în serios, Victoria Nuland şefului diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, la debutul întrevederii de la sediul MAE.

    Vizita de acum a asistentului pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului american de stat (13-14 februarie) s-a produs la exact un an de la precedenta vizită (10-11 ianuarie).

    Parte a unor turnee europene, cele două vizite au avut loc în contexte complet diferite.

    În ianuarie anul trecut, Nuland ateriza la Bucureşti la scurt timp după “Marţea Neagră” – 10 decembrie 2013, o zi de marţi în care deputaţii au votat propunerea legislativă privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse şi au adus modificări Codului Penal prin care preşedintele şi parlamentarii erau scoşi din categoria funcţionarilor publici.

    Votul a stârnit critici acerbe, mai multe ambasade de la Bucureşti solicitând întrevederi cu liderii parlamentari pentru a cere lămuriri în legătură cu modificările despre care preşedintele Traian Băsescu avertiza că ar putea scoate România din criteriile de la Copenhaga.

    Pe fondul acestor critici, Victoria Nuland a făcut, pe 10 ianuarie 2014, un tur de forţă, având întrevederi cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, cu procurorul-şef al DNA, Laura Kovesi, dar şi cu reprezentanţi ai partidelor politice şi ai societăţii civile şi cu jurnalişti români. Nu şi cu premierul Victor Ponta, aflat, printr-o “coincidenţă” – după cum s-a exprimat diplomatul SUA – într-o vizită privată în Italia.

    Accentul, în toate întrevederile avute, a fost pus pe întărirea statului de drept şi a independenţei justiţiei.

    Nuland a lansat atunci câteva mesaje tranşante pentru politicienii români: comunitatea internaţională nu este de acord cu modificările legislative din “Marţea Neagră”, provocările politice la adresa independenţei sistemului judiciar sunt “îngrijorătoare”. S-a întâlnit cu societatea civilă pentru a afla părerea acesteia despre “atitudinea generală” a politicienilor, despre modul netransparent în care se iau unele decizii politice.

    I-a îndemnat, totodată, pe români “să lupte din greu pentru a proteja şi apăra independenţa sistemului de justiţie şi pentru a nu permite amestecul politic”.

    Vizita de marţi şi miercuri s-a derulat într-un context complet diferit, atât de plan intern – un nou preşedinte, cât şi extern – intervenţia militară a Rusiei în Ucraina şi atentatele teroriste din Franţa.

    În interior, faţă de ianuarie 2014 Bucureştiul a făcut o serie de progrese, inclusiv prin renunţarea la modificările controversate, iar la Palatul Cotroceni se află un nou preşedinte, Klaus Iohannis. Căruia i se datorează, parţial, vizita, după cum a recunoscut şi Victoria Nuland, când a fost primită de şeful statului.

    De data aceasta premierul s-a aflat în ţară şi s-a întâlnit la Palatul Victoria cu emisarul american. Care le-a cerut preşedintelui şi premierului să colaboreze.

    În şedinţa de guvern de miercuri, premierul Victor Ponta le-a spus miniştrilor săi că “mesajul principal” al partenerilor americani a vizat schimbarea culturii politice în România, în sensul colaborării şi al lucrului împreună. Mesaj punctat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, şi de Victoria Nuland, care a declarat că a observat “o îmbunătăţire” a culturii politice din România.

    Un al mesaj important al vizitei a fost continuarea luptei împotriva corupţiei.

    Asistentul secretarului american de stat a explicat pentru MEDIAFAX că 2014 a fost un an mai bun decât 2013 pentru România, dar a atras atenţia asupra impactului pe care fenomenul corupţiei îl are asupra societăţii dar şi asupra securităţii unei ţări.

    De altfel, Nuland le-a explicat politicienilor români “pe viu” noua abordare regională a SUA privind combaterea corupţiei, enunţată în cursul anului trecut, în contextul crizei de la est de România.

    Combaterea corupţiei este o chestiune “ce ţine de consolidarea democraţiei într-o ţară”, dar are legătură şi cu securitatea naţională, deoarece “oferă pârghii pentru pătrunderea unor influenţe străine răuvoitoare în ţara voastră”, a precizat Victoria Nuland in interviul MEDIAFAX.

    Tot în contextul evenimentelor externe, în discuţiile oficialului american cu politicienii români a fost evocat şi subiectul aşa-numitei legi Big Brother.

    Ca şi în 2014, din declaraţiile politicienilor care s-au întâlnit cu Nuland reiese că aceştia au înţeles cel puţin o parte din mesajele transmise de aceasta.

    Au înţeles că este nevoie de consens şi colaborare pe anumite chestiuni, dar nu reiese dacă au înţeles că este nevoie de mai puţine ordonanţe de urgenţă, un mesaj transmis, de altfel, în ambele vizite. Şi că mai au multe de făcut, inclusiv soluţionarea atitudinii Parlamentului, care nu reuşeşte în toate cazurile să ridice imunitatea parlamentarilor cu probleme în justiţie.

  • Banii, un subiect delicat în religie

    Subiectul banilor este unul regăsit deseori în temele religioase.

    Luca 16:13 – “Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt, sau va ţine numai la unul şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi banului”.

    Luca 14:33 – “Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu”.

    Eclesiastul 5:10 – “Cine iubeşte argintul, nu se satură niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăţia multă, nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!

    Pe de altă parte, monedele vechi au purtat mesaje creştine: imaginea Fecioarei Maria şi a Pruncului, texte sau imagini biblice, imagini de îngeri.
     

  • Facebook lansează o opţiune de alertă în caz de calamitate

    Această facilitate va informa doar prietenii că persoana în cauză este în siguranţă. Cei care nu sunt conectaţi cu persoana respectivă nu pot afla nimic.

    “Safety check” se va activa doar în cazul unor dezastre naturale şi va trimit actualizări atât timp cât starea de urgenţă se menţine.

    Reprezentanţii Facebook nu au anunţat data la care această opţiune va deveni disponibilă.

    Reţeaua socială Facebook are 1,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume, 300 de milioane dintre aceştia folosind, de asemenea, şi aplicaţia Facebook Messenger. WhatsApp, care oferă o soluţie ieftină pentru înlocuirea mesajelor trimise pe telefon, are 600 de milioane de utilizatori la nivel mondial.

  • Facebook a lansat Slingshot, propria aplicaţie de partajare de fişiere foto şi video

     “Faci o fotografie sau un mesaj video şi poţi să le trimiţi unui grup de prieteni” preselecţionaţi de pe Facebook, au explicat creatorii aplicaţiei Slingshot, ce poate fi descărcată din App Store de la iTunes.

    Şi, după modelul aplicaţiei Snapchat, pe care Facebook a încercat fără succes să o cumpere anul trecut, conţinuturile expediate se autodistrug după ce sunt vizionate.

    “Fotografiile şi mesajele video care nu sunt durabile permit partajarea de conţinuturi mai expresive, brute şi spontane”, au explicat creatorii Slingshot pe site-ul www.sling.me.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Opinie Mihaela Nicola, CEO The Group: Regula 365

    Mă aliniez însă la obiceiul aproape general de a conversa despre proces şi despre instrumentele care îl însoţesc. Cu diferenţa că încerc să mă refer la consumatori spunându-le „oameni„ – e un cuvânt pe care adresarea profesională aproape că îl exclude, dar judecata emoţională care însoţeşte elaborarea mesajelor în campanii are, în fapt, de-a face cu felul în care oamenii (fie ei consumatori atunci când ajung la raft) vibrează la promisiunile brandurilor către ei.

    Cu vreo două decenii în urmă aveam câteva luni la dispoziţie pentru elaborarea unei campanii publicitare. Agenţiile însoţeau atent toţi paşii deciziilor de marketing pentru justa şi aprofundata analiză. Petreceam săptămâni în evaluări sociologice, testam fiecare slogan, ambalaje şi denumiri ale produselor noi. Între momentul scenariului pentru spotul TV (eroul campaniei în ultimele 5-6 decenii) şi întâlnirea de preproducţie se scurgeau săptămâni destinate reglajelor fine. Filmam mai apoi pe îndelete, petreceam zile multe în postproducţie şi pentru efecte speciale.

    Agenţiile de media ponderau între investiţia radio-televizată, consumul de presă şi expunerea în mediul stradal. Agenţiile de relaţii publice gestionau monologul către jurnalişti (mai stiţi instrumentul acela passé numit „comunicat de presă„?) şi adăugau câteva evenimente subtil destinate unor publicuri specializate. Existau la început, preluate din modelul agenţiilor multinaţionale, agenţii full-service, în care „accounţii„ erau specializaţi în managementul relaţiei cu clienţii şi nimic altceva, în spatele lor erau designeri şi copywriteri, planneri, strategi, regizori, producători, fiecare contribuind cu propriile competenţe la articularea unui efort integrat de comunicare. Iar eroul campaniei publicitare era mereu produsul promovat, brandul şi atributele lui de valoare erau „vedeta„ fiecărei campanii.

    E prea colorată tranziţia către astăzi ca s-o evoc detaliat, dar suntem cu toţii de acord că peisajul arată complet diferit.
    Astăzi avem în România mai mult de 7 milioane de „jurnalişti/reporteri„ sau chiar „broadcasteri„, căci fiecare deţinător de cont în reţele sociale poate difuza opinii, analize, fotografii, mesaje sau filmuleţe conforme cu propriul interes sau discernământ. Segmentarea între ceea ce era „campanie adresată consumatorilor„ şi „campanie destinată jurnaliştilor/publicului specializat„ a apus cu mai mulţi ani în urmă. Nu mai există aşadar diferenţierea profesională între rolul agenţiilor de publicitate şi cel al agenţiilor de relaţii publice.

    În plus, acestora li s-au adăugat agenţiile de digital care se întâmplă să includă doi-trei oameni entuziaşti, ireverenţioşi cu rutina arhaică a procesului şi care sunt la acelaşi moment accounţi, copywriteri, planneri, producători şi regizori ai unor virale care suscită mai mult interes decât campanii elaborate cu vechea metodologie, în agenţii care se încăpăţânează să rămână clasice. Aceste companii de digital, deseori „one man show„ sau, oricum, „few people show„, au acumulat cota de piaţă preluată şi de la agenţii de media, şi de la agenţii clasice de creaţie sau PR.

    Şi pentru că industria n-a ştiut unde să le aşeze în panelul de competitori le-a socotit multă vreme „haiduci profesionali„ care vor fi asimilaţi vechiului proces. N-au fost! Sunt astăzi parte din echipele agenţiilor „clasice„ şi mai au foarte puţin până când vor deveni dirijorii unor orchestre altfel aşezate şi care interpretează partitura comunicării în cu totul altă cheie. E drept că există şi funcţionează încă agenţiile robuste cu tradiţia de a se numi agenţii de creaţie, agenţii de media, agenţii de public relations, iar asta se întâmplă pentru că structuri masive ale unor companii multinaţionale cotate la bursă se reinventează greu şi fac paşi precauţi către transformare.

    Dar realitatea din teren este aceea că agenţiile din felurite discipline au aceeaşi unică preocupare: comunicarea. Aceasta nu mai are reţete prestabilite pentru proces şi specializări desuete, iar procesul nu mai are răbdare să se intituleze diferit şi glamorous pe cărţile de vizită.

  • Politicienii vorbesc de Florii: Băsescu despre valorile creştine, Ponta despre Crin

    Preşedintele a transmis mesajul sub formă de comunicat emis de Administraţia Prezidenţială, afirmând următoarele:

    “Transmit cele mai bune gânduri şi sincerele mele urări de sănătate tuturor celor care îşi serbează ziua numelui astăzi, în Duminica Floriilor. Fie ca această sfântă sărbătoare a creştinilor să constituie pentru noi toţi un prilej de bucurie alături de cei dragi, dar şi un bun moment de reflecţie la adevăratele valori ale spiritualităţii noastre! La mulţi ani!”.

    Premierul, în schimb, şi-a folosit contul de Facebook spre a posta o urare glumeaţă, ilustraă cu fotografia soţiei sale, Daciana Ponta, şi a fiicei sale, dar şi conţinând o săgeată la adresa fostului său partener de coaliţie, Crin Antonescu:

    “Tuturor celor care azi, de Florii, îşi serbează numele – le urez sănătate, linişte şi fericire! Deşi nu prea folosesc eu numele de Viorel (pe care l-au promovat în ultimul timp tot felul de “prieteni”), cred că este un nume foarte frumos şi le mulţumesc celor care mi-au transmis felicitări. Şi o să mă sărbătoresc cu plăcere alături de “florile” din poză! Şi celor cu numele de “Crin” le urez sincer toate cele bune! (Chiar dacă tuturor ne este imposibil să înţelegem uşurinţa cu care, rapid şi neaşteptat, îşi schimbă culoarea din alb în negru, în funcţie de locul şi contextul în care se află. Aşa o fi soiul lor!)”