BusinessMagazin

Tag: mediu

  • INS: Pensia medie a crescut în T4 2021 la 1679 lei, cu 2,6% peste T4 2020, iar numărul de pensionari s-a redus cu 65.000 de persoane. Raportul dintre pensionari şi salariaţi este de 8 la 10

    Pensia medie lunară a crescut uşor în ultimul trimestru din 2021 faţă de trimestrul precedent, cu 0,4%, la 1679 lei, iar numărul mediu de pensionari s-a redus cu 15.000 de persoane, la un total de 5,05 milioane pensionari, arată datele publicate miercuri de INS.

    Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,64 milioane persoane, în scădere cu 9.000 de persoane, pensia medie de asigurări sociale de stat fiind de 1608 lei, cu 0,2% peste T3 2021.

    Comparativ cu T4 2020, numărul de pensionari a scăzut cu 65.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 36.000 persoane.

    Pensia medie lunară era în T4 2021 cu 2,6% mai mare faţă de perioada similară din 2020, iar pensia medie de asigurări sociale de stat cu 1,1%.

    Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit ṣi contribuṭia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 50,9% (comparativ cu 53,4% în trimestrul precedent).

    Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 97,6%.

    Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari.

    Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,8% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,3%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial ­­- au reprezentat 2,3%.

    Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în funcţie de zonă, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeṭul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman, 14 la 10 în judeṭele Giurgiu ṣi Vaslui.

    Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative de la o zonă la alta, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 855 de lei (1277 lei în judeţul Botoṣani, 1287 lei în judeṭul Giurgiu, 1298 lei în judeṭul Vrancea faţă de 2132 lei în judeṭul Hunedoara, 2036 lei în Municipiul Bucureşti ṣi 1892 lei în judeṭul Braṣov).

    Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în trimestrul IV 2021, a fost de 922.000  persoane, din care:

    • 792,1 mii persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,1% din totalul pensionarilor din această categorie;
    • 125,9 mii persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 58,2% din totalul acestora;
    •    4,0 mii persoane din sistemul militar, reprezentând 2,1% din totalul acestei categorii

    Conform art.7 din Legea nr.118/2010,  ”…în cuprinsul actelor normative în vigoare, sintagma pensie socială minim garantată se înlocuieṣte cu sintagma indemnizaṭie socială pentru pensionari”, iar începând cu 1 martie 2017, OUG nr.6/18.02.2009 a fost  actualizată, cu instituirea indemnizaṭiei sociale ṣi  în sistemul militar.

     

  • Studiu: Lumea „plăteste” 1,8 miliarde de dolari pe an pe subvenţii care dăunează mediului

    De la scutirile de taxe pentru producţia de carne de vită în Amazon şi până la sprijinul financiar pentru pomparea nesustenabilă a apei subterane în Orientul Mijlociu, cheltuielile guvernamentale de miliarde de dolari şi alte subvenţii dăunează mediului, se arată în prima evaluare intersectorială realizată în ultimul deceniu.

    Acest sprijin guvernamental, echivalent cu 2% din PIB-ul global, lucrează direct împotriva obiectivelor Acordului de la Paris, finanţând efectiv poluarea apei, tasarea terenurilor şi defrişările din banii statului.

    Autorii studiului spun că o parte semnificativă din suma de 1,8 miliarde de dolari ar putea fi reutilizată pentru a sprijini politicile care sunt benefice pentru natură, pe fondul diviziunii politice tot mai mari cu privire la costul decarbonizării economiei globale.

    Christiana Figueres, care era şefa convenţiei ONU privind schimbările climatice la semnarea Acordului de la Paris, a salutat cercetarea şi a a spus că subvenţiile creează riscuri uriaşe pentru companiile care le primesc.

    „Natura scade într-un ritm alarmant şi nu am trăit niciodată pe o planetă cu atât de puţină biodiversitate”, a spus ea, citată de The Guardian. „Subvenţiile dăunătoare trebuie redirecţionate către protejarea climei şi a naturii, mai degrabă decât spre finanţarea propriei dispariţii”.

    Industria combustibililor fosili (620 miliarde dolari), sectorul agricol (520 miliarde dolari), apa (350 miliarde de dolari) şi silvicultura (155 miliarde dolari) reprezintă majoritatea celor 1,8 miliarde dolari, potrivit raportului.

    Totuşi, lipsa transparenţei între guverne şi beneficiari conduce la gândul că cifra reală este probabil mult mai mare, la fel ca şi costul implicit al subvenţiilor dăunătoare. Anul trecut, un raport al Fondului Monetar Internaţional a constatat că industria combustibililor fosili a beneficiat de subvenţii în valoare de 5,9 miliarde de dolari în 2020, dar marea majoritate a acestei cifre provine din costurile ascunse ale eşecului de a face poluatorii să plătească pentru decesele pe care le provoacă şi încălzirea globală.

    Unul dintre proiectele ţintă din acordul ONU privind biodiversitatea pentru acest deceniu prevede reformarea a 500 de miliarde de dolari pe an în subvenţii, dar, The B Team şi Business for Nature, care s-au ocupat de raport, au spus că acest lucru trebuie consolidat. Lumea nu a atins niciodată un obiectiv privind stoparea pierderii biodiversităţii, iar eşecul de a acţiona cu privire la subvenţii a fost evidenţiat ca o problemă majoră din obiectivele deceniului trecut.

    „Multe companii beneficiază de aceste subvenţii dăunătoare mediului. Acesta nu poate fi un subiect tabu. Trebuie să vorbim folosind fapte şi să înţelegem unde se îndreaptă fluxurile financiare”, a declarat Eva Zabey, director executiv al Business for Nature. „De obicei, subvenţiile au fost stabilite cu bune intenţii în minte. Trebuie să egalăm condiţiile de joc pentru că, în acest moment, unii beneficiază de un avans atunci când ar trebui să fie invers”.

    Elizabeth Mrema, şefa ONU pentru biodiversitate, a declarat că raportul apărut este extrem de important.

    „Raportul evidenţiază modul în care redirecţionarea, reutilizarea sau eliminarea subvenţiilor ar putea aduce o contribuţie importantă la deblocarea celor 711 miliarde de dolari necesari în fiecare an pentru a opri şi inversa pierderea naturii până în 2030, precum şi costul atingerii emisiilor nete zero”, a spus ea.

  • Ce societate poate fi aceea fără industrie? Ce ţară poate fi aceea fără industrie şi ce industrie se poate realiza fără ingineri?

    ♦ Decarbonizarea industriei este realizabilă, finanţare există pentru proiecte verzi. Este nevoie de pregătirea forţei de muncă calificate, de ingineri, pentru industria de mâine.

    Înverzirea industriei, care înseamnă apro­ximativ 20% din economia Români­ei, este posibilă şi România poate fi pionierul în materie de de­car­bonizare a sectorului industrial, care este în prezent cel mai mare produ­că­tor de emisii de carbon. Sectorul bancar nu nu­mai că este dispus să finanţeze proiectele verzi, ci îşi îndreaptă din ce în ce mai mult stra­tegia de finanţare către acest fel de pro­iec­te, iar principala destinaţie a fondu­ri­lor euro­pene este tranziţia verde. Pro­vo­carea este pregătirea forţei de muncă şi atra­gerea tinerilor către sectorul industrial, o acţiune pen­tru care mediul de business, me­diul aca­demic şi autorităţile trebuie să dea mâna. Aceasta a fost o parte din con­clu­ziile eveni­men­tului ZF/Liberty Steel „Industria româ­neas­că: Investiţii pentru un viitor verde“.

    „Mai multe centrale energetice vor trece de la lignit la gaze naturale pentru a re­duce emisiile de dioxid de carbon. Vom în­curaja finalizarea investiţiilor aflate în stadiu avansat de execuţie şi construcţia de noi hidrocentrale, precum şi realizarea unor capacităţi de producere a energiei electrice din surse eoliene onshore şi offshore, dar şi din surse solare. Un sprijin consistent va fi acordat producătorilor de componente necesare implementării noilor soluţii prie­te­noase cu mediul“, a transmis premierul Ro­mâniei, Nicolae Ciucă, în cadrul conferinţei.

    Liberty Galaţi, fostul combinat Sidex Galaţi, are ambiţia de a fi primul produ­că­tor de oţel din lume care să ajungă la neu­tralitate din punctul de vedere al emisiilor de carbon. În contextul acestui deziderat, pro­ducătorul de oţel derulează investiţii de 1 miliard de euro până în 2030 în com­binatul de la Galaţi, care în prezent are peste 5.000 de angajaţi şi afaceri de peste 1 miliard de euro.

    „În România, în primul rând vrem să înlocuim cărbunele cu gazul natural, o tranziţie de mare importanţă în tranziţia către neutralitatea carbonului, un pas care ne acordă timpul necesar pentru a ne dez­volta principalul scop: să generăm hidrogen verde drept combustibil pentru furnalele noastre şi să scădem masiv carbonul din mijloa­cele noastre de producţie, să ajutăm să transformăm industria românească în re­per de sustenabilitate“, a transmis Sanjeev Gupta, preşedintele executiv al GFG Alliance, grupul internaţional din care face parte şi Liberty Galaţi.

    Ziarul Financiar în parteneriat cu Liberty Steel a organizat marţi, 25 ianuarie, eve­ni­mentul „Industria românească: Inves­tiţii pentru un viitor verde“, într-un format hi­brid, fizic şi online. Conferinţa, în cadrul că­reia s-au dezbătut teme de actualitate pen­tru industria românească, precum şi pla­nuri de viitor, a adunat la masa discuţiilor autorităţile relevante din domeniu din România şi de la nivel european, profesori din mediul academic de profil, lideri ai com­paniilor din sectoare industriale strate­gice şi din domeniul financiar-bancar.

    Prezent la eveniment, Franck Neel, membru în boardul OMV Petrom, a spus că stra­tegia OMV pentru tranziţia energetică include investiţii de 10 mld. de euro în România şi în regiune.

    „Noi, OMV Petrom, credem că Româ­nia poate avea succes în tranziţia energetică şi vrem să conducem această tranziţie în România, astfel că am pus în mişcare o stra­te­gie în luna decembrie. Plănuim o in­ves­tiţie de mai mult de 10 mld. euro în Româ­nia şi în regiune. Trebuie să avem un plan pe termen lung, trebuie să avem vizibilitate în ceea ce pri­veşte legislaţia, în ceea ce priveşte contex­tul de mediu şi financiar al României, să aju­tăm să susţinem această investiţie“, a spus Franck Neel.

    Sanjeev Gupta, GFG Alliance: Scopul este să scădem masiv carbonul din mijloacele noastre de producţie, să ajutăm să transformăm industria românească în reper de sustenabilitate.

  • Matematica proiectelor „verzi”

    Politicile ESG ocupă locuri fruntaşe pe agenda lumii, fie că vorbim de marile puteri, companii, organizaţii nonguvernamentale sau celule de acţiune locală. În imobiliare, sustenabilitatea a depăşit stadiul de strategie şi este deja în „core business”, fiind prezentă în activităţile de zi cu zi ale companiilor şi chiar şi în rezultatele financiare de la final de an. Cum se traduc obiectivele „verzi” în businessul IULIUS, cel mai mare dezvoltator de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu investiţii ce depăşesc 1,2 miliarde de euro?

     

    „Sustenabilitatea este integrată în modelul de business, având în acest moment structuri de guvernanţă dedicate, al căror rol este de a implementa acţiunile specifice în conformitate cu viziunea, misiunea şi valorile declarate ale organizaţiei”, descrie Dan Adrian Chelaru, Group Sustainability Officer, IULIUS, modul în care compania pe care o reprezintă se raportează la ceea ce este probabil în prezent cel mai la modă cuvânt din strategiile marilor companii ale lumii. Politicile de sustenabilitate şi, mai recent, ţintele de ESG (Environmental, Social, Governance), se traduc în luarea în considerare a tuturor părţilor implicate în funcţionarea unei companii, fie că vorbim despre clienţi, angajaţi, furnizori, comunităţi locale şi societate – şi nu doar în prioritizarea intereselor acţionarilor, cum se întâmpla deseori în trecut. Aceste strategii au devenit în ultimii ani un subiect fierbinte pentru majoritatea companiilor, din toate domeniile, însă implementarea lor în real estate a început mai devreme, chiar şi pe piaţa locală, potrivit observaţiilor reprezentanţilor companiei cu origini ieşene.

    „A fost necesară prioritizarea factorilor ESG în funcţie de domeniul nostru, iar primul pas a fost înţelegerea aspectelor materiale semnificative, care pot avea impact asupra situaţiei financiare sau a performanţei operaţionale a organizaţiei. Ne-am întărit angajamentul nostru printr-o strategie de sustenabilitate, centrată pe trei mari piloni, respectiv Mediu, Comunitate şi Guvernanţă şi etică în afaceri. Este o strategie ce include un plan de acţiune pe termen scurt, mediu şi lung, care detaliază măsurile, acţiunile şi proiectele ce vor conduce la atingerea obiectivelor”, explică reprezentantul companiei. IULIUS este în prezent singurul dezvoltator de proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu investiţii ce depăşesc 1,2 miliarde de euro, iar politicile de sustenabilitate fac parte deja din „core business”, potrivit lui Dan Chelaru.

    Compania are în prezent proiecte în patru mari oraşe din ţară – Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava.  În 25 de ani,  a evoluat de la un mall în Iaşi, primul din afara Capitalei, inaugurat în anul 2000, până la un portofoliu ce cuprinde astăzi peste 300.000 mp de retail, în două proiecte mixed-use de regenerare urbană (Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara), singurele de acest tip din ţară, şi o reţea naţională de shopping malluri regionale (Iulius Mall – Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava). IULIUS s-a impus şi drept unul dintre cei mai activi dezvoltatori şi operatori de spaţii office clasa A, construind poluri regionale de business în trei centre universitare ale României – Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca. În total, au în portofoliu 13 clădiri verzi, cu o suprafaţă totală de peste 152.000 mp, în care sunt prezente peste 80 de sedii de companii şi unde lucrează peste 15.000 de angajaţi. „Proiectele IULIUS sunt concepte sustenabile, care transcend rolul lor funcţional şi se armonizează identităţii comunităţilor din care fac parte. Sunt singurele proiecte care integrează grădini ample, aducând natura în mijlocul oraşelor, între oameni.”

     

    Mai mult verde, mai mulţi bani

    Reprezentantul IULIUS observă că România începe să îmbrăţişeze tendinţele globale de dezvoltare a proiectelor imobiliare verzi de mai mulţi ani. Dincolo de obiectivele legate, în esenţă, de crearea unui viitor mai bun, deopotrivă pentru companii, cât şi pentru angajaţii şi clienţii acestora, proiectele imobiliare verzi vin şi cu rezultate mai pragmatice: deşi acestea  presupun uneori investiţii mai mari, au un randament mai bun decât cele tradiţionale. „Tranziţia către clădirile verzi pentru a reduce schimbările climatice este un trend inevitabil, având în vedere faptul că aproximativ 40% din emisiile de dioxid de carbon la nivel global sunt generate de clădiri şi de industria construcţiilor. Însă, clădirile verzi au un randament mai bun şi pentru dezvoltatori, pentru că generează chirii mai bune şi se estimează că au o valoare imobiliară cu 7–10% mai mare faţă de clădirile tradiţionale.

    Certificările verzi ale clădirilor nu sunt doar o diplomă pe care să o arătăm partenerilor, ci o misiune asumată în strategia noastră de sustenabilitate, un instrument de analiză a performanţelor clădirilor în această direcţie”, spune Dan Chelaru. Beneficiile asupra comunităţii, accesul la facilităţile de recreere, locaţia, susţinerea mobilităţii (dependenţa redusă de maşină), eficienţa energetică, materialele folosite, tipul de iluminat, aportul cât mai mare de lumină naturală, specificaţiile aerului, reutilizarea apelor pluviale etc. sunt doar câteva dintre criteriile care sunt respectate încă de la stadiul de proiectare când vine vorba de construcţia unei clădiri verzi. „Implementarea acestor strategii este necesară pentru a avea proiecte nu doar frumoase şi funcţionale, ci, mai ales, prietenoase cu mediul şi cu oamenii”, spune Group Sustainability Officerul Grupului IULIUS. În acest context, toate proiectele companiei, în operare şi în dezvoltare, sunt certificate sau în curs de certificare drept clădiri verzi.

    „Compania noastră deţine singura reţea naţională de centre comerciale din România integral certificată verde, ceea ce vorbeşte despre performanţele privind responsabilitatea în operare şi economia resurselor. În portofoliul nostru se remarcă clădirea United Business Center 3 din Iulius Town Timişoara, cu arbori naturali inclusiv în lobby, certificată LEED Platinum, fiind prima clădire office din afara Capitalei care a atins acest standard de excelenţă. De asemenea, ansamblul urbanistic Palas Iaşi este singurul proiect din Europa Centrală şi de Est care a primit certificarea LEED Neighborhood Development pentru impactul pozitiv asupra comunităţii şi pentru modul sustenabil în care au fost concepute şi construite clădirile integrate. Iaşul se remarcă şi prin Palas Campus, proiect care se află într-un dublu proces de certificare verde – EDGE (Excellence in Design for Greater Efficiencies) al  International Finance Corporation (IFC) şi LEED (Leadership in Energy and Environmental Design) al US Green Building Council”, exemplifică Dan Chelaru. „Verdele” a devenit o cerinţă chiar şi pentru finanţare. Palas Campus de pildă, cea mai mare clădire de birouri ca suprafaţă din România (60.000 mp), dezvoltată în prezent de IULIUS la Iaşi, este primul proiect care a obţinut un credit verde acordat unei companii româneşti de către International Finance Corporation (IFC), divizia Băncii Mondiale destinată sectorului privat. Instituţia financiară a acordat 72 de milioane de euro acestui proiect, pentru a facilita obţinerea certificării de clădire verde şi o reducere previzionată de minimum 20% a consumului de energie şi apă.

     

    Când „green” prinde rădăcini

    În ceea ce priveşte pilonul «mediu», organizaţia îşi concentrează eforturile în jurul reducerii consumului de energie şi resurse, precum şi a emisiilor asociate, acţiuni care vizează atingerea obiectivului strategic de tranziţie către o economie cu emisii scăzute de carbon. Mai concret, IULIUS a decis să integreze în proiectele mixed-use grădini pe suprafeţe ample, fiind, potrivit reprezentanţilor companiei, singura companie de profil cu o astfel de abordare. „Pentru IULIUS, grădinile sunt deja elementul semnătură, o ancoră pentru comunitate şi un aport consistent la reducerea amprentei de carbon. În portofoliu sunt peste 13 hectare de spaţii verzi, în Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca, care au presupus investiţii iniţiale de peste 17 milioane de euro, pentru a fi armonios încadrate oraşului, cu arbori maturi şi o atmosferă naturală autentică. Spre exemplu, la Palas Iaşi avem un raport al spaţiilor verzi din suprafaţa totală de aproape 46% şi cred că este singurul proiect din România care se poate mândri cu o proporţie atât de mare de verde”,  povesteşte Dan Chelaru. Din calculele făcute, arborii plantaţi în grădinile IULIUS absorb anual aproximativ 75 de tone de CO2. „Iar dacă adăugăm campaniile anuale de împădurire organizate de IULIUS, o iniţiativă de compensare a amprentei de carbon prin intermediul absorbanţilor naturali, precum pădurile, aportul este şi mai mare. Numai anul trecut am plantat peste 4.500 de puieţi şi estimăm că suprafeţele plantate vor stoca în următorii 50 de ani până la 4.500 tone CO2, contribuind la susţinerea obiectivului (13) Acţiune Climatică din Agenda ONU 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Astfel de campanii de împădurire şi ecologizare sunt deja o tradiţie pentru noi, dar şi o manieră prin care ne apropiem de partenerii din clădirile de birouri, care participă la acţiuni alături de noi”, completează specialistul companiei ieşene.

     

    ZERO emisii, un obiectiv pentru viitor

    Discuţiile despre sustenabilitate ţintesc spre obiectivul „zero” atunci când vorbim despre deşeuri şi emisii, iar din această perspectivă, Dan Chelaru spune că sunt în plin proces de inventariere a emisiilor de carbon rezultate din întreg portofoliul de operaţiuni. Şi-au propus astfel să înţeleagă mai bine de unde provin aceste emisii şi să elaboreze un plan de măsuri şi acţiuni în vederea reducerii amprentei de carbon. „Vizăm îmbunătăţirea performanţei de mediu a companiei, în contextul îndeplinirii ţintelor asumate prin Convenţia de la Paris, de limitare a încălzirii globale cu 1,5°C faţă de nivelurile preindustriale. Suntem conştienţi că pentru reducerea amprentei de carbon este necesar un pachet de măsuri complexe, în cazul nostru materializat prin proiectarea de clădiri sustenabile (reducerea emisiilor din procesul de construcţie, proiecte de integrare a economiei circulare etc.), optimizarea utilizării resurselor (reducerea emisiilor din operaţiuni, măsuri specifice de eficienţă energetică, utilizare de energie regenerabilă etc.) sau prin dezvoltarea de proiecte de îmbunătăţire a conectivităţii/mobilităţii urbane sustenabile.” În ceea ce priveşte economia circulară şi managementul deşeurilor, una dintre direcţiile principale de acţiune ale IULIUS este un program de reducere şi valorificare a deşeurilor generate de proiectele grupului. „La Palas Iaşi, acolo unde am demarat deja programul de anul trecut, cantităţile de reciclabile au crescut cu 25% faţă de 2019. În prezent, programul se implementează în toate proiectele grupului şi ne aşteptăm la o creştere cu peste 50% a cantităţilor de reciclabile în a doua jumătate a anului. Următoarea etapă este transformarea resturilor în compost, proces care estimăm că va reduce cantitatea de deşeuri menajere cu până la 40%”, explică Group Sustainability Officer al IULIUS.

     

    Cum se construiesc oraşele pentru oameni?

    Deşi mai acută în marile oraşe, aglomerarea devine o problemă peste tot în lume, observă reprezentantul IULIUS. Administraţiile includ în strategiile de management urban soluţii de mobilitate, la care contribuie şi dezvoltatorii, cei care construiesc oraşele. În cazul IULIUS, proiectele de regenerare urbană au venit însoţite de investiţii în conectivitatea cu oraşul. „Credem că sustenabilitatea nu trebuie să fie o caracteristică doar a clădirilor, ci a proiectelor văzute ca întreg. De aceea, dezvoltările noastre includ investiţii în infrastructură (tunel auto, noi artere, străzi lărgite şi modernizate, parcări subterane şi multilevel, staţii de transport în comun, piste de ciclism şi spaţii pentru biciclete etc.), care susţin dezvoltarea durabilă a ţesutului urban şi au impact în accesibilitatea proiectului şi în economia de timp a vizitatorilor ori a angajaţilor. Toate vin să completeze viziunea „walkable cities”, la care aderăm prin legăturile pietonale, parcuri şi politici de încurajare a deplasării cu mijloace alternative pe care le implementăm, aşa cum sunt vestiarele şi duşurile amenajate în clădirile office pentru cei care vin cu bicicleta la birou, piste de ciclism şi campanii tematice”, adaugă Dan Chelaru. În total, în proiectele IULIUS din Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca şi Suceava sunt peste 1.000 de locuri de parcare pentru biciclete, iar pentru autoturismele eco friendly sunt amenajate aproximativ 30 de staţii de încărcare electrică. „Portofoliul IULIUS s-a dezvoltat prin proiecte care au în centrul lor comunitatea, cu o misiune declarată de a contribui la creşterea calităţii vieţii, dincolo de proiectele de responsabilitate socială constante, cum sunt campaniile de donare de sânge, de conştientizare a unui stil de viaţă sănătos şi acţiuni sportive, campaniile de plantare, reciclare şi colectare selectivă, ecologizare etc.” Compania se implică şi în pregătirea viitorilor angajaţi sau clienţi, prin programe educaţionale, precum şi în susţinerea antreprenoriatului local. „Probabil cea mai frumoasă latură a strategiei de sustenabilitate a IULIUS este cea dedicată consolidării de comunităţi puternice şi sprijinirea tinerelor talente. Ne bucură impactul pe care aceste programe îl au şi răspunsul pozitiv pe care îl primesc, pentru că avem încrederea că este o contribuţie reală, constantă şi relevantă în comunităţile în care suntem prezenţi. Sunt numeroase acţiuni pe care le-am implementat până în prezent şi multe altele care vor continua să susţină tinerii, educaţional şi profesional, dar şi mediile antreprenoriale, creative şi culturale”, povesteşte Dan Chelaru. În programul de internship al IULIUS, de pildă, care în 2021 s-a desfăşurat la nivel de grup, s-au înscris peste 900 de tineri, au urmat programul 37, iar în companie au rămas angajaţi 21. Dezvoltatorul se implică şi în specializarea profesioniştilor de mâine – mai exact, desfăşoară un curs de Real Estate Business Management împreună cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, la care au participat 50 de studenţi. În cadrul aceleiaşi facultăţi, alături de alte companii, IULIUS a susţinut amenajarea unui laborator multimedia pentru specializarea marketing. De altfel, compania ieşeană a fost cea care a implementat un program de acţiuni educaţionale, în care a implicat multinaţionalele din spaţiile de birouri şi mediul universitar local, scopul fiind atragerea şi retenţia talentelor în Iaşi.

     

    Din ce este format universul IULIUS

    Segmentul OFFICE. Compania cu origini ieşene are în prezent în operare, pe segmentul birourilor:13 clădiri premium (clasa A), cu 152.000 mp închiriabili de spaţii de birouri verzi.

    Iaşi: 7 clădiri – 75.600 mp închiriabili

    Timişoara: 3 clădiri – 50.000 mp închiriabili

    Cluj-Napoca: 3 clădiri – 26.200 mp închiriabili

    …şi dezvoltă: Palas Campus Iaşi

    • Cea mai mare clădire de birouri ca suprafaţă din România – 60.000 mp închiriabili (54.000 mp office + 6.000 mp retail)

    Investiţie totală: 120 mil. euro

    Locuri de muncă create:

    • În timpul construcţiei – peste 1.700 de locuri de muncă

    • În operare – peste 5.000 de locuri de muncă

    Investiţii în infrastructură şi contribuţia la creşterea conectivităţii şi accesibilităţii întregului areal:

    • O nouă arteră, care conectează două mari bulevarde ale Iaşului

    • Cinci străzi adiacente, lărgite şi modernizate

    • 625 locuri de parcare subterane

    • piste de biciclete – aproximativ 650 metri

    • 500 spaţii de parcare bicicletă

    • Amenajare staţie de transport public

    • Conexiuni pietonale

    • Facilităţi pentru automobile electrice

    Funcţiuni Palas

    Campus: 

    • Hub medical

    • Food market – cafenele şi restaurante

    • Zonă de servicii

    • Şase vestiare dotate cu duşuri

    • Parc şi spaţii de recreere – 4.500 mp

    Termen inaugurare: primul trimestru din 2023

    Segmentul RETAIL:

    United Business Center | Iulius Town Timişoara – 30.000 mp închiriabili. Termen inaugurare – al doilea trimestru din 2022

    În categoria retail, IULIUS are în operare 300.000 mp închiriabili:

    *două proiecte mixed-use, cele mai ample investiţii în regenerare urbană din ultimii 10 ani, potrivit reprezentanţilor companiei – Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara

    *reţeaua Iulius Mall din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava

     

    …şi dezvoltă:

    Family Market

    *două proiecte în construcţie în judeţul Iaşi (comuna Miroslava şi cartierul Bucium)

    *investiţie totală de 17 milioane de euro

    *suprafaţă de aproximatov 6.000 mp închiriabili fiecare

    *includ supermarket Auchan şi un mix personalizat de servicii necesare zilnic (băcănie, farmacie, librărie, spălătorie şi mobile service, până la florărie, pet shop, coafor etc.)

    *integrează parc, locuri de parcare, zone recreative, lucrări infrastructură etc.

    Termen inaugurare: al doilea trimestru din 2022

    Grădinile urbane Iulius Gardens:

    aproximativ 130.000 mp

    3 grădini urbane, integrate în Palas Iaşi, Iulius Town Timişoara şi Iulius Mall Cluj

  • CSR 2021: SAGA Goes Green

    Reciclad’OR

     

    Motivaţie: Pentru a-i încuraja pe festivalieri şi artişti să devină eco-friendly şi să reducă impactul asupra mediului, prin reciclarea şi refolosirea deşeurilor realizate 100% din deşeuri reciclabile, reprezentanţii festivalului SAGA au lansat componenta „SAGA GOES GREEN”, alături de partenerii strategici Reciclad’OR, Rematholding Co, Rom Waste Solutions, dar şi împreună cuONG-urile Let’s Do It, Romania! şi WWF-România.

     

    Descrierea proiectului: Reciclad’OR a fost prezentă la prima ediţie SAGA Festival, cel mai mare festival de Electronic Dance Music din România, eveniment care a avut loc la Romaero, în perioada 10-12 septembrie 2021. În cadrul festivalului, atât vendorii de mâncare, cât şi de băuturi, au folosit produse sustenabile, prietenoase cu mediul, iar pentru organizare, echipa de producţie a folosit combustibili alternativi, pentru a reduce amprenta de carbon. În plus, festivalierilor li s-a recomandat să folosească mijloace de transport în comun, ride-sharing, trotinete sau biciclete, ca resurse alternative. Toţi participanţii au fost încurajaţi să ducă la bar paharele din plastic folosite, iar gestul sustenabil a fost răsplătit cu premii surpriză.

     

    Rezultate: Cele cinci scene ale festivalului şi cei peste 100 de artişti au atras în cele trei zile de festival 45.000 participanţi/ zi, iar cantitatea deşeurilor reciclabile colectate a ajuns la 40.000 kg.

     

     


     

  • Lungul drum de la idee la acţiune

    Adeseori, reciclarea este un proces cu adevărat anevoios în România, ţară în care termenii de „eco-friendly” şi „sustenabilitate” sunt înţeleşi prea puţin prin comparaţie cu ţările din Vestul Europei. Cum putem face să creştem nivelul de conştientizare în rândul populaţiei şi încotro se îndreaptă legislaţia privind răspunderea extinsă a producătorilor?

    În ultimii ani, mediul local de business a acordat din ce în ce mai multă atenţie legislaţiei de specialitate în urma armonizării legislaţiei naţionale specifice cu cea de la nivelul Uniunii Europene, în vreme ce companiile au început să înţeleagă într-o anumită măsură necesitatea eforturilor de protejare a mediului. De altfel, neglijarea regulilor ar putea avea un impact major asupra situaţiei financiare a respectivelor firme.

    „În anii ce urmează, companiile din România cu responsabilităţi majore privind îndeplinirea obligaţiilor de valorificare a deşeurilor rezultate din ambalajele puse pe piaţa locală, au de trecut un mare examen”, spune Liviu Petcu, director general al Marathon EPR Group, companie specializată în implementarea răspunderii extinse a producătorului (OIREP). În acest sens, în luna octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial „Hotărârea nr. 1074 privind stabilirea sistemului de garanţie – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile”, care stabileşte cadrul legal şi un termen îndrăzneţ pentru implementarea sistemului.

    „Pentru că obiectivele, stabilite încă din primul an de la implementare, sunt cel puţin provocatoare, ne aşteptăm la o mobilizare fără precedent de resurse umane, materiale şi financiare din partea tuturor actorilor implicaţi: producători, mici şi mari comercianţi, colectori autorizaţi, reciclatori, dar şi Ministerul Mediului, care va fi parte directă din proiect ca acţionar în entitatea ce va gestiona sistemul.”

    Pentru a stimula gradul de conştientizare privind aplicarea legislaţiei de specialitate, abordând între timp subiecte care ţin de răspunderea extinsă a producătorului, gestiunea deşeurilor şi tendinţe de reglementare în domeniu, Marathon EPR a demarat aşa-numitul proiect „Împreună pentru economia circulară”, demarat sub umbrela campaniei „Marathonul Reciclării”. Programul este desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice. Printre obiective se găseşte, în primul rând, îndrumarea persoanelor responsabile din cadrul instituţiilor cu atribuţii de implementare şi control în domeniul managementului deşeurilor prin prezentarea legislaţiei de specialitate într-un mod cât mai simplificat, punând accent pe rolurile şi obligaţiile fiecărei entităţi.

    În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale.

    Un al doilea ţel este marcat de familiarizarea mediului de afaceri prin abordarea unor subiecte relevante privind obligaţiile prelungite ale producătorilor şi susţinerea tinerei generaţii în dobândirea expertizei necesare unei cariere în domeniul protecţiei mediului. „Românii au început să fie mai receptivi la tot ce înseamnă sustenabilitate şi să pună sub semnul întrebării lucruri pe care înainte le luau ca atare.

    De exemplu, este o înţelegere din ce în ce mai mare legată de faptul că plasticul poluează şi că reciclarea nu este soluţia ideală”, afirmă directorul general al Marathon EPR. Astfel, discuţiile provocate de importanţa reducerii consumului de plastic şi reducerea generării deşeurilor de plastic devin tot mai numeroase şi, totodată, discursul public merge mai des în direcţia schimbărilor climatice şi aduce în discuţie teme precum energia regenerabilă, reducerea emisiilor de CO2 şi economia circulară, despre care Liviu Petcu spune că este o alternativă viabilă la economia liniară „tradiţională”, caracterizată prin consum şi risipă. În consecinţă, economia circulară caută să reducă deşeurile, recuperează resursele la sfârşitul vieţii unui produs şi le întoarce înapoi în producţie, reducând semnificativ impactul asupra mediului.

    În cazul campaniei „Marathonul reciclării”, sensibilizarea şi conştientizarea în rândul cetăţenilor şi instituţiilor a început în mediul digital, continuând cu susţinerea de cursuri şi seminare atât în instituţiile de învăţământ, cât şi în UAT-uri şi ADI-uri (unităţi administrativ-teritoriale, respectiv asociaţii de dezvoltare intercomunitară). Campania s-a extins în 2021 cu proiectul „Împreună pentru economia circulară” şi un board game creat pentru elevii de şcoală primară şi generală, „ce are scopul principal de a-i face pe copii să înţeleagă cum îşi pot reduce impactul asupra mediului, protejând natura” prin evitarea generării deşeurilor de ambalaje, explică Liviu Petcu.

    „Am ajuns la concluzia că informarea pe teme de mediu este necesară pe toate nivelurile, către cetăţeni, către mediul de business, dar şi în instituţiile publice şi de învăţământ. Generaţiile tinere sunt destul de conştiente de impactul pe care îl avem asupra planetei, însă am putea lua exemplul Italiei care a introdus educaţia de mediu ca materie principală în şcoli.” Mai mult, Liviu Petcu este de părere că oamenii trebuie să discute mai mult despre posibilele soluţii de care dispunem pentru a îmbunătăţi situaţia actuală, punând accent pe individ, legislaţie şi mediul local de business.  Între timp, simpla introducere a unor sisteme de tipul garanţie-returnare, care încurajează consumatorii să returneze ambalaje pentru suma de 50 de bani/ambalaj, sau a unei infrastructuri care să încurajeze colectarea reprezintă paşi extrem de importanţi.

    „În general, oamenii sunt deschişi şi dornici să contribuie la binele planetar, dar au nevoie de informare şi infrastructura necesară pentru a o putea face (…) Am observat că nu prea stă în firea cetăţeanului sa facă primul pas, numai că în felul acesta ne vom învârti într-un cerc vicios şi toţi vom avea de pierdut.” În prezent, România are obligaţia de a recicla deşeurile de ambalaje în proporţie (obiectiv global) de 65% până în 2025 şi 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Aşadar, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii de colectare separată a deşeurilor municipale şi asigurarea aplicării legislaţiei specifice din partea tuturor unităţilor administrativ teritoriale – „capitol la care suntem restanţi, iar efectele sunt dezastroase”. Aşadar, reglementările există, însă oamenii au o problemă cu aplicarea lor, cu precădere în rândul UAT-urilor şi al cetăţenilor. Totuşi, Liviu Petcu consideră că oamenii nu pot fi împiedicaţi să colecteze acasă separat, întrucât deşeul lor va ajunge, cel mai probabil, la o staţie de sortare înainte de a fi depozitat, indiferent cum va fi colectat de către operatorul de salubritate, putând îmbunătăţi semnificativ sistemul. Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

     

    Liviu Petcu are o experienţă de peste 15 ani în multinaţionale şi domeniul telecomunicaţiilor, dedicându-şi ultimii cinci ani antreprenoriatului şi industriei managementului deşeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

     

  • CSR 2021: Cu apele curate

    Lidl România

     

     

    Motivaţie: Un studiu al Universităţii din Viena, citat de companie, arată că Dunărea transportă în Marea Neagră 4,2 tone de plastic în fiecare zi, adică 1.533 de tone pe an. Aceste deşeuri au o rată de descompunere foarte mare – între 50 şi 600 de ani, în funcţie de material, reprezentând o ameninţare serioasă nu doar pentru biodiversitatea fluviului, dar şi pentru calitatea vieţii omului. Drept răspuns la această problemă care se răsfrânge deopotrivă asupra mediului şi comunităţilor, Lidl România investeşte constant în aplicarea de măsuri interne de reducere a plasticului pus în circulaţie, dar şi în susţinerea proiectelor care au scopul de a diminua cantitatea de plastic ajunsă în natură. Toate măsurile luate de Lidl România pentru combaterea poluării cu plastic sunt în linie cu „REset Plastic”, strategia în domeniul plasticului a grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Unul dintre programele strategice de reducere a poluării cu plastic a apelor, în care Lidl investeşte, este „Cu apele curate”, implementat împreună cu Asociaţia MaiMultVerde (MMV), în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe), Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) şi Bloc0.

     

    Descrierea proiectului: Programul „Cu apele curate” luptă pe termen mediu şi lung împotriva poluării cu plastic a apelor Dunării, prin activităţi de colectare a deşeurilor deja existente în albia fluviului şi prin identificarea şi implementarea unor soluţii de diminuare a deversărilor în viitor. Întrucât aproape toate râurile din România se varsă în Dunăre, programul are impact la nivel naţional, vizând zona fluviului Dunărea şi a afluenţilor săi, cu acţiuni de reducere a poluării cu plastic a apelor Dunării, adaptate la nevoile reale ale celor care sunt afectaţi în mod direct de această problemă. În completarea acestui proiect, a fost creat programul de granturi „Cu apele curate”, finanţat de Lidl şi administrat de ARC. Acesta se concentrează pe extinderea demersurilor de a proteja mediul înconjurător, de a responsabiliza comunităţile dunărene pentru binele comun şi de a dezvolta infrastructura locală de protejare a biodiversităţii.

     

    Rezultate: În urma acţiunilor de igienizare realizate cu ajutorul voluntarilor şi a soluţiilor tehnologice (Waste Shark, Trash Catcher şi Flotation Boom), în cadrul proiectului au fost colectate 26 de tone de plastic, alte 150 tone deşeuri din plastic au fost colectate în spaţiile amenajate prin proiect, peste 62.500 de locuitori din oraşele de pe Dunăre şi afluenţi au fost informaţi despre colectarea separată corectă a deşeurilor, aproximativ 53.000 de turişti au fost expuşi mesajului #cuapelecurate, şi aproximativ 3.000 de persoane au participat la cele 40 de evenimente comunitare de conştientizare din proiect. De implementarea programelor de reducere a poluării cu plastic a apelor Dunării s-au ocupat zece grupuri de iniţiativă locală, în acţiunile de igienizare fiind implicaţi peste 2.000 de voluntari din ONG-uri şi comunităţi locale şi 25 de licee. Lidl a finanţat proiectul „Cu apele curate” cu peste 4,2 milioane de lei până în prezent, iar programul de granturi „Cu Apele Curate” cu peste 3,3 milioane de lei. În cadrul programului de granturi, în urma procesului de selecţie, în 2020 au fost alese şi implementate zece proiecte câştigătoare, precum „ZeroPlastic e FUNtastic”, implementat de un grup local de iniţiativă din Giurgiu sau „Patrula Zero Plastic”, implementat de WWF România.


     

  • CSR 2021: ASAP – Armata Selectării Atente a Plasticului

    Lidl România

     

    Motivaţie: Susţinut de Lidl România, ASAP este un program ce contribuie la obiectivele strategiei REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte. Aşa cum digitalizarea şi gadgeturile sunt o normalitate pentru generaţia de astăzi, aşa şi reflexul reciclării va ţine de normalitate pentru cei care acum sunt încă în şcoală, sunt de părere reprezentanţii companiei, adăugând că în contextul în care România este pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata colectării şi a reciclării deşeurilor municipale, este evident că soluţiile şi mecanismele clasice de reciclare nu mai sunt suficiente, ci este necesară crearea unei comunităţi de tineri, cu o voce proprie, cu o misiune comună, care să schimbe în mod concret modul în care responsabilitatea faţă de mediu se perpetuează în sociatate. Cu o astfel de soluţie vine programul ASAP (Armata Selectării Atente a Plasticului), care urmăreşte să genereze schimbare în comportamentul adolescenţilor faţă de plastic, de la utilizare, la colectare separată şi reciclare, printr-un demers educaţional construit pe implicare.

     

    Descrierea proiectului: Dezvoltat de The Institute şi Lidl România, programul ASAP a început în 2019 şi şi-a propus să acţioneze în două etape. Prima este etapa de informare şi familiarizare: prin platforma www.asap-romania.ro, tinerii au acces la întregul spectru de informaţii ce ţin de plastic: istorie, legislaţie, cum afectează acest material mediul înconjurător, dar şi sănătatea noastră, sfaturi utile şi uşor de pus în practică despre utilizarea unei cantităţi reduse de plastic în viaţa de zi cu zi. A doua etapă este cea de implicare şi sedimentare a comportamentului pozitiv pentru mediu, în care au loc o serie de acţiuni alături de artiştii şi comunităţile preferate ale tinerei generaţii care să îi încurajeze şi să îi mobilizeze pe tineri să se implice în mod direct în misiunea programului. Pe termen lung, programul vizează să aducă implicarea şi schimbarea chiar în şcoli, prin implementarea unui proiect de colectare separată a deşeurilor în toate unităţile de învăţământ din România. Primii paşi în acest sens au fost realizaţi în parteneriate pilot cu şcoli din sectorul 6 al Bucureştiului, Constanţa şi Braşov, care au permis o primă cartografiere a procesului de colectare sparată în şcolile româneşti. În urma acestor parteneriate echipa ASAP a pus la dispoziţia autorităţilor publice centrale şi locale un ghid de bune practici pentru îmbunătăţirea colectării şi completarea cadrului legislativ. Experienţa ediţiilor pilot a fost una pozitivă, iar în prezent, începând cu anul şcolar 2021 – 2022, programul ASAP este implementat în 20 de oraşe şi sectoare din Bucureşti. Programul naţional ASAP a început în 2019 şi va continua cât timp este nevoie pentru schimbarea în bine a mentalităţii următoarei generaţii.

     

    Rezultate: Programul naţional ASAP a ajuns astăzi să fie prezent în şcolile din 16 oraşe şi patru sectoare din Bucureşti, în perioada următoare pragul fiind de 31 de comunităţi în care programul să fie implementat, ajungând astfel să implice un număr de 300.000 de elevi beneficiari. Până la sfârşitul anului 2021 reprezentanţii companiei estimează că vor fi peste 40.000 de tineri activi în comunitate.

     

     


     

  • Banana discordiei

    Gândită de creatorul său, artistul australian Adam Stone, drept un comentariu asupra excesului nesustenabil din societatea actuală şi asupra impactului de mediu pe care îl are acesta, o sculptură din oraşul Melbourne stârneşte controverse.

    Sculptura, o banană antropomorfizată intitulată „Fallen Fruit” a fost amplasată aproape de o intersecţie din oraş în cadrul unui proiect de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei, primind aprecieri, dar şi critici.

    Acestea din urmă au venit deoarece lucrarea a fost plătită de autorităţi din bani publici, multă lume considerând că fondurile puteau fi cheltuite mai bine. Pe lângă aprecieri sau critici, banana din intersecţie a atras şi atenţia unor persoane care au încercat s-o taie în timpul nopţii cu fierăstrăul, scrie The Guardian.


     

  • Banana discordiei

    Gândită de creatorul său, artistul australian Adam Stone, drept un comentariu asupra excesului nesustenabil din societatea actuală şi asupra impactului de mediu pe care îl are acesta, o sculptură din oraşul Melbourne stârneşte controverse.

    Sculptura, o banană antropomorfizată intitulată „Fallen Fruit” a fost amplasată aproape de o intersecţie din oraş în cadrul unui proiect de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei, primind aprecieri, dar şi critici.

    Acestea din urmă au venit deoarece lucrarea a fost plătită de autorităţi din bani publici, multă lume considerând că fondurile puteau fi cheltuite mai bine. Pe lângă aprecieri sau critici, banana din intersecţie a atras şi atenţia unor persoane care au încercat s-o taie în timpul nopţii cu fierăstrăul, scrie The Guardian.