BusinessMagazin

Tag: medici

  • Dosarul medical, o investiţie de 81 mil. lei, încă nefuncţional. Medicii adună date de la rudele bolnavilor

    Dosarul electronic de sănătate (DES), un proiect demarat în 2012 şi pus în funcţiune în 2014, după o investiţie de 81 mil. lei, majoritatea bani europeni, încă nu poate fi accesat de medici. În prezent, doctorii află informaţii vitale despre medicamentele luate de bolnavi sau alte afecţiuni direct de la pacienţi sau de la rudele lor.

    Deşi trebuia să fie accesibil deja, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate spune că încă se fac probe pentru a funcţiona corespunzător.

    „Dosarul electronic al pacientului este în teste, se fac nişte probe să fie funcţional fără probleme. În maximum zece zile va fi funcţional. Există o secţiune în dosar unde se pun de către medic antecedentele declarate de pacient pentru istoricul din urgenţă“, potrivit răspunsului CNAS. În 2016, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţio­na­lă privind dosarul electronic de sănătate, susţinând că încal­că regulile de protecţie a vieţii private. La recoman­darea Curţii Constituţionale, CNAS a lucrat la posibi­lita­tea anonimizării datelor pacientului, la solicitarea aces­tu­ia, însă nici acum acest proiect nu ajută pacienţii şi medicii.

  • Ce spune Arafat, despre medicii care îşi iau adeverinţe că nu pot lucra cu pacienţi Covid

    „Din păcate, din ce în ce mai mulţi ne-au adus în atenţie astfel de certificate de <apt limitat>, care se dau de medici de medicina muncii pentru personal sanitar care nu doreşte să lucreze în secţiile Covid. Din păcate, acest fenomen nu este nou, l-am avut şi în valurile trecute. Una este aspectul moral, altul este aspectul medical. Când un medic emite un astfel de certificat să vii să spui că certificatul nu este corect trebuie să vină un alt medic care să spună asta. Dar când vezi că un medic a emis mai multe certificate către personal sanitar, mai ales dacă se corelează cu o perioadă în care persoana a fost detaşată sau dacă lucrează într-o secţie care urmează să primească bolnavi Covid, atunci ai un mare semn de întebare: de ce s-a emis certificatul?”, spune Raed Arafat.

    Acesta susţine că astfel de practici sunt total incorecte faţă de ceilalţi colegi: „Foarte rar vin persoane din urgenţă, din ATI, de obicei din alte specialităţi care nu vor să se implice, fără să generalizăm, nu este un fenomen în masă”.

    „Eu nu ştiu în alte ţări să se emită hârtii de acest fel, care să spună la unul şi la altul că tu eşti scutit de a lucra la Covid. Trebuie să ai o problemă medicală foarte serioasă care să te împiedice să lucrezi şi în alte domenii sanitare. Acestea sunt invenţii”, a adăugat Raed Arafat.

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a anunţat că ministerul a declanşat un control pe această temă.

  • Bodog: Se forţează proiectul prin care angajaţii nevaccinaţi din sănătate pot fi suspendaţi

    În Comisia de Sănătate s-a discutat marţi reglementarea proiectului potrivit căruia personalul medical nevaccinat să fie suspendat pe o perioadă de 30 de zile sau să se testeze pe bani din buzunar, spune Florian Bodog.

    Parlamentarii PSD au cerut celor de la PNL să amâne discuţiile în comisie pentru a asculta alte puncte de vedere, însă, spune Bodog, nu s-a dorit acest lucru, iar Partidul Naţional Liberal, „trecând peste prevederile regulamentului Senatului”, a decis convocarea Comisiei de la ora 16.00.

    Partidul Social Democrat nu va participa la această comisie, anunţă fostul ministru PSD al Sănătăţii: „practic, se încearcă forţarea acestui lucru. Nu cred că în pandemie ne putem permite să renunţăm la vreunul dintre actorii care acordă asistenţă medicală, nu cred că vreun român trebuie să fie privat de îngrijiri medicale doar pentru că ei au o decizie politică de a reglementa acest lucru pe genunchi şi pe procedură de urgenţă”.

    Soluţia PSD a fost ca testele să fie decontate de stat: „suntem într-o criză de sănătate publică, nu ne permitem să pierdem niciun medic de la patul bolnavului”.

    Întrebat dacă este de acord cu introducerea certificatului verde la locul de muncă, Bodog a răspuns că este o măsură care s-a aplicat şi în alte state, însă în România s-a trecut peste decizia europeană ca pe certificatul verde să apară şi testarea: „la noi nu se ia în considerare acest lucru, motiv pentru care nu suntem de acord. Testarea trebuie să se facă pe banii statului, PNL nu este de acord spunând că nu sunt bani, în condiţiile în care ştim ce împrumuturi s-au făcut, nu ştim pe ce se cheltuie banii, pentru că în spitale mor oamenii în continuare pentru că nu s-au cumpărat medicamente”.

    PSD încurajează nu doar testarea, ci şi vaccinarea, însă dacă nu sunt diagnosticate cazurile la timp, oamenii ajung târziu în spital.

    „Mai grav este că nici în spital nu au cu ce să îi trateze. Azi noapte în Spitalul Municipal din Oradea au murit 26 de oameni şi nu există Remdesivir şi Tocilizumab. Nu este doar problema unui spital – spital Covid -, este problema tuturor spitalelor. Dacă vrem să rezolvăm problema trebuie să diagnosticăm precoce”, afirmă Bodog.

  • Cei care se întorc acasă

    Dr. Ovidiu Nicolae Palea, fondatorul centrelor medicale Provita, face parte din primele generaţii de medici care au terminat facultatea în anii 90 şi au plecat să lucreze în afara ţării. În 2007 revine însă aderarea României la UE fiind un element extrem de important în decizia sa, iar în 2011 pune bazele Provita. Ce a urmat după şi care sunt planurile pentru Provita după aproape doi ani în care lozinca «sănătatea e mai bună decât toate» s-a transformat în crez universal?

    Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Ovidiu Palea recunoaşte că nu a avut „chimie” cu sistemul românesc de sănătate şi s-a hotărât să plece în 1998 în Statele Unite, urmând să profeseze ca medic rezident la Spitalul Saint Agnes din Baltimore. Ulterior, s-a mutat la Spitalul Universitar din Washington, unde s-a specializat în anestezie şi terapie intensivă.

    „Am făcut primul pas înapoi în România în 2007, când am intrat într-un parteneriat într-o clinică de imagistică, Phoenix, alături de un medic radiolog. În primul an de activitate am făcut «naveta» între România şi Statele Unite, unde, in perioada 2008-2009, m-am specializat  în terapia durerii la Washington Hospital Center. În 2011, am înfiinţat Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita”, afirmă medicul.

    La doar un an distanţă, a preluat o policlinică multidisciplinară, iar în 2015 a obţinut finanţare prin intermediul fondurilor europene pentru construirea primului spital Provita. Ulterior, a preluat şi laboratorul de analize medicale „Cuza Vodă” din Bucureşti, iar – în momentul de faţă – Provita numără şase clinici în Bucureşti, dintre care două specializate în imagistică, un spital, un laborator de analize şi un centru de recuperare medicală.

    12
    milioane de euro
    reprezintă investiţia în cel de-al doilea spital Provita,
    unitate care va fi deschisă anul viitor, în Bucureşti

    În pofida perioadei pandemice, Provita a investit anul acesta aproximativ 3 milioane de euro în achiziţia robotului chirurgical da Vinci Xi şi în dezvoltarea echipei de chirurgie robotică. În plus, anul viitor va marca inaugurarea celui de-al doilea spital din cadrul grupului, care va include singurul centru de oncologie din Europa Centrală şi de Est în care terapia durerii este integrată în planul de tratament al pacientului. Pe scurt, este vorba despre mai multe intervenţii asupra pacientului care au ca scop evitarea operaţiei.

    Investiţia iniţială este estimată la circa 12 milioane de euro şi constă în amenajarea unui spaţiu de circa 11.000 de metri pătraţi în zona de nord a Capitalei, în timp ce unitatea medicală va avea o capacitate de 110 paturi şi şapte săli de operaţie.

    „Este o evoluţie naturală, apărută prin prisma faptului că în actualul spital am crescut foarte mult, iar astfel vom putea acoperi toate nevoile pacienţilor noştri. Cred că actul medical este complex şi trebuie integrat. În noul spital putem oferi totul sub acelaşi acoperiş, ceea ce înseamnă pentru pacient un beneficiu uriaş. Adică nu doar că evităm «plimbarea» pacientului între diverse clinici, dar cel mai important câştig este comunicarea interdisciplinară între medici, care este esenţială şi face diferenţa pentru un act medical de succes”, continuă Ovidiu Palea.

    Fondatorul reţelei Provita consideră că, în peisajul actual, cel mai bun mod de creştere este cel natural, în sensul că un pacient respectat, înţeles şi vindecat va trimite înapoi alţi 20 de pacienţi. Cu toate că în ziua de astăzi există o multitudine de feluri prin care te poţi face cunoscut, strategiile nu implică întotdeauna un set ideal de modele medicale, întrucât acestea ar trebui să se bazeze în mod istoric pe referinţe interdisciplinare create între medici de încredere.

    Bineînţeles, un alt mod de creştere va fi strâns legat de deschiderea de centre noi, unde se poate facilita munca în colaborare cu alte echipe, precum şi preluări de afaceri care prezintă oportunităţi de sinergii, cu principii şi valori similare. Iar în perioada actuală, marcată de veşti tot mai proaste dinspre sistemul public de sănătate, asemenea mişcări pot reprezenta literalmente o gură sănătoasă de aer.

    Şi totuşi, cum a influenţat criza sanitară activităţile Provita?

    „Întâi ne-a rupt gâtul! Acesta este adevărul, eram în plin avânt şi ne-am lovit de zid. Apoi însă criza sanitară a venit cu o oportunitate uriaşă deoarece, din păcate, sistemul public nu a făcut faţă acestei pandemii. Nicăieri în lume sistemul public nu a rezistat acestei pandemii. Şi atunci pacientul nu a avut de ales decât să preţuiască brusc sănătatea la alt nivel şi să caute soluţii. Clinicile private au devenit singura soluţie rapidă peste tot în lume”, spune Ovidiu Palea, subliniind între timp problemele profesionale şi medicale pe care trebuie să le soluţioneze în interiorul grupului Provita.

    În acest sens, telemedicina a marcat începutul unei noi ere, însă România este încă departe să reprezinte un exemplu în domeniu, întrucât înainte de digitalizare, există oameni, echipamente, săpun şi detergenţi. Cu toate acestea, pentru a ne adapta la inevitabila lipsă de personal medical, digitalizarea şi telemedicina constituie un compromis inevitabil.

    „Niciun medic de afară nu se va încadra într-un sistem faraonic cum e sistemul medical de stat din România zilelor noastre. De aceea există Provita, pentru că eu, după două încercări în sistemul public, am eşuat.”

    Sistemul privat de sănătate oferă în mod real soluţii pentru medici, unde ei pot funcţiona independent şi necondiţionat. Iar statul are o singură misiune – să le facă întoarcerea uşoară din punct de vedere al acreditării şi echivalării.

    „Autorităţile se laudă că fac asta de ani de zile, dar nu le iese deloc. Dacă ar face o agenţie naţională de echivalare cu norme şi tot ceea ce mai e nevoie, cred că în câţiva ani de zile am avea sute de medici şi asistenţi care revin. Ei ar face diferenţa”, susţine fondatorul Provita.

    Însă avem nevoie de o reformă majoră care să integreze corect privatul, astfel încât să uşureze buzunarul pacientului, care – în momentul actual – este epuizat de presiuni financiare uriaşe, mai ales când vorbim de boli care ameninţă direct viaţa.

  • Cei care se întorc acasă

    Dr. Ovidiu Nicolae Palea, fondatorul centrelor medicale Provita, face parte din primele generaţii de medici care au terminat facultatea în anii 90 şi au plecat să lucreze în afara ţării. În 2007 revine însă aderarea României la UE fiind un element extrem de important în decizia sa, iar în 2011 pune bazele Provita. Ce a urmat după şi care sunt planurile pentru Provita după aproape doi ani în care lozinca «sănătatea e mai bună decât toate» s-a transformat în crez universal?

    Absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, Ovidiu Palea recunoaşte că nu a avut „chimie” cu sistemul românesc de sănătate şi s-a hotărât să plece în 1998 în Statele Unite, urmând să profeseze ca medic rezident la Spitalul Saint Agnes din Baltimore. Ulterior, s-a mutat la Spitalul Universitar din Washington, unde s-a specializat în anestezie şi terapie intensivă.

    „Am făcut primul pas înapoi în România în 2007, când am intrat într-un parteneriat într-o clinică de imagistică, Phoenix, alături de un medic radiolog. În primul an de activitate am făcut «naveta» între România şi Statele Unite, unde, in perioada 2008-2009, m-am specializat  în terapia durerii la Washington Hospital Center. În 2011, am înfiinţat Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita”, afirmă medicul.

    La doar un an distanţă, a preluat o policlinică multidisciplinară, iar în 2015 a obţinut finanţare prin intermediul fondurilor europene pentru construirea primului spital Provita. Ulterior, a preluat şi laboratorul de analize medicale „Cuza Vodă” din Bucureşti, iar – în momentul de faţă – Provita numără şase clinici în Bucureşti, dintre care două specializate în imagistică, un spital, un laborator de analize şi un centru de recuperare medicală.

    12
    milioane de euro
    reprezintă investiţia în cel de-al doilea spital Provita,
    unitate care va fi deschisă anul viitor, în Bucureşti

    În pofida perioadei pandemice, Provita a investit anul acesta aproximativ 3 milioane de euro în achiziţia robotului chirurgical da Vinci Xi şi în dezvoltarea echipei de chirurgie robotică. În plus, anul viitor va marca inaugurarea celui de-al doilea spital din cadrul grupului, care va include singurul centru de oncologie din Europa Centrală şi de Est în care terapia durerii este integrată în planul de tratament al pacientului. Pe scurt, este vorba despre mai multe intervenţii asupra pacientului care au ca scop evitarea operaţiei.

    Investiţia iniţială este estimată la circa 12 milioane de euro şi constă în amenajarea unui spaţiu de circa 11.000 de metri pătraţi în zona de nord a Capitalei, în timp ce unitatea medicală va avea o capacitate de 110 paturi şi şapte săli de operaţie.

    „Este o evoluţie naturală, apărută prin prisma faptului că în actualul spital am crescut foarte mult, iar astfel vom putea acoperi toate nevoile pacienţilor noştri. Cred că actul medical este complex şi trebuie integrat. În noul spital putem oferi totul sub acelaşi acoperiş, ceea ce înseamnă pentru pacient un beneficiu uriaş. Adică nu doar că evităm «plimbarea» pacientului între diverse clinici, dar cel mai important câştig este comunicarea interdisciplinară între medici, care este esenţială şi face diferenţa pentru un act medical de succes”, continuă Ovidiu Palea.

    Fondatorul reţelei Provita consideră că, în peisajul actual, cel mai bun mod de creştere este cel natural, în sensul că un pacient respectat, înţeles şi vindecat va trimite înapoi alţi 20 de pacienţi. Cu toate că în ziua de astăzi există o multitudine de feluri prin care te poţi face cunoscut, strategiile nu implică întotdeauna un set ideal de modele medicale, întrucât acestea ar trebui să se bazeze în mod istoric pe referinţe interdisciplinare create între medici de încredere.

    Bineînţeles, un alt mod de creştere va fi strâns legat de deschiderea de centre noi, unde se poate facilita munca în colaborare cu alte echipe, precum şi preluări de afaceri care prezintă oportunităţi de sinergii, cu principii şi valori similare. Iar în perioada actuală, marcată de veşti tot mai proaste dinspre sistemul public de sănătate, asemenea mişcări pot reprezenta literalmente o gură sănătoasă de aer.

    Şi totuşi, cum a influenţat criza sanitară activităţile Provita?

    „Întâi ne-a rupt gâtul! Acesta este adevărul, eram în plin avânt şi ne-am lovit de zid. Apoi însă criza sanitară a venit cu o oportunitate uriaşă deoarece, din păcate, sistemul public nu a făcut faţă acestei pandemii. Nicăieri în lume sistemul public nu a rezistat acestei pandemii. Şi atunci pacientul nu a avut de ales decât să preţuiască brusc sănătatea la alt nivel şi să caute soluţii. Clinicile private au devenit singura soluţie rapidă peste tot în lume”, spune Ovidiu Palea, subliniind între timp problemele profesionale şi medicale pe care trebuie să le soluţioneze în interiorul grupului Provita.

    În acest sens, telemedicina a marcat începutul unei noi ere, însă România este încă departe să reprezinte un exemplu în domeniu, întrucât înainte de digitalizare, există oameni, echipamente, săpun şi detergenţi. Cu toate acestea, pentru a ne adapta la inevitabila lipsă de personal medical, digitalizarea şi telemedicina constituie un compromis inevitabil.

    „Niciun medic de afară nu se va încadra într-un sistem faraonic cum e sistemul medical de stat din România zilelor noastre. De aceea există Provita, pentru că eu, după două încercări în sistemul public, am eşuat.”

    Sistemul privat de sănătate oferă în mod real soluţii pentru medici, unde ei pot funcţiona independent şi necondiţionat. Iar statul are o singură misiune – să le facă întoarcerea uşoară din punct de vedere al acreditării şi echivalării.

    „Autorităţile se laudă că fac asta de ani de zile, dar nu le iese deloc. Dacă ar face o agenţie naţională de echivalare cu norme şi tot ceea ce mai e nevoie, cred că în câţiva ani de zile am avea sute de medici şi asistenţi care revin. Ei ar face diferenţa”, susţine fondatorul Provita.

    Însă avem nevoie de o reformă majoră care să integreze corect privatul, astfel încât să uşureze buzunarul pacientului, care – în momentul actual – este epuizat de presiuni financiare uriaşe, mai ales când vorbim de boli care ameninţă direct viaţa.

  • Luca Militello, CEO, Grupul Monza România: Sistemul medical trebuie reformat, ar trebui să începem cu o decontare reală reforma

     “Sistemul medical sanitar este în colaps general, fără să facem diferenţe între public şi privat. Nu am învăţat nimic din această pandemie Covid, suntem în valul 4, am învăţat să cunoaştem boala dar nu ştim să ne luptăm cu ea. Sistemul medical trebuie reformat cu o reformă adevărată. Trebuie regândit sistemul, public şi privat, să facem reformă adevărată, de la sistemul de decontare să începem. Reforma înseamnă o decontare reală, nu să deconteze Casa 5000 de lei pe operaţie pe chirurgie cardiovasculară iar pacientul 35.000 de lei, trebuie decontare pe cazuri rezolvate de chirurgie cardiovascular. Ar trebui să stăm la masă cu Ministerul Sănătăţii şI cu Casa de Sănătate. Sistemul sanitar este unul singur, trebuie colaborare public-privat. Privatul poate să pună la dispoziţie know-howul, de aceea am crescut în ultimii ani. În următorii doi ani sistemul naţional medical va pica de tot, este în colaps total”, a spus Luca Militello, CEO, Grupul Monza România la evenimentul ZF Health&Pharma Summit.

  • Adrian Marinescu, Director Medical, Institutul Matei Balş: Au trecut 2 ani de când suntem în pandemie şi nu s-a schimbat mare lucru. Prezentările la camera de gardă cresc săptămânal cu 30-40%. Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care fac cozi interminabile

    „Au trecut doi ani de când suntem în pandemie şi nu sunt diferenţe prea mari. Acum avem la camera de gardă 25 de pacienţi COVID în asteptare in acest moment, pacienţi care au nevoie de internare, cu forme severe sau medii. Spunem că dacă am avea mai  multe paturi de  ATI s-ar rezolva multe lucruri în pandemie. Patul de terapie intensivă este pentru un pacient critic. Şi dacă am avea 3000 de paturi la ATI nu ar rezolva decât situaţia de moment. Acum se fac 60.000 de teste pe zi, testăm mai mult, dar problema este cum evaluăm pacientul. Este imposibil de crezut că medicul de familie poate face evaluarea. Dacă cineva are nevoie de evaluare sună la 112 si dacă sună la 112 unde este adus? În general este adus la Babeş sau Matei Balş sau alte spitale ce participă în circut. Ajungem la situaţia când ambulanţele aşteaptă cu orele în faţa la Matei Balş. Când ai o capacitate maximă pentru camera de gardă ai şi timpi lungi de aşteptare, care vor creşte. Practic mă gândesc ce va fi în 2-3 săptămâni, acest trend ascendent s-a întâmplat şi în celelalte valuri. Ce se va întâmpla concret? Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care nu mai au loc în curte, care fac cozi interminabile”, a spus Adrian Marinescu, Director Medical, Institutul Matei Balş, la evenimentul la ZF Health&Pharma Summit.

  • Amazon accelerează pariul pe sănătate: Compania pune la dispoziţie un asistent vocal capabil să execute comenzi în timpul unei operaţii

    Milioane de oameni folosesc în fiecare zi asistenul vocal Amazon pentru comenzi uzuale, cum ar fi „redaţi muzică” sau „setaţi temporizatorul la 11 minute pentru paste”. În schimb, la spitalul metodist din Houston, acelaşi asistent primeşte comanda: „Începeţi operaţia”, potrivit Financial Times.

    În ultimul an, în domeniul medical a devenit uzuală folosirea unui asistent vocal bazat pe tehnologia Amazon, similară cu cea a Alexei. Comenzile încep să parcurgă etape vitale în operaţie, permiţând chirurgului să confirme verbal când a făcut anumite acţiuni, cum ar fi administrarea anesteziei.

    „Îmi folosesc vocea pentru a completa operaţiile, astfel încât nu există niciun pas care să fie omis”, spune dr. Nicholas Desai, chirurg şi ofiţer şef de informaţii medicale la Houston Methodist. „Odată ce activitatea a fost finalizată, asistentul o înregistrează în baza de date. În situaţia în care ar putea interveni o problemă, acesta o va notifica imediat”.

    În cabinetele medicului, tehnologia Amazon ascultă cu atenţie – desigur, cu acordul prealabil al pacientului – pentru detalii care pot fi adăugate la dosarele medicale şi analizate pentru opţiuni de tratament mai eficiente. „Asistentul vocal ascultă şi colaborează cu mine, gestionând astfel îngrijirea pacientului”, spune Desai, numindu-l „a doua pereche de urechi”.

    Sistemul reprezintă doar o parte din planurile Amazon de a deveni la fel de omniprezent în domeniul sănătăţii precum în alte domenii, producând instrumentele şi platformele care stau la baza unei industrii pe punctul unei modernizări cruciale.

    Amazon, despre care se credea a fi un gigant adormit în domeniul sănătăţii, se trezeşte în cele din urmă. Compania este în curs de a dezvălui o serie de servicii medicale orientate către consumatori, cum ar fi o farmacie online. În acelaşi timp, firma lucrează la dezvoltarea unui nou sistem de operare pentru îngrijire care variază de la gestionarea dosarelor medicale la a prezice când o persoană se poate îmbolnăvi.

     

  • Aproape 150 de oameni au avut nevoie de medici în a doua zi de Untold

    Aproape 150 de oameni au avut nevoie de medici în a doua zi de Untold. Poliţiştii clujeni au dat, în cea de-a doua zi a festivalului, zeci de amenzi.

    Jandarmii din Cluj-Napoca au constatat la Untold 14 infracţiuni legate de traficul şi consumul de droguri.

    Poliţia Cluj, în cea de-a doua zi a festivalului, a dat 77 de amenzi, dintre care 65 pentru nerespectarea regulilor rutiere.

    Poliţiştii au constatat, de asemenea, mai multe infracţiuni privind combaterea traficului de droguri şi de furt.

    S-au dat 12 amenzi şi 6 avertismente pentru fumat în locurile publice.

    „Activităţile de verificare şi control privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă vor continua şi în zilele următoare, astfel încât să se poată înlătura operativ deficienţele pe această linie. În punctele şi posturile medicale avansate 147 de persoane au primit asistenţă medicală din partea personalului SMURD şi a paramedicilor pompieri. Majoritatea afecţiunilor au fost uşoare şi au fost soluţionate pe loc de către personalul medical pe loc. Doar în trei situaţii a fost necesar transportul la spital pentru investigaţii şi îngrijiri de specialitate”, este mesajul jandarmilor clujeni.

     

  • În timp ce mulţi medici tineri pleacă peste hotare, o constănţeancă vrea să se întoarcă pentru a profesa acasă. Ce a determinat-o să ia decizia de a renunţa în viitor la Statele Unite pentru România?

    Sevda Memet, medic de profesie, vrea să rupă un şir lung al tinerilor care, odată plecaţi la studii în străinătate, rămân în ţările care le-au devenit casă. Tânăra doctoriţă din Constanţa a făcut parte dintr-o „ligă” de 51 de studenţi din toată lumea care au urmat un program de MBA la Universitatea Stanford din Statele Unite. Ea continuă să adune cunoştinţe pentru a aplica în viitor în România ce se întâmplă bine peste hotare. Ce o motivează să se întoarcă la un moment dat în România?

    „Poate eu nu voi fi aici când tu te vei întoarce, dacă te vei întoarce, dar eu cred că vei face o schimbare pentru copiii mei şi asta îmi da speranţă”. Cu această frază pe care i-a spus-o un pacient din Spitalul Judeţean Constanţa a plecat în 2018, la mii de kilometri distanţă, medicul Sevda Memet, o tânără de 30 de ani în prezent.

    Acceptată în clasa inaugurală a unui nou program de MBA al Universităţii Stanford, una dintre cele mai prestigioase unităţi de învăţământ din lume, Sevda Memet şi-a dezvoltat abilităţile de leadership şi a învăţat să preţuiască munca de echipă, o atitudine devenită aproape o „religie” pentru spiritul american.

    „Am aplicat la programul de MBA în Statele Unite pentru a putea să vin cu o soluţie, fie din spaţiul privat sau un parteneriat public-privat în viitor, care să adreseze problemele din sistemul de sănătate din România. Am ajuns în Statele Unite, primind bursă la Stanford. Este un program dedicat dezvoltării calităţilor de lider şi a pregăti lideri pentru a ataca domenii şi probleme complexe ale societăţii. Am avut şansa să mai adaug un masterat, şi l-am ales pe cel de politici publice, unde m-am specializat pe domeniul de sănătate”, povesteşte Sevda Memet.

    Înainte de a pleca în 2018 în America, tânăra a lucrat timp de doi ani ca medic rezident într-o specialitate cu multă încărcătură emoţională – hematologie, oncologie şi boli rare. Lucrând cu pacienţi cu cancer, cu leucemie, aflându-le poveştile, şi-a propus să facă o schimbare în sistemul public de sănătate.

    Ce trebuie schimbat în România? Accesul la terapii mai avansate, testări genetice care să poată fi făcute în ţară, fără să le mai „exportăm” în Vest, unde există aparatură. Ce trebuie păstrat? Capitalul uman, şcoală românească de sănătate fiind una apreciată.

    „Eu mi-am dorit să fac medicină şi să tratez oamenii de acasă. În familie am avut exemplul surorii mele care a plecat de la 19 ani în SUA, pentru a studia, acum trăieşte şi munceşte la New York în domeniul finanţelor. Cred că dacă nu aş fi fost în spital şi să mă confrunt eu cu anumite probleme şi situaţii pe care mi-aş fi dorit să le rezolv într-un mod  mult mai inovativ, nu ştiu dacă aş fi plecat. Motivaţia mea a fost de a veni cu o soluţie la managementul pacientului oncologic”, mai spune Sevda Memet.

     

    Sute de milioane de dolari în joc pentru start-up-uri

    În cadrul programului de MBA de la Stanford, Sevda Memet a coordonat şi echipe de tineri cu idei de afaceri, care îşi prezentau companiile investitorilor pentru a primi finanţare.

    „La acceleratorul de start-up-uri al universităţii avem acum în jur de 30 de companii pe care le susţinem. În total, prin intermediul acestui accelerator, peste 115 companii au fost susţinute şi împreună au adunat capital de peste 367 de milioane de dolari”, a mai spus medicul.

    Ce este important în Silicon Valley şi ar trebui implementat şi în România este investiţia în cercetare, în centre academice, care să dea tonul în dezvoltare. Iar pentru această zonă de cercetare trebuie investiţii şi finanţare, dincolo de voinţă.

    „Dacă ne gândim la revitalizarea sistemului public trebuie să se aloce anumite fonduri şi spre proiecte de tehnologii”.

    Sevda Memet, medic, absolventă a programului MBA Knight-Hennessy Scholar, Universitatea Stanford: „Dacă ne gândim la revitalizarea sistemului public, trebuie să se aloce anumite fonduri şi spre proiecte de tehnologii”.

     

    Modele din afară

    Un exemplu despre cum se face îngrijire din Japonia a rămas în mintea Sevdei Memet ca idee de implementat şi în România. Practic, japonezii se folosesc de tehnologie pentru a monitoriza pacientul în propria sa casă, iar tratamentul este individualizat în funcţie de nevoia persoanei bolnave.

    „Am văzut ce face Japonia în sistemul de sănătate, o medicină integrată, dar bazată pe oferirea de foarte multe servicii şi la locuinţa pacientului. Prin folosirea acestor tehnologii care monitorează starea pacientului de acasă, datele sunt transmise către o unitate medicală care se află în apropiere, în comunitate. În momentul în care lucrurile se agravează, această unitate se deplasează într-un timp minim şi oferă asistenţă”, povesteşte medicul.

     

    Ce urmează?

    Următorul pas pentru Sevda Memet este o carieră în cadrul unei bănci de investiţii în Statele Unite care se ocupă de biofarma, biotehnologie cu achiziţii şi fuziuni de companii. Ea vede o oportunitate de a învăţa despre acest sector şi de a lucra direct cu giganţii internaţionali care dezvoltă terapii noi, mai ales în domeniul oncologic.

    Pe termen „foarte lung” însă, Sevda Memet vrea să revină în ţară, să contribuie prin cunoştinţele sale la sistemul de sănătate local, aşa cum a gândit încă din urmă cu trei ani, la momentul plecării.

    „Sunt foarte mulţi români excepţionali. Cred că dacă am reuşit cu toţii să aducem din lucrurile pe care le -am învăţat acolo şi să le implementăm în ţară ar fi extraordinar. Cred că sistemul de sănătate este într-un moment în care ar trebui să profite de oportunităţile care există, sistemul se poate îmbunătăţi prin investiţii în infrastructură”, concluzionează Sevda Memet.

    Deşi nu există date concrete din partea autorităţilor româneşi privind numărul de medici care lucrează în străinătate, specialiştii indică circa 40.000 de medici care au ales în total să profeseze medicina în afară ţării din 2007 până acum.

    Destinaţiile preferate de medicii români sunt Franţa şi Germania, peste 8.700 de specialişti români fiind înregistraţi în cele două ţări, arată datele OECD, aferente anului 2018. Din România merg medici pentru a-şi termina studiile şi în ţări precum Belgia, Ungaria sau Marea Britanie, acestea fiind printre cele mai frecvente ţinte pentru specialiştii români.