BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor

    Tehnologia nu ajută doar companiile să fie mai eficiente şi să aibă profituri mai mari, ci poate juca un rol cheie în a-i sprijini pe medici să îmbunătăţească viaţa pacienţilor. De la această idee a pornit şi Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru, care a creat o platformă ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cronice. Platforma, numită KIDoc,  este special concepută pentru părinţii copiilor cu boli cronice şi medicii care se ocupă de cazurile lor, scopul fiind de a-i ajuta pe aceştia să comunice eficient şi să gestioneze în mod optim tratamentul copiilor.

    Platforma se află acum în curs de dezvoltare, aceasta având trei componente – una de comunicare întare echipele de medici şi între medici şi părinţi, una axată pe tratamentul copiilor cu boli cronice şi una de dosar medical electronic. În prezent, start-up-ul testează primul modul, cel de comunicare, numit KIDoc Împreună, urmând ca până la finalul acestui an să lanseze şi celelalte două module – KIDoc Tratament şi KIDoc Digital.

    „Am început să lucrăm la ideea KIDoc de acum un an – prima dată am fost incluşi într-un program regional din Balcani, un program pentru femeile antreprenor, iar apoi am intrat în Innovators for children, un accelerator de 9 luni care ne-a ajutat să ne conturăm ideea, să punem la punct strategia de dezvoltare, iar din octombrie anul trecut a început dezvoltarea propriu zisă a soluţiei. Atunci s-a alăturat şi primul developer senior – Victor Teianu, care este şi colegul meu din liceu, iar de atunci a început dezvoltarea propriu-zisă.

    Din octombrie până acum s-a pus la punct prima parte a aplicaţiei – KIDoc Împreună – acea platformă de comuniare care aduce toată echipa multidisciplinară la un loc. Acum suntem în etapa în care testăm cu utilizatorii noştri din comunitate această platfromă de comunicare şi avem câteva parteneriate cu clinici private în care urmează să punem la dispoziţie soluţia noastră pentru a fi testată cu medicii şi pacienţii de acolo”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc. Ea are o experienţă de opt ani în spitale din Bucureşti, Paris, Londra şi Luxemburg, care stă de altfel la baza ideii dezvoltării KIDoc.

    „Eu sunt medic şi de când profesez în domeniul pediatriei am aflat de la părinţii copiilor cu boli cronice că traversează mai multe etape dificile, iar printre constrângerile cele mai mari despre care mi-au spus de-a lungul timpului şi pe care le-am indentificat şi în studiul pe care l-am făcut înainte de a demara proiectul se numără în principal trei şi anume: dificultatea de a comunica eficient cu echipa care îngrijeşte copilul, iar în cazul unei boli cronice vorbim de mai mulţi medici, de o echipă multidisciplinară. Cea de-a doua provocare era administrarea tratamentului – boli cronice, care sunt foarte complexe şi în cazul cărora, de multe ori, părinţii spun că nu înţeleg mecanismul bolii, că nu înţeleg ce face fiecare medicament în parte şi din această cauză de multe ori apar şi erori în administrarea medicaţiei. Iar cea de-a treia mare problemă pe care o întâmplină toţi pacienţii cu boli cronice din România şi copiii în particular este absenţa unui dosar electronic medical – suntem cu toţii familiarizaţi cu imaginea bolnavului care intră în spitalul din România cu un dosar plin de hărtii. Noi prin KIDoc venim cu un răspuns la aceste trei provocări şi anume KIDoc are trei componente: KIDoc împreună, KIDoc Tratament şi KIDoc Digital”, a explicat Andreea Mădălina Şerban.

    Ea a adăugat că prima componentă, KIDoc Împreună răspunde nevoii de comunicare eficientă într-o echipă multidisciplinară. „Va fi o platformă de comunicare ce va aduce împreună, aşa cum îi spune şi numele, întreaga echipă care îngrijeşte copilul cu boală cronică – părintele, medicul de familie, medicul pediatru, medicul specialist şi alţi specialişti.” Cel de-al doilea modul, KIDoc Tratament, va fi instrumentul profesional de gestionare a medicaţiei copilului care suferă de o boală cronică. „Este menit să crească aderenţa la tratament prin faptul că vine să îi explice părintelui, printr-un limbaj uşor de înţeles, ce face fiecare medicament în parte – verifică dozele pe care le are prescrise în aplicaţie şi verifică şi potenţialele interacţiuni. O particularitate a pacienţilor cu boli cronice este faptul că ei sunt îngrijiţi de mai mulţi medici şi fiecare prescrie un tratament diferit, iar KIDoc verifică înainte de a introduce un medicament nou în tratament dacă nu cumva acesta interacţionează cu ceva ce lua deja copilul”, a punctat fondatoarea KIDoc.

    A treia componentă a proiectului, KIDoc Digital este dedicată dosarului medical electronic al fiecărui pacient în care sunt păstrate toate documentele astfel încât să fie accesibile pentru toată echipa care îngrijeşte copilul pacient. „Acest dosar medical electronic va face posibilă şi cererea unei a doua opinii pentru că părintele va putea adăuga în aplicaţie şi un alt medic care nu este medicul curant al copilului, căruia vrea să îi prezinte cazul”, a completat ea. Platforma KIDoc va fi disponibilă ca aplicaţie mobilă pentru sistemele de operare Android şi iOS, primul modul urmând a fi gata în vară, iar celelalte două în toamnă.

    „În decursul verii vom avea deja disponibil pentru descărcare partea de KIDoc Împreună şi ne dorim ca până în luna noiembrie să avem gata şi celelalte două componente. Practic, echipa de programatori juniori care s-a alăturat în cadrul programului Innovation Labs, lucrează la partea de medicaţie şi atunci estimăm că nu va dura mult de la lansarea KIDoc Împreună până când vom avea disponibilă şi KIDoc Tratament.”

    Cum va funcţiona mai exact aplicaţia? „În momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR. Din acel punct, medicul respectiv va face parte din echipa multidisciplinară din aplicaţie care este implicată în îngrijirea copilului şi astfel vor putea comunica eficient”, a precizat Andreea Mădălina Şerban. În primul an de funcţionare, start-up-ul şi-a propus să atragă peste 4.000 de utilizatori ai soluţiei. „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor”, a menţionat ea, adăugând că până acum echipa KIDoc a discutat cu peste o mie de părinţi. „Am construit şi o comunitate pe Facebook în care distribuim materiale relevante, comunicăm cu ei, am organizat focus-grupuri pentru a înţelege mai bine nevoile lor. Pe de cealaltă parte am vorbit şi cu medicii şi avem o comunitate de 300 de medici care susţin soluţia şi care o vor promova către pacienţii lor.”

    Platforma KIDoc va include în viitor aplicaţii pentru diferite boli cronice, prima aleasă fiind epilepsia. Aplicaţia KIDoc Epi este dedicată micilor pacienţi cu epilepsie şi familiile lor, urmând ca anul viitor start-up-ul să dezvolte o soluţie similară pentru alte două patologii cronice – astmul şi diabetul. Până acum, proiectul KIDoc a fost susţinut din resurse proprii şi cu ajutorul unui premiu de 15.000 euro în cadrul unui program de accelerare pentru start-up-uri, iar odată ce va avea lansate toate cele trei componente ale platformei, start-up-ul medtech va începe să şi monetizeze. „Încă lucrăm la strategia de pricing însă ceea ce am definit până în acest punct cu mentorii noştri a fost că ne dorim să avem atât un model B2C adresat părinţilor, cât şi unul B2B pentru clinicile private. La modelul B2C ne dorim ca pentru medici utilizarea aplicaţiei să rămână gratuită, iar pentru părinţi vom stabili valoarea unui abonament lunar. KIDoc este un proiect de suflet, care are şi o componentă socială importantă pe lângă aceasta de business şi căutăm încontinuu soluţii pentru a face accesibilă platforma pentru toţi cei care au nevoie şi atunci vom avea şi componenta KIDoc Social care vine cu abonament gratuit pentru familiile care nu îşi pot permite să plătească. Avem deja sprijin din partea mai multor companii care ne-au spus că vor să susţină astfel de abonamente KIDoc social”, a menţionat ea, adăugând că echipa explorează de asemenea şi soluţii prin care să poată oferi platforma şi către clinici private care mai apoi să o facă disponibilă către reţeaua lor de medici şi către pacienţii care se tratează acolo. În primul an de funcţionare de la lansarea tuturor celor trei componente ale platformei KIDoc, Andreea Mădălina Şerban estimează că va avea nevoie de o finanţare de circa 50.000 euro, iar apoi după consolidarea pe piaţa locală, start-up-ul va avea nevoie de resurse financiare mai mari pentru a se putea extinde şi în afara României.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andreea Mădălina Şerban, fondator KIDoc

    Ce face? Dezvoltă o platformă online ce vine în sprijinul îngrijirii copiilor cu boli cornice

    „Estimările noastre ne-au făcut să identificăm o cifră de 4.000 de utilizatori la finalul primului an de existenţă a KIDoc pe piaţă, din care ne dorim ca circa 1.100 să fie utilizatori premium. Estimările au venit din studiile de piaţă pe care le-am făcut înaintea dezvoltării soluţiei şi din deschiderea pe care am văzut-o din partea utilizatorilor.”

    Andreea Mădălina Şerban, medic chirurg pediatru şi fondatoare KIDoc:„Am gândit KIDoc ca o aplicaţie mobilă disponibilă pe Android şi iOS, iar în momentul în care părintele are instalată aplicaţia şi merge la un consult cu medicul copilului lui, acesta se poate conecta în aplicaţie prin intermediul unui cod QR.“

    2. Invitat: Alexandru Filip, fondator Pickatrip.ro

    Ce face? A lansat recent pe piaţa locală platforma online cu acelaşi nume ce le oferă utilizatorilor care se abonează acces la pachete turistice cu tarife reduse între 30-50%.

    „În primul rând, vrem să atingem masa critică de abonaţi – primul prag este de 1.000 de abonaţi şi încercăm să ajungem la el până la începutul lui iulie. Iar ca ţintă pentru acest an avem 2.500 de abonaţi loiali, multiplicând cu costul abonamentului şi cu toate pachetele vândute pe site, fiindcă noi încasăm acele pachete, anticipăm o cifră de afaceri de până într-o 100.000 euro anul acesta cu cel puţin o triplare anul viitor şi ca abonaţi şi ca cifră de afaceri.”

     

    Sfatul expertului

    Invitat: Mădălina Stănescu, fondator Optimized

    Care sunt greşelile care duc la irosirea bugetelor de promovare online? Riscul ca antreprenorii să-şi irosească banii din bugetele de promovare online este unul semnificativ, dacă aceştia nu se documentează temeinic înainte de a lansa campanii sau dacă nu lucrează cu experţi în domeniu.

    „Riscul de a pierde banii alocaţi promovării online este foarte mare. În primul rând din cauza faptului că nu avem cunoştinţele necesare să lucrăm cu aceste platforme. Sunt platforme complexe Facebook Ads, Google Ads, există cursuri de certificare şi există ani de experienţă pe care noi experţii în marketing îi avem lucrând cu bugete de milioane de euro de la diferite companii, făcând experimente, testând diferite tipuri de campanii, deci lipsa de experienţă în aceste platforme îşi spune cuvântul şi putem să irosim practic bugetele din cauza neştiinţei.”

     

    Start-up Boost

    Invitaţi: Gabriela Mechea şi Bogdan Florea, Asociaţia Industriei de Soft şi Servicii (ANIS)

    Cum creştem ecosistemul de start-up-uri tech? Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent industria locală de software şi de servicii este reprezentată de exodul constant al specialiştilor în tehnologie, situaţie care are nevoie de un răspuns consistent şi structurat din partea actorilor politici.

    „Poate cea mai importantă provocare în acest moment este legată de exodul specialiştilor şi după cum ştim cu toţii la nivel global, nu numai în industria de software, în marea majoritate a industriilor dar cu precădere în zona digitală, este o concurenţă acerbă după resurse şi după talent, după resurse bine calificate. Din păcate, noi pierdem încontinuu astfel de talente în favoarea altor pieţe şi cumva aici ar trebui să existe o acţiune concertată şi structurată pe termen mediu din partea actorilor politici, după părerea noastră. Această creştere menţionată în studiu poate fi atinsă dacă vom conlucra la nivel de societate – atât actorii privaţi cât şi statul – în încercarea de a accelera transformarea digitală.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: „Nu ştiu dacă 1-2% din consumul de materii prime şi materiale sunt de provenienţă românească”

    De la ingredientele active pentru medicamente, până la ambalaje, producătorii locali de medicamente se bazează pe importuri pentru a realiza produsele în România, în contextul în care fabricile de unde se aprovizionau au fost închise sau liniile de producţie au fost dezafectate.

    „Totul vine din import, materiile prime, ingredientele active vin din China, India, foarte puţine din Europa. Avem un singur producător român de materii prime care ne produce ambazona din Faringosept, iar materialele de ambalat de exemplu vin din import. Nu se fabrică în România hârtie, folia de aluminiu sau de plastic pentru medicamentele pe care le ambalăm pentru că sunt anumite cerinţe de calitate la care producătorii români nu s-au conformat”, a explicat pentru ZF Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia Cluj.

    Terapia ocupă locul 338 în clasamentul celor mai mari importatori în 2020, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în urcare cu 42 de poziţii faţă de anul anterior. În clasament, din rândul fabricilor de medicamente locale, cea mai avansată poziţie o are Sandoz, fabrica controlată de elveţienii de la Novartis, cu sediul în Târgu-Mureş. De altfel, Sandoz a urcat mai bine de 60 de poziţii, până pe locul 9 în clasament.

    Următoarea poziţie ocupată de o fabrică locală este a Zentiva, pe locul 173, însă în coborâre faţă de 2019. Clasamentul este completat de Terapia, Antibiotice Iaşi şi B. Braun din rândul companiilor care deţin şi o fabrică în ţară, iar activitatea nu este exclusiv de import.

    „Înainte de 1989 materiile prime le luam de la Azomureş, Oltchim, de la Colorom Codlea luam coloranţii, Nitramonia din Făgăraş. Toate acestea sunt fie închise, fie liniile dedicate materiilor prime au fost dezactivate. Nu ştiu dacă 1-2% din consumul de materii prime şi materiale sunt de provenienţă românească. Materialele de ambalaj – cutiile, cartoanele, sunt fabricate în România, dar hârtia e importată, deci mare valoare adăugată nu se aduce în România”, a mai spus Dragoş Damian.

    Terapia importă anual materii prime şi materiale de 23 mil. dolari estimativ, sumă în care sunt incluse, pe lângă materiile prime, şi costurile echipamentelor de schimb pentru fabrică. În plus faţă de importul de materii prime, producătorii de medicamente mai importă şi medicamente fabricate în alte facilităţi ale grupului din care fac parte, în cazul companiilor cu acţionariat străin.

    „23 milioane dolari anual sunt costurile cu materiale si materii prime, circa 80% vin din import. Unele materii prime (ingredientele active şi excipienţii) s-au scumpit şi de trei ori şi ne aşteptăm în continuare la scumpiri ale foliilor de aluminiu şi PVC (din care se fac blisterele pentru ambalare primară) din cauza scumpirii combustibillor şi a aluminiului”, a mai explicat Damian.

    Pandemia de COVID-19 a creat probleme legate de stocurile de medicamente şi de materie primă în 2020, în contextul în care cererea a fost mare, iar discontinuităţile la aprovizionare au crescut timpii de aşteptare şi preţul materiei prime. De exemplu, preţul pentru paracetamol, un medicament folosit în tratarea simptomelor uşoare de COVID-19, s-a triplat, de la 4 dolari/ kg de materie primă, la 12 dolari/ kg, potrivit lui Dragoş Damian.

    „Tot ceea ce e materie primă vine din China, parţial India, inclusiv excipienţii vin din import. Alcoolul care este folosit în injectabile vine din Germania, de exemplu. Nefiind pe canale şi lanţuri de aprovizionare de materii prime şi materiale, tot ceea ce cumpără România este din import, şi nu e doar industria farmaceutică, sunt toate industriile”, a mai adăugat şeful Terapia.

    În 2020 România a adus de peste hotare în total bunuri în valoare de 80,5 mld. euro, cu 6,6% mai puţin decât în anul de dinaintea pandemiei. Primii zece importatori contribuie cu 13% la total, din analizele ZF.

    În total, în România s-au eliberat 625 milioane de cutii de medicamente în 2020, acelaşi număr ca în 2019. Mai bine de jumătate dintre aceste produse au fost medicamente cu prescripţie medicală, iar restul au fost produse fără reţetă (OTC) şi cele destinate spitalelor.

     

    Cinci fabrici de medicamente în topul celor mai mari importatori

    Poziţia celor mai mari cinci producători locali în top 500 importatori în 2020

    Compania Poziţia în top 2020 Poziţia în top 2019
    Sandoz 9 70
    Zentiva 173 144
    Terapia 338 380
    Antibiotice 471 405
    B. Braun 480 393

    Sursă: INS

  • Povestea cercetătoarei românce care se luptă cu pandemia de COVID-19. Realizările ei sunt atât de apreciate încât a câştigat deja mai multe premii

    Înainte de pandemie, principalul interes al Andei Trifan, o cercetătoare româncă stabilită în Statele Unite, consta în proteinele care provoacă 30% din tipurile de cancer. În ultimul an, însă, s-a axat pe studierea virusului SARS-CoV-2, contribuţiile ei fiind onorate cu echivalentul Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor.

    Anda Trifan a fost pasionată dintotdeauna de ştiinţă, despre care – spune ea – afectează toate aspectele vieţilor noastre, fapt ce a determinat-o să studieze şi să absolve Universitatea DePaul din Chicago, cu o specializare în biochimie. I-a plăcut mereu să facă experimente în laborator, dar a dorit mai degrabă să vadă evenimentele biofizice la nivel atomic, aspect extrem de greu de abordat cu ajutorul experimentelor, aşa că s-a orientat rapid către teorie şi informatică. Prin biofizica computaţională se pot simula sisteme care există în realitate, cum ar fi interacţiunea dintre proteine şi ceea ce se află în jurul lor, membrana celulară şi alte proteine, spre exemplu. Studiind proteina la nivel atomic, se pot găsi zone specifice asupra cărora pot acţiona în mod direct medicamentele.

    „Simulările biofizice sunt ca un microscop computaţional prin care poţi să observi fenomene biologice la nivel atomic. Aceste simulări produc foarte multe date, care nu se pot interpreta fără sisteme avansate de analiză. Machine learning şi inteligenţa artificială ne ajută să analizăm baze de date enorme, pentru a extrage informaţii relevante. De exemplu, folosind machine learning/inteligenţa artificială, putem scana miliarde de componente şi putem testa capacitatea lor de a se lega de sau de a inhiba o proteină”, spune Anda Trifan.

    Cele mai importante provocări din cariera unui biofizician sunt date de complexitatea sistemelor cu care lucrează, având în vedere că replicarea fizicii naturii nu este o sarcină uşoară, întrucât se ia în calcul un număr extrem de mare de factori. Însă, pe măsură ce avansează, instrumentele şi capacităţile industriei permit o reproducere tot mai fidelă a sistemelor. În prezent, Anda Trifan lucrează cu Argonne National Laboratory din Illinois, o parte a National Virtual Biotechnology Laboratory, un consorţiu de laboratoare ce încearcă să combată COVID-19. Din poziţia sa de cercetător, Anda Trifan foloseşte metode computaţionale pentru a studia fenomene biofizice complexe. Anul trecut, a trebuit să înţeleagă cum interacţionează proteina virală spike SARS-CoV-2 cu receptorul uman şi a descoperit o serie de molecule mici care pot inhiba diferitele proteine implicate în replicarea virală.

    „Pandemia a generat un avans tehnologic rapid în ştiinţă. Iar acest fapt a fost posibil datorită colaborărilor la nivel global dintre cercetători cu diferite specializări. Specialiştii în ştiinţa experimentală au reuşit să obţină structuri de proteine care sunt esenţiale funcţionării şi supravieţuirii SARS-CoV-2, iar cercetătorii în ştiinţă computaţională, ca mine, pot folosi acele structuri de proteine pentru a găsi substanţe care să atace virusul. Scopul este să găsim tratamentele care pot ajuta la oprirea pandemiei, pentru a ne permite să revenim la o viaţă normală”, a declarat Anda Trifan pentru BM.

    FOTO: UNITED NATIONS / UNSPLASH

    Înainte de coronavirus, principala sa ţintă consta în proteinele care provoacă aproximativ 30% din tipurile de cancer. Totuşi, imediat cum a luat naştere criza sanitară, tot mai mulţi oameni de ştiinţă şi-au schimbat zona de interes, încercând să îşi aducă fiecare contribuţia şi să ajute la găsirea unei soluţii. În cea mai mare parte, munca Andei Trifan constă acum în metodologii de tip machine learning / inteligenţă artificială, care i-au schimbat complet traiectoria pentru cercetarea de doctorat. De asemenea, situaţia provocată de SARS-CoV-2 i-a oferit ocazia de a lucra în regim remote, creându-şi o mai mare flexibilitate în grupurile cu care lucrează, oportunitate ce i-a permis să dezvolte simultan mai multe proiecte.

    Mai mult, studiile despre COVID-19 în care s-a implicat au obţinut recent premiul Gordon Bell şi Secretary of Energy Achievement Award, distincţii acordate o singură dată în viaţă unor cercetători de calibru. „Premiul Gordon Bell este considerat un echivalent al Premiului Nobel în domeniul supercomputerelor. Aceste premii sunt acordate eforturilor concentrate ale unor echipe, iar eu am fost norocoasă să pot lucra cu unii dintre cei mai buni cercetători din lume. A fost o onoare pentru mine să fac parte din aceste echipe.”

    Ultimul an a venit cu evoluţii considerabile în informatică, spune Anda, fapt ce a facilitat utilizarea ML/AI în diverse zone ale ştiinţei, cum ar fi studierea schimbărilor climatice şi, bineînţeles, descoperirea şi optimizarea medicamentelor, scopul fiind realizarea cât mai rapidă a obiectivelor, într-un mod eficient şi precis.

    Cariera Andei Trifan a început când şi-a obţinut licenţa în biochimie la Universitatea DePaul. După aceea, a lucrat pentru gigantul Dow Chemical, a doua cea mai mare companie din industria chimică la nivel mondial, în cadrul departamentului care se ocupă cu studiul substanţelor chimice ce pătrund în alimente din ambalajele alimentare. Un moment esenţial în cariera ei a fost momentul în care a obţinut bursa Departamentului pentru Energie din cadrul guvernului Statelor Unite, care acordă burse doar pentru 2% din totalul candidaţilor.

    Ia în calcul întoarcerea acasă? „România are un loc special în inima mea, în special Braşovul, care va fi întotdeauna casa mea, pe care niciun alt loc din lume nu o va putea înlocui. O să vizitez România, poate chiar mă voi retrage acolo când voi fi la pensie, dar, deocamdată, viaţa mea este în Statele Unite ale Americii”.

  • Cum a arătat coşul de medicamente al românilor în 2020? Au crescut vânzările de produse pentru afecţiunile nervoase şi digestive.

    Patru din zece medicamente cumpărate de români în pandemie au fost pentru afecţiuni ale sistemelor nervos şi digestiv, fiind singurele grupe terapeutice care au crescut în plină pandemie la nivel de cutii vândute, potrivit raportului asupra pieţei medicamentelor realizat de compania de cercetare de piaţă Cegedim şi citat de Ziarul Financiar.

    Restricţiile de călătorie şi reticenţa pacienţilor de a mai ajunge la medic în contextul pandemiei şi-au pus amprenta pe vânzările de medicamente. De altfel, medicii au atras atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă amânarea vizitei la medic în starea generală de sănătate a populaţiei, în contextul în care după cele două luni de stare de urgenţă, în care au fost permise doar intervenţiile pentru cazurile urgente, pacienţii s-au prezentat cu stări agravate ale afecţiunilor pe care le ţineau sub control înainte de pandemie.

    La nivel valoric, scăderea apetitului pentru medicamente nu se vede şi în preţuri mai mici, piaţa continuând să crească uşor.

    Românii au cumpărat medicamente în valoare de 18 mld. lei în 2020, în uşoară creştere cu 1,3% faţă de anul anterior, arată raportul Cegedim. În total, în România s-au eliberat 625 de milioane de cutii de medicamente în 2020, acelaşi număr ca în 2019.

  • Noi speranţe din Israel. Dovezi care arată eficacitatea a două medicamente minune pentru Covid-19. Ce sunt EXO-CD24 şi Allocetra

    Boala Covid-19, tratată cu succes în Israel. Toţi pacienţii trataţi cu EXO-CD24 în Israel s-au vindecat de Covid-19. EXO-CD24 este un tratament care opreşte furtuna de citokine

    Allocetra a reglat răspunsul imunitar pentru 19 din 21 de bolnavi de Covid-19. Medicii israelieni mizează pe medicamente pentru a trata noile tulpini ale coronavirusului

    Două tratamente pentru Covid-19 au rezultate foarte bune în primele teste.
    EXO-CD24, un tratament care opreşte furtuna de citokine care apare în cazul unor bolnavi cu forme severe. Centrul Medical Sourasky din Tel Aviv vine cu noi date despre acest tratament.

    Toţi cei 30 de pacienţi care au primit acest tratament aveau forme grave de Covid-19 şi toţi şi-au revenit. Pentru 29 dintre ei vindecarea a venit în două-trei zile şi cei mai mulţi dintre ei au fost externaţi în maximum cinci zile.

    Şi al 30-lea s-a vindecat, dar după mai multe zile. Medicul Shiran Shapira, directorul laboratorului care lucrează la acest tratament de 20 de ani a spus că tratamentul se adminstrează prin inhalare şi ajunge direct la plămâni, fără să aibă efecte adverse la fel ca tratamentele injectabile sau cele administrate pe cale orală.
    Israelienii spun că pot produce rapid şi la un preţ mic acest medicament.

    Al doilea tratament este cel cu Allocetra, un medicament care reglează răspunsul imunitar. 19 din cei 21 de pacienţi care au fost trataţi cu acest medicament au fost externaţi în mai puţin de şase zile. Şi toţi erau pacienţi cu risc crescut, erau bărbaţi, sufereau de obezitate sau de boli cardiovasculare. Aveau furtună de citokine sau disfuncţionalităţi ale organelor.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa farma a crescut anul trecut cu 1,3%, la 18 miliarde lei, în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 milioane cutii, nivel similar cu cel din 2019

    Piaţa farma din România a crescut anul trecut cu 1,3%, la 18 miliarde lei (3,7 mld.euro), în timp ce, în volum, vânzările de medicamente au totalizat 625 milioane cutii, nivel similar cu cel din 2019, arată datele companiei Cegedim.

    Numărul total de zile de tratament a crescut cu 6,9%.

    Izolând impactul programelor cost-volum-rezultat (CVR) şi cost-volum (CV), valoarea medicamentelor pe bază de reţetă (Rx) eliberate din farmaciile publice a scăzut cu 0,5%, totalizând 9,97 miliarde lei (2,06 miliarde Euro).

    Volumul medicamentelor pe bază de reţetă vândute în farmacii s-a ridicat la 362,4 milioane cutii (-3,9%), cel al medicamentelor fără prescripţie din farmacii (OTC) la 239,4 milioane cutii (+9,7%), iar volumul medicamentelor din spital la 23,9 milioane cutii (- 21,1%).

    În funcţie de volumul vânzărilor, topul companiilor a rămas neschimbat anul trecut, pe primul loc fiind Zentiva, urmată de Sun Pharma (inclusiv Terapia) şi Servier (inclusiv Egis). Poziţiile următoare sunt ocupate de GlaxoSmithKline, Sanofi, Krka, Antibiotice, Viatris, Biofarm şi Gedeon Richter.

    Din punct de vedere al valorii, clasamentul este uşor diferit, primul loc fiind deţinut de Sanofi, cu 998,3 mil. lei, urmată de Novartis (inclusiv Sandoz) cu 908,6 mil. lei şi Zentiva (inclusiv Labormed şi Alvogen) cu 824,7 mil. lei.

    Clasamentul este completat de Servier (inclusiv Egis) cu 725,5 mil. lei, GlaxoSmithKline (700 mil. lei), Sun Pharma (inclusiv Terapia) cu 694,2 mil. lei, AstraZeneca (646,3 mil. lei), Bristol Myers Squibb cu 605,2 mil. lei, Viatris (528,1 mil. lei) şi Merck & Co. cu 523,7 mil. lei.

    Pfizer se află pe locul 12, cu vânzări de 501 milioane lei în 2020, respective o pondere de 2,8% din total.

    În cursul anului trecut, cele mai multe medicamente folosite de români au fost pentru boli ale sistemului cardiovascular (26%), sistemului digestiv (25%) şi ale sistemului nervos (19%).

    În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri în volum peste media pieţei numai în cazul medicamentelor aferente sistemului nervos (+7,2%) şi al medicamentelor destinate sistemului digestiv şi metabolism (+3,7%).

    Sub media pieţei s-au situat antiinfecţioasele sistemice (-11,6%), antineoplazicele şi imunomodulatoarele (-9,2%), medicamentele destinate sistemului musculo-scheletic (-2,1%) precum şi cele pentru sistemul respirator şi cardiovascular (-1,9%).

     

  • Ce este Ivermectina,”medicamentul minune anti-COVID”. Cum a ajuns să fie subiectul central al noilor teorii de conspiraţie

    Un studiu recent al Universităţii din Liverpool a asociat Ivermectina, un medicament antiparazitar ieftin, cu reducerea şi eliminarea virusului SARS-CoV-2 din organism. În timpul cercetărilor, riscul de deces ar fi fost redus cu 75% în rândurile pacienţilor cu forme moderate şi grave de COVID-19, scrie Financial Times.

    Cu toate acesta, cercetătorii avertizează că şansele conform cărora tratamentul poate veni la pachet cu o serie de erori sunt extrem de ridicate, întrucât studiul nu a fost validat de alţi oameni de ştiinţă şi are nevoie de un set suplimentar de dovezi privind nivelul de eficienţă al medicamentului.

    Până acum, singurul medicament antiviral care a primit aprobare la nivel mondial în ceea ce priveşte tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus este remdesivirul, creat de compania americană de biotehnologie Gilead Sciences. Totuşi, deşi s-a demonstrat că remdesivirul poate scurta perioada de spitalizare, medicamentul nu are efect asupra ratei de mortalitate şi încărcăturii virale, ce măsoară „cantitatea” de virus care circulă în fluxul sanguin al pacientului.

    Chiar dacă ivermectina nu este un antiviral din punct de vedere tehnic, studiile arată că medicamentul poate prezenta o serie de proprietăţi antivirale. Ivermectina este folosită în mod normal împotriva paraziţilor, cum ar fi păduchii sau scabia, şi se poate administra şi în tratarea acneei rozacee.

    Andrew Hill, doctorul care a coordonat studiul, spune că rezultatele sunt încurajatoare, însă este nevoie de o nouă serie de analize pentru a convinge autorităţile sanitare de eficienţa medicamentului.

    Deşi au fost multe contradicţii, medicul român, Ion Alexie, stabilit în Las Vegas, spune despre medicii veterinari care au declarat că Ivermectina se administrează la animale că nu au greşit, însă să lase specialiştii să spună dacă se poate administra sau nu oamenilor, scrie Mediafax.ro. 

    „De pe 15 ianuarie folosesc pentru toţi pacienţii mei cu Covid în spital Ivermectina. Nu ştiu ce s-a hotărât în România, dar se pare că se iau nişte hotărâri. Eu invit pe toată lumea să vină în America şi să vadă ce facem noi. Noi ştim ce fac şi ei în România. Părerea mea e că că aşa de mulţi oameni sunt în America şi mulţi mai mulţi doctori decât în România şi dacă noi folosim, ar trebui românii să copieze. Şi noi copiem ce e bun în România, dar cred că la cazul Ivermectinez să copieze ce spune şi doctorul francez sau avocat de care aţi vorbit şi să vadă ce spun şi englezii şi să mai înveţe şi ei puţin pentru că nu dirijează ei medicina din România. Ca să fim clari”, a declarat Ion Alexie, medic în Las Vegas.

    Între timp, ”medicamentul minune” rămâne un subiect extrem de controversat, atât la nivel internaţional, cât şi în România. 

  • Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente: 80% dintre angajaţi, pe listele de vaccinare

    ♦ În cadrul fabricii Terapia Cluj lucrează aproximativ 900 de persoane ♦ Etapa a doua de vaccinare, începută la 15 ianuarie, include şi angajaţii din domenii esenţiale, cum este producţia de medicamente.

    Producătorul de medicamente Terapia Cluj a făcut liste cu angajaţii care vor să se vaccineze, în contextul în care etapa a doua include persoanele angajate în domenii cheie, printre care şi industria producătoare de medicamente.

    „Avem liste de înscriere la vaccinare de aproape 80%, din circa 900 angajaţi, încă mai vin solicitări de la cei care nu au posibilităţi online, suntem în etapa a doua. Sperăm să vaccinăm cât de repede“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia.

    Vineri, 15 ianuarie, a început şi etapa a doua, după ce prima fază a vaccinării în România a inclus doar personalul din sănătate, medicii, personalul din farmacii. Deşi autorităţile au precizat că la ora 15 vor începe înscrierile pentru a doua etapă, platforma de vaccinare nu a fost disponibilă în primele ore sau a funcţionat cu discontinuităţi.

    Terapia Cluj a anunţat săptămâna trecută că pune la dispoziţia autorităţilor un centru de vaccinare şi 500.000 de lei pentru organizarea altor astfel de unităţi. Şeful Terapia Cluj a precizat că vaccinarea a circa 6 milioane de români până în vara anului 2021 ar redeschide economia.

    În prezent, sunt 309 astfel de centre de vaccinare la nivel naţional, la debutul etapei a doua de vaccinare, deşi autorităţile vor să deschidă 750 de centre în total.

    Autorităţile se aşteaptă ca procentul persoanelor vaccinate dintre cele care sunt eligibile pentru etapa a doua să fie de 50%, ceea ce înseamnă circa 3 milioane de persoane. Până în luna martie, din datele autorităţilor, se estimează că pot fi vaccinaţi 1,6 milioane de oameni, ceea ce înseamna un ritm de vaccinare mediu de 21.000 de persoane pe zi, din calculele ZF, care includ lunile ianuarie (de la 15 ianuarie), februarie şi martie. În prezent, nu este atins acest target de 20.000 de persoane pe lună. În prima etapă de vaccinare, până la 14 ianuarie, 67% dintre personalul din sănătate se vaccinase. În România stocul de vaccin în prezent este de circa 309.000 de doze, venite în mai multe tranşe de la companiile Pfizer şi Moderna.

     

     

  • ​Cine transportă vaccinul împotriva COVID-19? Patru distribuitori de medicamente spun că pot pune infrastructura la dispoziţie, circa 800 de maşini, dar deocamdată nu au fost solicitaţi

    Distribuitorii de medicamente Mediplus, Alliance Healthcare(fostul Farmexpert), Farmexim şi Dona Logistică şi-au pus la dispoziţie resursele logistice pentru a distribui vaccinul împotriva COVID-19, însă autorităţile încă nu au discutat despre partea logistică prin care dozele vor ajunge la pacienţi.

    Iar termenul la care primele doze trebuie să ajungă la pacienţii români, în contextul în care în toate statele europene urmează să înceapă simultan campania de vaccinare, este între Crăciun şi Revelion, o dată posibilă înaintată de autorităţi fiind 27 decembrie.

    Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19, nu a răspuns la întrebarea ZF privind modul cum va ajunge vaccinul de la Institutul Cantacuzino în cele zece spitale din mai multe regiuni ale ţării, de la Timişoara, la Iaşi, Constanţa, Dolj sau Maramureş.

    „Din ce s-a declarat, am înţeles că vor folosi infrastructura Ministerului Apărării şi Ministerului Afacerilor Interne. În alte ţări s-a folosit şi sistemele de distribuţie private, ştiu că în UK, Austria, Franţa, Germania sunt implicaţi şi distribuitorii privaţi. La noi tot ce s-a anunţat a fost la nivel statal. Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor şi-a exprimat disponibilitatea de a oferi infrastructura şi expertiza autorităţilor. Noi urmărim ce se întâmplă, deocamdată nu s-a întâmplat nimic”, a spus Iulian Trandafir, preşedintele ADRFR.

    Flota de maşini a celor patru distribuitori, reuniţi sub Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici (ADRFR), este de circa 800 de maşini, iar în total sunt puse la dispoziţie 29 de depozite. La acestea se adaugă şi 10.000 de angajaţi în total.

    Este important ca vaccinul să ajungă rapid în centre pentru că sunt condiţii speciale de păstrare şi administrare, mai explică Trandafir.

    „Aparent este foarte simplu, avem câteva centre mari, lumea se vaccinează, pleacă acasă. Dacă intrăm în detalii, trebuie monitorizări de temperatură, sunt termene scurte, ele stau la -75 grade, dar în momentul în care se dezgheaţă, ele mai sunt valabile 120 de ore, timp în care trebuie să plece către centrele de vaccinare şi să fie şi vaccinate persoanele”, a mai spus Iulian Trandafir.

     

  • Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul Pfizer-BioNTech pe data de 23 decembrie

    Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul anti-Covid-19 dezvoltat de Pfizer şi BioNTech în data de 23 decembrie, la doar două zile după ce reglementatorul european ar da undă verde serului, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de Reuters.

    Conform regulilor UE, Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) trebuie să analizeze şi să dea o recomandare pentru orice medicamente sau vaccinuri noi, însă decizia finală de a le permite intrarea în piaţa europeană trebuie luată de braţul executiv al Uniunii Europene, după consultarea cu guvernele statelor membre.

    EMA a anunţat, marţi, că ar putea da recomandarea pentru vaccinul Pfizer-BioNTech în data de 21 decembrie, cu o săptămână mai devreme decât era programat iniţial.

    „Dacă acesta va fi cazul, Comisia Europeană este pregătită să furnizeze autorizaţia oficială pentru a-l plasa în piaţă prin proceduri rapide, de urgenţă. O putem face în două zile”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, în faţa parlamentului european.

    Marea Britanie şi Statele Unite se numără printre ţările care au autorizat deja vaccinul Pfizer-BioNTech.

    În mod obişnuit, EMA îşi rezervă cel puţin şapte luni înainte de a da o recomandare asupra vaccinurilor, în timp ce Comisia Europeană îşi poate lua chiar şi două luni pentru analiză, după recomandarea pozitivă a EMA.

    În cazul de faţă, dacă EMA dă o recomandare pozitivă luni, întreaga perioadă de analiză se va rezuma la 20 de zile, în contextul în care autoritatea de reglementare europeană a primit datele de la testele clinice Pfizer în data de 1 decembrie.

    Totuşi, autorizarea de urgenţă ar fi condiţionată, ceea ce înseamnă că vaccinul ar continua să fie monitorizat cu o atenţie sporită pentru indicatori de eficienţă şi potenţale efecte secundare.

    Datele disponibile până la acest moment arată că vaccinul este extrem de eficient pe termen scurt şi are efecte secundare limitate sau izolate, însă nu există încă date pe termen lung.