BusinessMagazin

Tag: masuri

  • Incidenţă record în Germania. Măştile şi certificatul verde vor rămâne până în primăvara viitoare

    Germania a înregistrat sâmbătă cea mai mare incidenţă a infecţiilor cu coronavirus de la jumătatea lunii mai, atingând pragul de 100 de cazuri la 100.000 de persoane în ultimele şapte zile. Cifra este criteriul pentru impunerea unor măsuri de restricţiie mai dure. 

    Ministrul Sănătăţii Jens Spahn a precizat că Germania ar putea face faţă noului val fără un lockdown general datorită vaccinării.

    În schimb, oficialul a precizat că restricţiile precum purtarea măştilor şi limitarea activităţilor în spaţii închise pentru persoanele nevaccinate vor rămâne până în primăvara viitoare.

    Rata de incidenţă la şapte zile – care a fost folosită pentru a decide dacă să impun restricţii mai stricte pentru COVID-19 – a crescut la 100 sâmbătă, a anunţat Institutul Robert Koch.

    Sâmbătă au fost raportate un total de 15.145 de noi infecţii, cu 4.196 mai multe faţă de săptămâna trecută. 86 de persoane au murit, ducând totalul de la începutul pandemiei la 95.077.

    Spahn a spus, sâmbătă, că un nou lockdown poate fi evitat, dar oamenii trebuie să respecte în continuare regulile care impun purtarea maştii şi certificatul verde pentru a intra în majoritatea spaţiilor publice închise.

    Aproximativ 66% dintre rezidenţii germani sunt complet vaccinaţi.

  • Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru miercuri o şedinţă în Guvern pentru instituirea unor măsuri „clare, restrictive”: „Este o perioadă a suferinţei, o dramă naţională de proporţii teribile”

    Iohannis a evocat cifrele zilei de marţi – 18.863 de noi cazuri, 574 decese şi 1.805 de pacienţi în stare gravă la Terapie Intensivă – spunând că nu sunt simple numere, ci „inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut”, „inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaş, oameni care în urmă cu doar câteva săptămâni se bucurau de viaţă, visau şi îşi făceau planuri de viitor” şi care „lasă în urmă lacrimile şi disperarea celor care le plâng moartea”.

    Preşedintele Klaus Iohannis anunţă că a convocat pentru miercuri o şedinţă cu toţi responsabilii guvernamentali implicaţi în gestionarea pandemiei pentru instituirea unor măsuri „clare, restrictive”.

    În ce-i priveşte pe cei din ATI, preşedintele a afirmat că sunt „români care se luptă minut de minut pentru fiecare respiraţie, pentru fiecare gură de aer”.

    Spitalele sunt arhipline, secţiile de terapie intensivă nu mai fac faţă, medicii sunt epuizaţi: „acest coşmar ne arată că din păcate valul 4 se dovedeşte mult mai agresiv chiar şi decât cele mai pesimiste aşteptări”.

    „Lipsa de acţiune concretă din partea autorităţilor şi cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum. Am decis să convocam mâine şedinţă cu toţi responsabili guvernamentali implicaţi în gestionarea pandemiei pentru instituirea unor măsuri clare restrictive, singurele care mai pot diminua în acest moment răspândirea infectărilor”, a afirmat Iohannis.

    „Este o perioadă a suferinţei, o dramă naţională de proporţii teribile. Nu avem însă altă opţiune decât să o depăşim. Prioritatea zero este în acest moment salvarea vieţii semenilor noştri, protejarea sănătăţii celor vulnerabili şi a celor bolnavi, pe care asistenţa medicală îi poate ajuta să depăşească cu bine această maladie. Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viaţă şi trebuie să facem tot ce este omeneşte posibil, chiar şi în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja. Zi de zi, chiar în aceste momente, medicii şi personalul medical din spitalele noastre duc o luptă epuizantă pentru viaţă. Dar nici sistemele medicale performante din ţări cu o infrastructură sanitară dezvoltată nu pot face faţă unui număr atât de mare de îmbolnăviri. Este motivul pentru care am solicitat ajutor extern şi suntem recunoscători tuturor statelor care ne vin în sprijin”, a adăugat Iohannis.

  • Guvernul adoptă decizia fără precedent: Doar vaccinaţii au voie la restaurant sau la spectacol

    Guvernul a adoptat, sâmbătă, propunerea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit căreia doar persoanele vaccinate sau cele vindecate de COVID au voie la restaurant, nunţi, botezuri sau cinematograf. Practic, au fost scoase testele rapide şi cele PCR.

    În localităţile în care incidenţa depăşeşte 6 la mia de locuitori, sunt permise nunţile şi botezurile doar persoanelor vaccinate sau celor vindecate de COVID, până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, dar nu mai mult de 200 de persoane.

    În restaurante, baruri, cinematografe şi instituţii de spectacole se permite accesul persoanelor vaccinate sau trecute prin boală, până la 50% din capacitatea maximă a spaţiului, cu purtarea măştii de protecţie, între orele 5.00 – 24.00.

    În ce priveşte activităţile sportive în aer liber, pot participa cel mult 10 persoane care nu locuiesc împreună.

    Practic, au fost scoase testele rapide şi cele PCR. Şeful DSU, Raed Arafat, spune că persoanele testate pot să se infecteze şi ajunge la terapie intensivă.

     

  • Noi restricţii aplicate în Capitală, după creşterea incidenţei la 4,35 la mie

    Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU) a adoptat duminică o serie de noi restricţii care vor fi impuse în Capitală începând de luni, de la ora 0.00, după ce incidenţa cazurilor de Covid a ajuns la 4,35 la mie.

    Astfel, în spaţiile publice, pieţe, târguri, bâlciuri, talciocuri, staţii pentru transportul în comun, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă se instituie obligativitatea purtării măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura.

    De asemenea, activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activitatea în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness este permisă fără a depăşi 50% din capacitatea maximă a spaţiului cu asigurarea unei suprafeţe de minimum 7 mp pentru fiecare persoană. Participarea este permisă doar pentru persoanele vaccinate, care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ al unui test antigen rapid nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

    Conform deciziei CMBSU, STB va monitoriza permanent gradul de încărcare a mijloacelor de transport, în scopul diminuării aglomeraţiei din vehicule şi staţii, mai ales la orele de vârf. Se va respecta circuitul de urcare/coborâre în mijloacele de transport, după cum urmează: în autobuze şi troleibuze, accesul pasagerilor se va efectua prin uşa din faţă, iar coborârea pe celelalte uşi, iar în tramvaie, accesul pasagerilor se va efectua prin uşa din mijloc, iar coborârea pe celelalte uşi.

    STB va informa călătorii cu privire la obligativitatea purtării corecte a măştii de protecţie şi a evitării consumului de produse alimentare în mijloacele de transport în comun.

    Totodată, Metrorex va informa şi îndruma publicul călător prin instalaţiile de sonorizare despre situaţiile de aglomerare apărute şi îl va informa asupra obligativităţii de a păstra distanţarea fizică şi de a purta corect masca de protecţie.

    Măsurile sunt dispuse pentru o perioadă de 14 zile, urmând a fi reevaluate în funcţie de rata de incidenţă.

  • Jamie Dimon, şeful JPMorgan, avertizează: Este posibil ca Rezerva Federală să fie forţată să aplice măsuri drastice în 2022. Mă îndoiesc că oamenii vor mai spune în decembrie că inflaţia este tranzitorie

    Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, cea mai puternică bancă din Statele Unite, a avertizat investitorii că Rezerva Federală ar fi forţată să aplice măsuri drastice începând cu anul viitor, în ciuda eforturilor băncii centrale de a tempera fricile cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor, scrie CNBC.

    Jerome Powell, preşedintele Fed, a sugerat deja că instituţia ar putea să înceapă să retragă până la finalul anului o parte din stimulentele monetare aplicate în timpul pandemiei.

    Astăzi, banca centrală va publica mult aşteptatele estimări cu privire la inflaţie şi ratele dobânzilor.

    Între timp, Jamie Dimon consideră că, dacă inflaţia din SUA se va menţine la un nivel ridicat în următoarele luni, Rezerva Federală ar putea acţiona rapid în acest sens.

    „Dacă inflaţia va fi atât de mare încât Rezerva Federală va fi nevoită să adopte alte măsuri economice tradiţionale, precum călcarea bruscă a pedalei de frână sau reducerea lichidităţii, vom vedea ulterior o reacţie masivă. Nu spun că se va întâmpla exact aşa, însă este posibil să facă acest lucru anul viitor. Fed nu poate fi proactiv în permanenţă. Uneori, trebuie să fie reactiv”, a afirmat Dimon.

    În prezent, marea incertitudine a instituţiei constă în fenomenul inflaţionist. Cele mai recente date arată că preţurile de consum din Statele Unite au crescut cu 5,3% între august 2020 şi august 2021, în scădere faţă de luna iulie, 5,4%, care a reprezentat maximul ultimilor 13 ani.

    Powell a argumentat că ultimele creşteri de preţuri sunt tranzitorii. Însă Dimon Spune că, dacă ritmul accelerat al inflaţiei va continua până în luna decembrie, autorităţile americane vor trebui să admită că o bună parte din creşteri vor rămâne în picioare pentru o lungă perioadă de timp.

    „Mă îndoiesc că, odată cu luna decembrie, oamenii vor spune că (inflaţia-n.r.) este tranzitorie, când deja se va fi manifestat de ceva timp. Consider că inflaţia a fost atât tranzitorie, cât şi pe termen lung – ceea ce nu este un dezastru”, a declarat Dimon, adăugând că temerile şi-ar pierde din intensitate în condiţiile în care creşterile globale se vor menţine la un nivel ridicat, în ciuda majorării preţurilor.

    Care sunt principalele temeri ale investitorilor americani

     

  • Noi măsuri ani-COVID-19 în Capitală. Purtarea măştilor în exterior va fi obligatorie, în anumite zone

    Subprefectul capitalei Antonela Ghiţă a anunţat noile măsuri anti-COVID-19 care se vor aplica în Bucureşti. Cea mai importantă vizează purtarea măştii de protecţie în jurul unităţilor de învăţământ.

    Subprefectul capitalei Antonela Ghiţă a anunţat sâmbătă decizia luată în cadrul Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă privitoare la purtarea măştii de protecţie în jurul unităţilor de învăţământ.
    „Pentru prevenirea răspândirii infecţiilor cu virusul SARSCoV-2 este obligatorie purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere gura şi nasul, pe o rază de 50 m în jurul unităţilor de învăţământ, pentru persoanele care staţionează în acest perimetru”, scrie în decizia CMBSU.
    Alte decizii luate sâmbătă vizează modul de organizare a evenimentelor publice şi private, în spaţii închise şi deschise.
    Sâmbătă, în Bucureşti, rata de incidenţă cumulată pe o perioadă de 14 zile este de 2,33/1000 de locuitori.
     

  • Furnizorii cer reducerea sau scutirea de la plata TVA a energiei electrice şi a gazelor naturale

    Alte propuneri pentru reducerea imediată a valorii facturilor sunt scutirea de la plata accizei sau acoperirea parţială a facturii de utilităţi prin adoptarea urgentă a Legii privind consumatorul vulnerabil.

    Propunerile AFEER pentru diminuarea facturii consumatorilor în viitor sunt implementarea măsurilor de creştere a eficienţei energetice, adoptarea unor măsuri legislative pentru promovarea construcţiei de noi capacităţi de producţie, urgentarea deciziei privind exploatarea gazelor din zona economică exclusivă a României la Marea Neagră.

    Asistăm, în această perioadă, la o creştere importantă de preţuri, atât pe piaţa europeană, cât şi pe cea naţională. Pe lângă creşterea cererii de energie (electrică şi gaze naturale), determinată de reluarea activităţii economice la niveluri similare celor dinainte de perioada pandemică (situaţie care a dus creşterea economică în Uniunea Europeană, la fel ca şi în România), a intervenit şi majorarea preţurilor la care se tranzacţionează certificatele de emisii (chiar la peste 57 euro) ca urmare a angajamentelor statelor membre UE de a face tranziţia către surse nepoluante şi sustenabile de energie, ceea ce a condus la o creştere importantă a preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, arată asociaţia.

    AFEER reiterează faptul că este deosebit de important ca această situaţie să fie corect explicată, în special publicului larg. Furnizorii nu sunt cauza creşterilor de preţuri, ci, dimpotrivă, ei sunt cei mai expuşi, fiind ultima verigă în faţa consumatorului. Furnizorii sunt şi cei ce încearcă să vină în sprijinul clienţilor, pentru a-i proteja cât mai mult posibil în faţa creşterilor de preţuri de pe piaţa angro de energie.

    Perturbaţiile pieţei se regăsesc în majoritatea ţărilor europene, însă, în România, se adaugă efectul unei oferte sub nivelul cererii, ca urmare a deficitului de investiţii din ultimii ani în capacităţi noi de producţie de energie.

    ”De-a lungul timpului, au fost câteva cauze majore care au condus la o limitare extremă, chiar o stopare a investiţiilor în noi capacităţi de generare a energiei electrice, precum intervenţia statului, inclusiv prin reglementări primare şi secundare, care au condus la o distorsionare evidentă a pieţei, dar care au generat şi un nivel foarte scăzut de recuperare a eventualelor investiţii, ceea ce i-a determinat pe investitorii privaţi să-şi revizuiască planurile. Pe de altă parte, nici Guvernul, în calitate de proprietar al majorităţii producătorilor de energie şi a reţelei de transport, nu a fost capabil să acceseze fonduri europene nerambursabile prin Planul Naţional de Investiţii (PNI), program în care au rămas fonduri importante necheltuite, astfel că nu au apărut noi capacităţi de producere, iar reţeaua de transport a rămas cu o capacitate redusă în multe regiuni de interes pentru investiţii în generare. În plus, schimbările dese şi de substanţă ale legislaţiei au împiedicat, o dată în plus, investiţiile în domeniu”, a declarat Ion Lungu, preşedintele asociaţiei.

    Şi în prezent există, în continuare, bariere în reluarea investiţiilor în sectorul energetic: întârzieri mari în transpunerea legislaţiei europene, schimbări legislative privind taxarea sau privind piaţa, întârzieri mari în implementarea noilor programe de finanţare din fonduri publice (precum Fondul de Modernizare), neclarităţi în interpretarea reglementărilor adoptate (precum cele referitoare la contractele bilaterale de lungă durată, deşi acestea sunt nu doar permise, ci încurajate de legislaţia europeană), neclarităţi privind viitorul resurselor de gaz din Marea Neagră (în condiţiile în care estimările sunt că, în 10 ani, România îşi epuizează rezervele de gaze naturale, iar importurile din acest an au crescut de aproape 3 ori faţă de 2020), neclarităţi între volumul total al capacităţilor instalate teoretic şi cel a capacităţilor cu adevărat funcţionale (ceea ce determină, implicit, blocarea unor avize tehnice de racordare – ATR din cauza unor unităţi nefuncţionale). De menţionat şi că multe proiecte de investiţii au soluţii de racordare cu întărirea obligatorie a reţelei, ceea ce implică majorarea semnificativă a costurilor pentru investitori, consecinţele ajungând până la stoparea investiţiilor. În plus, există şi o reticenţă a sectorului bancar în finanţarea proiectelor care nu au acoperite integral riscurile, la care se adaugă şi costuri de finanţare mai mari faţă de cele percepute în alte ţări europene.

    Toate acestea au condus la un deficit de capacitate de generare a energiei, astfel încât România are probleme în a-şi asigura consumul din producţia internă, ceea ce a făcut ca, în ultimii ani, din exportator, să devină importator net de energie electrică.

    În prezent, ne confruntăm cu o situaţie îngrijorătoare: oferta scăzută a producătorilor, alături de o creştere a cererii a făcut ca preţurile în România să fie printre cele mai mari din Europa, uneori chiar cele mai mari pe piaţa spot.

    Creşterea generală a preţurilor pe piaţa angro de energie a afectat în special consumatorii, dar şi furnizorii, mulţi dintre aceştia aflându-se într-o situaţie financiară dificilă. Furnizorii sunt singura parte a sistemului energetic care are contact direct cu consumatorii. De aceea furnizorii sunt integratorii sistemului, cei ce colectează contravaloarea facturilor de la consumatori. Chiar şi în situaţia în care furnizorii nu încasează contravaloarea facturilor de la consumatori, ei oricum plătesc către celelalte verigi ale lanţului – producătorilor, operatorului de transport şi de sistem, operatorilor de distribuţie, bugetului de stat – sumele ce asigură funcţionarea sistemului şi a economiei. Practic, este o situaţie care pune furnizorii de energie în postura de a fi singurii care îşi asumă toate riscurile financiare pentru a asigura alimentarea cu energie a consumatorilor casnici şi industriali.

    În aceste condiţii, membrii AFEER consideră că este stringentă construcţia de noi capacităţi de producţie, precum şi extinderea posibilităţilor de tranzacţionare. De aceea este nevoie de o legislaţie stabilă, predictibilă şi favorabilă investiţiilor, dar, pentru promovarea căreia, este necesară implicarea tuturor actorilor din piaţă. Situaţia în piaţa energiei este dificilă şi considerăm că este necesară o dezbatere mai largă, în care specialiştii să poată explica reprezentanţilor autorităţilor cât mai bine ce se întâmplă în piaţă, pentru a se lua măsuri optime.

  • Marele selloff al acţiunilor chinezeşti: Alibaba, gigantul din e-commerce, fondat de Jack Ma, se prăbuşeşte pe bursă şi atinge minimul ultimilor doi ani pe fondul noilor măsuri adoptate de Beijing

    Declinul acţiunilor tech din China a continuat să se accentueze joi, 19 august după ce industria a fost lovită cu o nouă serie de propuneri, transmite Bloomberg.

    Indicele bursier Hang Seng Tech a închis pe minus cu 2,9%, după ce scăzuse anterior la cel mai slab nivel de când fusese creat (iulie 2020), Alibaba Group Holding suferind un declin de 5,5%.

    Astfel, gigantul creat de omul de afaceri Jack Ma a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, cea mai mică valoare înregistrată pe bursa din Hong Kong, iar grupul de streaming video Kuaishou Technology a scăzut cu 7,1% şi a marcat un nou minim istoric, încheind pe minus a cincea şedinţă de tranzacţionare consecutivă.

    Tencent Holdings, care reprezintă unul dintre indicii de referinţă ai sectorului tech, a scăzut cu 3,4%, în timp ce gigantul de food delivery Meituan a înregistrat un declin de 7,2%. Miercuri, compania de ride-hailing Didi Global a suferit o scădere de 6,5% în Statele Unite.

    Rezultatele vin după ce China a declarat că studiază o serie de propuneri pentru a proteja drepturile şoferilor care lucrează în cadrul firmelor online şi pentru a înăspri controalele aplicate asupra industriei de live streaming.

    De altfel, sentimentul general al pieţei a început să se înrăutăţească după ce Tencent a avertizat că industria ar trebui să se pregătească pentru un nou val de reglementări, incluzând aici mai multe măsuri ce ar urma să schimbe modul în care companiile folosesc datele pentru publicitate.

    Recentele represalii lansate de Beijing asupra sectorului tech au şters circa 1.000 de miliarde de dolari din valoarea acţiunilor chinezeşti listate la nivel global în ultima lună, măsurile extinzându-se rapid de la e-commerce şi meditaţii private la conţinut online şi securitatea datelor.

    Selloff-ul a determinat mai mulţi manageri de fonduri globale, incluzând-o aici şi pe Cathie Wood, să renunţe în ultimele luni la deţinerile în acţiuni chinezeşti. Mai mult, unii investitori iau în considerare să nu mai investească în niciun fel de activ din China.

    Magnaţii chinezi din sectorul tech îşi ling rănile în urma represaliilor lansate de Beijing. Pierderile marilor oameni de afaceri ajung la 87 de miliarde de dolari de la începutul lunii iulie

     

  • Scandalul gunoaielor în Sectorul 1. Care sunt măsurile urgente în starea de alertă

    Starea de alertă pe teritoriul Sectorului 1 va fi instituită de la miezul nopţii şi va avea o durată de maxim 30 de zile.

    Măsurile care vor fi luate în regim de urgenţă pentru creşterea capacităţii de răspuns şi diminuarea impactului riscului generat de eşecul serviciului public de salubrizare de la nivelul Sectorului 1 sunt următoarele:

    – contractarea, prin intermediul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1, de servicii de colectare, transport şi sortare a gunoiului menajer şi stradal în regim de maximă urgenţă de la operatori autorizaţi numai pe perioada stării de alertă şi cu respectarea normelor concurenţiale, a transparenţei, egalităţii de tratament şi a prevederilor legale referitoare la eficienţă, eficacitate şi legalitatea cheltuirii fondurilor publice

    – întocmirea unei strategii pe termen mediu de către autorităţile publice locale ale Sectorului 1 privind prevenirea apariţiei tipului de risc generat de eşecul serviciului public de salubrizare la nivelul Sectorului 1

    – compartimentele funcţionale cu atribuţii în domeniu din cadrul aparatului de specialitate al primarului Sectorului 1 vor informa Prefectul Municipiului Bucureşti în datele de 30.07.2021, 06.08.2021 şi 13.08.2021 cu privire la stadiul întocmirii strategiei

    – intensificarea de către Poliţia Locală, cu sprijinul Poliţiei Române, a controalelor/ verificărilor privind depozitarea ilegală de deşeuri

    – Poliţia Locală a Sectorului 1 şi Direcţia de Utilităţi Publice, Salubrizare şi Protecţia Mediului vor monitoriza zilnic şi vor trimite membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Prefectului Municipiului Bucureşti informaţii periodice privind evoluţia situaţiei din teren, respectiv cantitatea de deşeuri colectată zilnic, cu defalcare pe fiecare operator, cantităţile de deşeuri predate către operatorii de gropi ecologice în vederea depozitării finale, numărul de procese-verbale de constatare a contravenţiilor întocmite de Compartimentul Protecţia Mediului din cadrul Poliţiei Locale Sector 1 cu privire la nerespectarea legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor de către operatorii economici şi populaţie

    – autorităţile publice locale ale Sectorului 1 vor asigura posibilitatea continuării contractului de salubrizare de către Compania Romprest Service SA.

    Hotărârea adoptată vineri de către Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Sector 1 a avut la bază acordul prefectului din Bucureşti pentru instituirea stării de alertă şi a ţinut seama de raportul privind analiza de risc a stării potenţial generatoare de situaţii de urgenţă în Sectorul 1 „ca urmare a incapacităţii firmei Romprest de a colecta deşeurile municipale. Acest raport a fost elaborat de Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de epizootii, epidemii, de producerea de îmbolnăviri în masă, contaminarea produselor vegetale şi animale şi eşecul serviciilor utilităţilor publice locale constituite în cadrul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Sector 1”.

    Starea de alertă va înceta înainte de expirarea termenului de 30 de zile atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai există riscul care a condus la declararea acesteia.

  • Ungaria adoptă alte 7 măsuri de accelerare a procesului de redresare economică

    Guvernul ungar a aprobat încă 7 măsuri de accelerare a revenirii economiei, scrie Budapest Business Journal.

    Una dintre măsuri permite muncitorilor calificaţi din ţări non-UE care nu se numără printre ţările vecine ale Ungariei să muncească în Ungaria, în timp ce o altă măsură elimină toate obstacolele birocratice pentru accesarea de subvenţii de către companiile care vor să angajeze persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.