BusinessMagazin

Tag: marci

  • Cum s-a dezgheţat piaţa de cercetare

    Tot el spune că după 2010 s-a produs însă un <dezgheţ> şi au reapărut cererile pentru studiile strategice, de mare anvergură. ”Marketerii ce stau în spatele marilor branduri şi-au dat seama că răspunsul corect la presiunea schimbărilor de pe piaţă este adaptabilitatea şi inovaţia”, declară Panicos Christopoulos.

    Astfel, printre studiile şi metodologiile ”vedeta” apar cele care reuşesc să iasă din abordările clasice, iar şeful 360insights enumeră:

    •           Studiile de ”co-creation”, în care consumatorii devin parte din procesul de inovaţie pe care îl iniţiază mărcile

    •           Studiile etnografice, când cercertătorul intră în universul consumatorului, pentru a înţelege experienţa subiectivă, personală a indivizilor cu categoriile de produse şi mărcile în viaţa de zi cu zi

    •           Studiile cu o abordare holistică a categoriei, privind consumatorul într-un context amplu (abordare multi-categorie, atingerea tuturor elementelor de marketing mix, înţelegerea omului din spatele consumatorului, etc)

    •           Studiile de ”shopper”, dublând atenţia acordată până acum doar consumatorului, şi către cumpărători.

    Firma de cercetare împlineşte anul acesta cinci ani, iar Panicos Christopoulos spune că ”prima cifră ce ne caracterizează este 3”. În 2008, împreună cu Mihaela Alexandru şi Ciprian Zamfirescu au ”schimbat macazul şi am început povestea 360insights, pe atunci o companie de proporţii mici, însă cu viziune la scară largă”. Acum, 360insights are 36 de angajaţi specializaţi, o reţea de peste 300 de colaboratori în întreaga ţară şi coordonarea a mai mult de 900 proiecte realizate din 2008 şi până acum.

    ”În evoluţia sa, 360insights s-a definit pe piaţă ca fiind o companie orientată către client, colaborând de-a lungul timpului cu companii din domenii şi industrii precum FMCG, telecom, auto, financiar, industria farmaceutică, media, resurse umane, marketing social, s.a”, spune Panicos Christopoulos.

    Clienţii 360insights sunt companii multinaţionale şi locale, ”iar proiectele pe care le derulăm împreună cu aceştia acoperă piaţa din România dar şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est şi Orientul Apropiat”. Fondatorul 360insights spune însă că nu diversitatea şi extinderea regională a clienţilor îl bucură cel mai mult, ci loialitatea lor. ”Sunt clienţi cu care am pornit la drum în 2008 şi pentru care simţim că suntem mai mult decât o agenţie de cercetare de piaţă; am devenit un partener care le cunoaşte foarte bine consumatorii şi business-ul”.

    Panicos Christopoulos spune că oferta 360insights cuprinde setul complet de metodologii şi soluţii de cercetare, ”privind in urma la proiectele realizate credem că nu e niciun tip de studiu sau de target pe care sa nu le fi abordat, de la studii tactice de testare a mixului de marketing, studii strategice de poziţionare şi aranjare de portofoliu, până la cele de loialitate a consumatorilor”.

    Pe agenda de lucru a 360insights, completează Panicos Christopoulosse află o serie de proiecte între care realizarea unei comunităţi online cu tinerii ”millennials”, numită Trend.Set.Go; o serie de proiecte de identificare a oportunităţilor pe care le au mărcile în aria sustenabilităţii sociale; aplicaţii ale teoriei ‘behavioral economics’ în research şi marketing.

  • STUDIU: Care sunt brandurile în care românii au cea mai mare încredere

     Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers analizează cinci piloni în funcţie de care consumatorii români cumpără produse de larg consum şi le diferenţiază de restul jucătorilor din piaţă: notorietatea mărcii, capacitatea lor de a face consumatorul să se simtă bine, încrederea în calitate, tradiţia mărcii şi raportul bun calitate/preţ.

    Astfel, Heidi deţine prima poziţie printre mărcile de bunuri de larg consum în a căror calitate românii au cea mai mare încredere, urmată de Santal (băutură răcoritoare), Zewa (hârtie igienică), Granini (băutură răcoritoare) şi Bel Vita (biscuiţi).

    “În topul privind încrederea în calitatea mărcii, Heidi se diferenţiază foarte puternic în special pe atributele privind încrederea deplină pe care consumatorii o au în această marcă şi prin faptul că satisface aşteptări foarte înalte. Următoarele două clasate se diferenţiază pe atributele de calitate excelentă şi încrederea mai mare pe care consumatorii o au în ele în comparaţie cu alte mărci”, se arată în raportul GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul produselor în care românii au cea mai mare încredere

    Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers analizează cinci piloni în funcţie de care consumatorii români cumpără produse de larg consum şi le diferenţiază de restul jucătorilor din piaţă: notorietatea mărcii, capacitatea lor de a face consumatorul să se simtă bine, încrederea în calitate, tradiţia mărcii şi raportul bun calitate/preţ.

    Astfel, Heidi deţine prima poziţie printre mărcile de bunuri de larg consum în a căror calitate românii au cea mai mare încredere, urmată de Santal (băutură răcoritoare), Zewa (hârtie igienică), Granini (băutură răcoritoare) şi Bel Vita (biscuiţi).

    “În topul privind încrederea în calitatea mărcii, Heidi se diferenţiază foarte puternic în special pe atributele privind încrederea deplină pe care consumatorii o au în această marcă şi prin faptul că satisface aşteptări foarte înalte. Următoarele două clasate se diferenţiază pe atributele de calitate excelentă şi încrederea mai mare pe care consumatorii o au în ele în comparaţie cu alte mărci”, se arată în raportul GfK.

    Notoritatea se referă la prezenţa şi disponibilitatea brandului, la varietatea sortimentaţiei, la noutăţi şi lansări de produse, la campaniile de comunicare, dar şi la felul în care acesta interacţionează sau dialoghează cu consumatorii săi, iar încrederea într-o marcă se traduce prin calitate şi tradiţie, elemente esenţiale în decizia de cumpărare, precizează GfK.

    “Ce este o marcă? Toate ideile, amintirile şi sentimentele care se nasc în noi de fiecare dată când ne gândim la un anumit brand. Atunci când aceste asociaţii mentale fac respectivul produs sau serviciu mai relevant, mai interesant sau mai convingător decât pe cele ale competitorilor, acestea creează valoare. Iar valoarea mişcă produsele de pe raft. În plus, continua optimizare a portofoliilor şi poziţionarea corectă a brandurilor în segmentul potrivit de preţ şi cu atributele care răspund unei nevoi reale a consumatorilor sunt cele mai bune strategii de diferenţiere”, a declarat Gabriela Luca, market strategy advisor al GfK România.

    A doua componentă importantă în construirea încrederii este esenţa mărcii, înţeleasă ca fiind o marcă cu tradiţie, pe care consumatorii o cunosc de o lungă perioadă de timp. La acest capitol, Coca-Cola şi Pepsi deţin primele poziţii, urmate de Kinder (ciocolată), Joe (napolitane) şi Jacobs (cafea).

    În ceea ce priveşte mărcile private, GfK menţionează că acestea nu se diferenţiază prin notorietate, ci prin raportul calitate/preţ.

    “Mărcile private sunt prezente de mai puţină vreme pe piaţă, de aceea ele încă nu se diferenţiază în termeni de tradiţie sau de notorietate a mărcii. Se poziţionează însă în top pentru caracteristicile care se referă la raportul bun calitate/preţ. Cele două mărci private pe care le regăsim în top cinci pe acest pilon sunt Pilos şi Promienna”, arată raportul.

    Studiul GfK National Brands & Private Labels Drivers a fost realizat online pe 1.000 de respondenţi şi au fost investigate individual 100 de mărci de produse la larg consum. În total, au fost obţinute 7.500 de evaluări de mărci. Selecţia mărcilor a fost realizată pentru toate segmentele de preţ (premium, mainstream, economic, mărci private cu valoare adăugată şi mărci private din segmentul economic).

  • Românii preferă mărcile proprii ale magazinelor

    De asemenea, frecvenţa de achiziţionare a acestor este crescută, aproape jumătate dintre consumatorii de mărci proprii intervievaţi (45,4%) achiziţionând produse private label la fiecare vizită în magazin.

    În ultimul an, consumatorii au cumpărat pe lângă produsele alimentare (lactate, produse de panificaţie, brânzeturi, dulciuri etc.) şi produse non-alimentare (hârtie igienică, şerveţele, produse de menaj, detergenţi şi produse de curăţare a locuinţei, cosmetice, produse de îngrijire etc.). Cele mai căutate categorii de produse marcă proprie au fost lactatele: mai mult de jumătate dintre locuitorii din mediul urban (52,6%) au declarat că achiziţionează mărci private de lactate, aici fiind incluse produse precum laptele, iaurtul, smântâna etc.

    Pâinea şi produsele de panificaţie reprezintă o altă categorie de produse marcă proprie care a avut succes în ultimul an. Românii din mediul urban sunt atraşi şi de dulciurile produse sub marca proprie a retailerilor, 41,7% declarând, de asemenea, că, pe parcursul ultimului an, au cumpărat astfel de produse.

    Pe de altă parte, articolele de vestimentaţie şi băuturile alcoolice sunt printre produsele marcă proprie mai puţin căutate de către consumatorii români din mediul urban, obţinând procente de 16,3%, respectiv 8,0% din totalul consumatorilor de produse marcă privată.Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, urban, în perioada 17 – 24 septembrie 2013. Au fost intervievate 710 persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 55 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,68%.

  • Ce se întâmplă când toate pachetele de ţigări arată la fel

    Studiul KPMG Illicit Tobacco in Australia (”Tutunul ilegal în Australia”) a evidenţiat, de asemenea, că nivelul consumului produselor din tutun nu a scăzut în urma introducerii ambalajelor generice în decembrie 2012. Este prima dată din 2009 până în prezent când consumul nu înregistrează o scădere, ci se îndreaptă din ce în ce mai mult către comerţul ilegal şi produse contrafăcute.

    Pachetele de ţigarete ilicite, care de obicei nu conţin avertismente de sănătate, se comercializează în Australia la un preţ de numai 6 dolari canadieni (aproximativ 19 lei) ceea ce înseamnă mai puţin de o treime din preţul unor mărci de ţigarete legale. Brandul ilegal ”Manchester” a înregistrat o creştere explozivă, cota sa de piaţă majorându-se într-un singur an de la 0,3% până la 1,3% din consumul total de ţigarete, depăşind cota de piaţă a unor mărci legale precum Camel şi Kent. 

    Raportul realizat de KPMG la cererea celor trei mari companii producătoare care operează în Australia, inclusiv filiala australiană a Philip Morris International, include şi alte constatări importante precum:

    •           Nivelul consumului ilegal de ţigarete a atins cote record, înregistrând o creştere de la 11,8% la 13,3% din iunie 2012 până în iunie 2013.

    •           Factorul cheie care a condus la această situaţie a fost creşterea consumului de ţigarete ilegale de marcă, provenite în principal din contrabandă. Totodată, şi consumul ţigărilor contrafăcute a crescut.

    •           Creşterea de 154% pe piaţa neagră a ţigaretelor de marcă a adus în acelaşi timp un declin de până la 40% al volumului de ţigarete ilegale fără marcă, cunoscute în Australia drept „chop chop”.

    •           Dacă aceste tranzacţii de pe piaţa neagră ar fi fost făcute pe piaţa legală, guvernul ar fi colectat în plus 1 miliard de AUD din accize. 

     „Pentru prima dată de la implementarea experimentului cu ambalaje generice în Australia avem informaţii concrete care înlocuiesc presupunerile şi anticipările cu privire la impactul real, iar aceste informaţii arată că de la introducerea acestei măsuri, piaţa neagră a crescut, în vreme ce consumul total de tutun nu a înregistrat nicio scădere (*). Acest raport arată că aceia care au avut cel mai mult de câştigat de pe urma introducerii ambalajelor generice în Australia au fost contrabandiştii şi contrafăcătorii, în defavoarea bugetului de stat. în mai puţin de un an, consumul de produse din tutun ilegale a crescut cu 154 de procente. în consecinţă, Guvernul Australian a pierdut aproape 1 miliard de dolari australieni venituri din taxe, în timp ce bandele criminale care se află în spatele acestei operaţiuni şi-au umplut buzunarele“, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs România & Bulgaria.

    KPMG LLP deţine o experienţă semnificativă în măsurarea consumului cu produse ilegale din tutun înregistrat de anumite pieţe, incluzând în portofoliul său studiul publicat în Australia, un studiu de cercetare cuprinzător la nivelul Uniunii Europene realizat în fiecare an începând cu 2006, un studiu recent în America Latină şi un studiu în curs de desfăşurare în regiunea Pacificului de Sud.

     

    Categorii de ţigarete ilegale

    •           Contrafăcute

    ţigaretele care afişează semne distinctive de mărci comerciale, produse fără acceptul deţinătorului mărcii.

    •           De contrabandă

    ţigaretele care intră şi sunt comercializate pe piaţă nerespectând legile fiscale şi vamale ale statului respectiv.

    •           Produse de tutun intitulate„Illicit whites”

    ţigaretele care sunt produse pe o piaţă pentru a fi aduse ilegal şi vândute într-o altă piaţă în care nu deţin autorizaţie legală de distribuţie. 

     

    (*) Consumul total de tutun (legal Ă ilegal) în Australia a crescut (sursa raport KPMG)

     

    CAGR 2012 – S1 2013           2009 – S1 2013

    Toate produsele ilicite   Ă13.1%            Ă8.2%

    Produse contrafăcute    Ă71.1%            -4.4%

    Produse din contrabandă          Ă161.9%          Ă80.2%

    Produse nemarcate       -69.9%            -28.4%

    Vânzări interne legale    -12%   -4.2%

    Consum total    Ă0.4%  -2.9%

     

    CAGR (%): Rata anuală compusă de creştere

    2012 – S1 2013: An complet 2012 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

    2009 – S1 2013: An complet 2009 de-a lungul a 12 luni până la data de 30 iunie 2013

  • Mărcile exclusiviste o duc bine, dar piaţa auto, în ansamblu, nu prea

    De la deschiderea din luna mai şi până în octombrie, de la Porsche Pipera au fost livrate către clienţii Porsche Inter Auto România aproximativ 500 de automobile.  Printre modelele exclusiviste aflate în portofoliul Porsche Pipera se numără Porsche 911 Turbo, Porsche Panamera SE Hybrid, Audi A8 şi noua limuzină A3, Lamborghini Gallardo Spyder Performante sau Bentley Continental GTC Speed.

    Porsche Inter Auto România, care mai include alte patru centre auto, se aşteaptă ca până la finele anului să vândă 5.300 de maşini noi şi să înregistreze o cifră de afaceri de 131 de milioane de euro în 2013. În 2012, vânzările totale Porsche Inter Auto România au totalizat 5.460 de maşini noi, iar cifra de afaceri s-a ridicat la 159 milioane de euro.

    În ansamblu, piaţa auto a crescut în fiecare lună din trimestrul al treilea, încheiat cu un avans de 3,1% faţă de intervalul similar din 2012, însă la nouă luni înregistrează o scădere de 11,4%, cu un minus de 9,8% la autoturisme, potrivit datelor APIA.

    “În continuare, vânzările pe piaţa din România sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (73% din total la nouă luni). În ceea ce priveşte situaţia pe luna septembrie, raportul este şi de această dată favorabil achiziţiilor realizate de către persoanele juridice, care reprezintă 68% din total (în creştere faţă de luna august, când ponderea a fost de 65%). Oricum, pe fondul demarării Programului Rabla, în ultimele trei luni (iulie-septembrie), situaţia s-a mai echilibrat faţă de primele luni ale anului, când acest raport era net în favoarea persoanelor juridice (peste 80%)”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

  • Înmatriculările Dacia înregistrează cea mai puternică creştere din UE în septembrie şi în primele nouă luni

     Piaţa auto din UE a scăzut cu 3,9% la nouă luni, la 9 milioane de unităţi, iar în septembrie a urcat cu 5,4%, la 1,16 milioane de unităţi, arată date publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    Înmatriculările Dacia au avansat în intervalul ianuarie-septembrie cu 20,6%, la 211.419 unităţi, în timp ce în septembrie a consmnat un avans de 40,7%, la 21.489 unităţi. Marca Dacia, parte a grupului francez Renault, a avut o cotă de piaţă de 2,3% pentru primele nouă luni şi de 1,9% în septembrie.

    Înmatriculările grupului Renault au avansat cu 0,4% în ianuarie-septembrie, la 793.210 unităţi. În septembrie, grupul francez a avut o evoluţie de patru ori mai bună decât piaţa europeană, cu o creştere de 22,2% a înmatriculărilor de autoturisme noi, la 93.335 unităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOPUL celor mai valoroase branduri din lume. Coca-Cola a pierdut pentru prima dată în ultimii 13 ani primul loc

     Topul “Best Global Brands” realizat de Interbrand apare anual începând din 2000 şi este unul dintre cele mai urmărite astfel de rapoarte.

    Astfel, Apple a urcat pe primul loc în acest an, cu o valoare a brandului estimată la 98,3 miliarde de dolari, în creştere cu 28% faţă de anul trecut.

    Pe locul secund se găseşte Google, marcă evaluată la 93,3 miliarde de dolari, cu 34% mai mult decât în 2012.

    Coca-Cola, cel mai mare producător de băuturi răcoritoare la nivel mondial, a căzut de pe prima poziţie până pe locul 3. Brandul Coca-Cola a crescut în valoare cu 2% în ultimul an, la 79,2 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cota Apple pe piaţa smartphone-urilor a scăzut la cel mai redus nivel din 2010

     Apple a livrat 31,2 milioane de smartphone-uri în trimestrul al doilea, în timp ce Samsung s-a menţinut lider de piaţă cu 76 milioane de unităţi livrate şi o cotă de 33,1%, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Strategy Analytics, citate de Bloomberg.

    Astfel, volumul vânzărilor Apple a crescut cu 20% în perioada analizată, faţă de un avans de 47% la nivelul pieţei. Principalii câştigători au fost producătorii chinezi Huawei şi ZTE, dar şi grupul sud-coreean LG.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA SMARTPHONE: Telefonul inteligent a devenit un produs banal. Cu cât au scăzut preţurile şi care e strategia companiilor pentru a stopa declinul

     Telefoanele conectate permanent la internet, încărcate cu aplicaţii diverse, după gusturile şi necesităţile clientului, au trecut în ultimii cinci ani de la produs de nişă la mainstream. Vânzările anuale de telefoane “inteligente” au crescut la aproape 300 miliarde de dolari în 2012, iar peste un miliard de persoane din întreaga lume deţin în prezent un smartphone, potrivit unei analize Bloomberg.

    Piaţa se apropie de saturaţie în Statele Unite şi celelalte economii dezvoltate, peste jumătate dintre utilizatorii de telefoane mobile deţinând acum un smartphone.

    În marile economii emergente, precum China şi India, unde potenţialul de creştere este uriaş, preferinţele înclină în proporţie copleşitoare către modelele ieftine, astfel că, per total, cererea pentru smartphone-urile de top este în scădere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro