BusinessMagazin

Tag: mandat

  • Dăncilă: De la preluarea mandatului Consiliului UE am închis 43 de dosare

    „Avem rezultate foarte bune în exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE. În ultimele zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total de la preluarea mandatului am închis 43 de dodare legislative, cinci dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de vineri a Guvernului.

    Premierul a amintit de acordul politic provizoriu obţinut săptămâna aceasta privind revizuirea Directivei pentru gazele naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Mazăre trebuie adus din Madagascar cu mandat. În ce stadiu sunt documentele

    „În prezent se desfăşoară activităţi pentru întocmirea documentelor necesare sesizării instanţei de judecată în vederea emiterii mandatului european de arestare şi a celui de urmărire internaţională”, au transmis, vineri, reprezentanţii Poliţiei Constanţa.

    Fostul acţionar FC Dinamo, Cristian Borcea, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul retrocedării plajelor, alături de Radu Mazăre, care a primit 9 ani de închisoare, a fost încarcerat vineri la Penitenciarul Rahova.
     
    În primă instanţă, fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti, în acest dosar, în iulie 2017, la patru ani de închisoare cu suspendare.
     

  • Dacian Cioloş, despre un mandat în Parlamentul European: „O să rămân atât timp cât va fi nevoie”

    Chestionat despre o potenţială candidatură la alegerile prezedenţiale, Cioloş a spus că o să decidă cu ceilalţi colegi, însă după ce vor avea rezultatele la alegerile europarlamentare.

    „O să decidem împreună cu ceilalţi colegi care e modalitatea cea mai bună în care eu pot să contribui la proiectul politic pe care îl avem. Am spus-o, obiectivul nostru este să ajungem să oferim o majoritate politică în Parlamentul României şi să putem guverna. Eu sunt convins că românii o să ne dea un semnal foarte clar la alegerile europarlamentare legat de ce forţe politice vor la conducerea României în anii următori şi o să tragem concluziile şi o să luăm deciziile în funcţie de asta”, a conchis fostul premier tehnnocrat.

    Dacian Cioloş a fost prezent, sâmbătă, la şedinţa Comitetului Politic al USR pentru a discuta despre alianţa celor două partide, PLUS şi USR, la alegerile europarlamentare, însă după mai multe ore de dezbatere, cele două formaţiuni nu au stabilit încă lista finală.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Un altfel de bilanţ: PNL a centralizat GAFELE premierului Viorica Dăncilă, la un an de mandat

    „«Premierul Gafelor» sau «Premierul Dezastru» – aşa ar trebui să intre Viorica Vasilica Dăncilă în cărţile de istorie. Viorica Dăncilă a făcut gafe într-un an de zile cât alţii în 100 de ani. Un asemenea premier este o ruşine pentru România şi trebuie să plece urgent din funcţie pentru că în fiecare zi petrecută la Palatul Victoria distruge şansele românilor la o viaţa decentă şi imaginea României peste tot în lumea civilizată.
     
    Clipul de mai jos este adevăratul bilanţ al guvernării Dragnea-Dăncilă-Tăriceanu, o guvernare de râsul lumii, care nu trebuie să se mai repete niciodată”, precizează liberalii în postarea făcută miercuri pe Facebook.
     
    Cabinetul Dăncilă a primit, pe 29 ianuarie 2018, votul de învestitură în Parlament, iar în aceeaşi zi miniştrii au depus jurământul la Cotroceni. Acesta este al treilea Guvern PSD-ALDE în doi ani de la câştigarea alegerilor parlamentare.
     

  • Un altfel de bilanţ: PNL a centralizat GAFELE premierului Viorica Dăncilă, la un an de mandat

    „«Premierul Gafelor» sau «Premierul Dezastru» – aşa ar trebui să intre Viorica Vasilica Dăncilă în cărţile de istorie. Viorica Dăncilă a făcut gafe într-un an de zile cât alţii în 100 de ani. Un asemenea premier este o ruşine pentru România şi trebuie să plece urgent din funcţie pentru că în fiecare zi petrecută la Palatul Victoria distruge şansele românilor la o viaţa decentă şi imaginea României peste tot în lumea civilizată.
     
    Clipul de mai jos este adevăratul bilanţ al guvernării Dragnea-Dăncilă-Tăriceanu, o guvernare de râsul lumii, care nu trebuie să se mai repete niciodată”, precizează liberalii în postarea făcută miercuri pe Facebook.
     
    Cabinetul Dăncilă a primit, pe 29 ianuarie 2018, votul de învestitură în Parlament, iar în aceeaşi zi miniştrii au depus jurământul la Cotroceni. Acesta este al treilea Guvern PSD-ALDE în doi ani de la câştigarea alegerilor parlamentare.
     

  • Tusk şi românii

    Donald Tusk s-a născut în data de 22 aprilie 1957 şi este originar din Gdansk, Polonia. Tatăl său a fost dulgher, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea doar 14 ani, conform informaţiilor oficiale din biografia sa, oferită de Consiliul European.
    În 1976 a început să studieze istoria la Universitatea Gdansk, unde a devenit implicat în activităţi ilegale împotriva regimului comunist. La acel moment, Tusk a cooperat cu reţeaua subterană Uniunea Comerţului Liber şi l-a cunoscut pe viitorul lider al rezistenţei, Lech Walesa.
    În 1980, Donald Tusk a fondat Asociaţia Studenţilor Independenţi, NZS, care a făcut parte din mişcarea de rezistenţă. Acesta a devenit lider al rezistenţei la locul său de muncă şi jurnalist la ziarul publicat atunci de rezistenţă.
    După ce legea marţială a fost implementată în decembrie 1981, el a rămas ascuns. A lucrat apoi ca vânzător la brutărie, iar mai târziu, între 1984 şi 1989, a muncit ca lucrător specializat în activitatea la înălţimi mari – precum cei care lucrează în construcţii sau la repararea firelor de înaltă tensiune utilizând echipament de escaladare.
    În tot acest timp el a fost activist în fruntea rezistenţei. După ce a fost arestat pentru scurt timp, a fost eliberat în urma amnistiei pentru prizonierii politici anunţată de generalul Jaruzelski.
    În 1983, Donald Tusk a fondat o publicaţie ilegală, Political Review, în care a făcut propagandă cu politici economice liberale şi cu regulile democraţiei libere.
    După prăbuşirea comunismului, grupul de rezistenţă cunoscut drept Liberalii din Gdansk au format un guvern după primele alegeri libere din Polonia.
    În acelaşi timp ei au fondat primul partid probusiness şi pro-Europa din Polonia, Congresul Democratic Liberal, cu Tusk în fruntea partidului. Acesta a fost responsabil pentru demonopolizarea şi privatizarea trustului de presă deţinut de stat.
    Anul 1990 a reprezentat pentru Donald Tusk anul în care a fost ales membru al Parlementului. În continuare, el a publicat o serie de cărţi despre istoria Gdanskului, unele dintre ele devenind bestselleruri în Polonia, sau chiar pe plan internaţional.
    Peste 11 ani, la începutul mileniului, Donald Tusk a fost unul dintre fondatorii partidului de centru cunoscut drept Platforma Civică, iar în 2003 a devenit liderul formaţiunii.
    În 2007, după o campanie dură, a devenit premier şi a stat şapte ani în această poziţie. Astfel, Tusk a devenit premierul polonez cu cel mai lung parcurs în fruntea statului din istoria Poloniei democratice. Acesta este încă singurul premier care a câştigat şi al doilea mandat.
    În timpul perioadei de şapte ani, Polonia şi-a menţinut un ritm stabil de creştere economică, iar în timpul crizei economia ţării a crescut cu aproape 20%, o performanţă record în Europa.
    În 2014, Donald Tusk a fost ales în poziţia de preşedinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru încă un mandat de doi ani şi jumătate, poziţie în care s-a aflat şi anul acesta când a susţinut discursul de la Ateneul Român.
    Potrivit surselor oficiale, Donald Tusk şi-a scris singur discursul în care a făcut referire la Mircea Eliade, la prima maşină a familiei lui – Dacia 1300, la Simona Halep şi la Steaua lui Helmuth Duckadam, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni. Aşa face cu fiecare discurs: de cele mai multe ori, ajutat de traducători, Tusk încearcă să susţină discursul în limba ţării în care se află, în special în cadrul ceremoniei de preluare a Preşedinţiei Consiliului.

  • Firea: Sunt probleme în RADET. Nu aveam cum să rezolv în 2 ani de mandat ce nu s-a făcut de la Revoluţie

    Primăria Capitalei şi primarul general Gabriela Firea condamnă ferm orice tentativă a reprezentanţilor Opoziţiei din Consiliul General de a obţine beneficii politice pe seama problemelor din sistemul de termoficare al Bucureştiului, se arată într-un comunicat de presă transmis de Primăria Capitalei.

    Potrivit primarului general, problemele RADET sunt cunoscute, însă nu pot fi rezolvate în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la „Revoluţie încoace”.
     
    „Consider strigătoare la cer demagogia PNL privitoare la situaţia RADET, în condiţiile în care acest partid a deţinut controlul total asupra acestei regii în ultimii 10 ani înainte de mandatul meu, timp în care au asistat pasivi, sau poate chiar activi, la degradarea sistemului de termoficare din Bucureşti şi la acumularea datoriilor istorice către ELCEN. Ştim cu toţii că sunt probleme în reţea, dar cred că oricine înţelege că nu aveam cum să fi rezolvat în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la Revoluţie încoace. Încă din primele luni de mandat am luat decizia de a unifica producţia şi distribuţia energiei termice în Bucureşti. În multe alte oraşe din ţară centralele au fost preluate gratuit de către administraţia publică locală, iar noi nu reuşim, iată, să le preluăm nici cu bani, deşi am făcut toate diligenţele necesare de 2 ani”, a spus Gabriela Firea.
     

  • Bucureşti, România, Uniunea Europeană

    Aderarea la Uniunea Europeană a fost un episod mult mai important decât cel din 2004, atunci când România a devenit membru al NATO, pentru că Uniunea Europeană acoperă toate zonele economice şi sociale, nu doar cele legate de apărare.

    Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. „Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment, cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexitul şi cadrul financiar multianual post-2020”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

    Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este preluată, prin rotaţie, de toate statele membre; e o întâmplare, aşadar, că preluăm frâiele într-un moment marcat de atât de multe evenimente. Nimeni nu putea anticipa, în 2007, că „divorţul“ oficial al Marii Britanii de UE va avea loc în timpul preşedinţiei române; la fel, nimeni nu se putea gândi, în acel moment de expansiune, la influenţa tot mai mare a curentelor eurosceptice.

    România trebuie însă să gestioneze toate aceste lucruri, trecând totodată peste o serie de neînţelegeri – să le numim astfel pentru a evita un termen mai dur, aşa cum ar fi conflicte – pe care oficialii de la noi le-au avut cu cei de la Bruxelles în ultimele luni ale anului 2018.

    O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

    Următoarea prioritate a României va fi să adopte cadrul financiar multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

    Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători. În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut României şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

    Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, la Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, la Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, la Banca Naţională a României.

    România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei la 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European.

    România vs. Uniunea Europeană

    Relaţia noastră cu Europa este, în prezent, una complicată. Aspectele negative sunt multe şi nu are rost să le enumerăm; cele pozitive se referă mai ales la modul în care românii percep Uniunea Europeană, fiind încă una dintre naţiunile cu un grad mare de acceptare a structurii interstatale – 50% dintre români spun că au încredere în Uniunea Europeană, potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat în noiembrie 2018. Deşi în scădere cu 2% faţă de prima parte a anului trecut şi cu 7% faţă de aprilie 2017, procentajul este peste media europeană de 42%.

    Într-un articol publicat la începutul acestui an, Financial Times vorbea de contextul „ironic“ în care România preia preşedinţia Consiliului UE: agenda celor şase luni include declanşarea procedurilor de infringement împotriva Poloniei şi Ungariei pentru nerespectarea statului de drept. România nu va încerca ştergerea acestor puncte din program, cred cei de la FT, pentru că toţi ochii vor fi aţintiţi asupra Palatului Victoria; dar procedurile de infringement au oricum şanse mici de a-şi atinge scopul final, şi anume anularea dreptului de vot pentru o ţară, fiind nevoie de votul în unanimitate al celorlalte 27 de ţări.

    Mai multe publicaţii franceze au tratat subiectul preluării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de către România cu scepticism, criticând „derivele antieuropene de la Bucureşti” şi comparând România cu „o bătaie de cap pentru Europa”.

    „Guvernul de la Bucureşti nu a înţeles complet ce înseamnă să prezidezi ţările din Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citat de Le Monde, pentru a exemplifica atmosfera în care România a preluat la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului UE.

    Publicaţia Le Parisien a comparat România cu „o bătaie de cap pentru Europa”, criticând „guvernul care trage cu gloanţe roşii spre Bruxelles”.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România pentru următoarele şase luni a fost comparată ca gravitate de către Le Parisien cu procesul de Brexit şi alegerile europarlamentare din luna mai. Situaţia din România a fost dezbătută şi în presa italiană, de către cotidianul La Repubblica, în care preşedinţia preluată de România este privită drept un motiv de nelinişte la nivel european, tot din cauza atitudinii şi acţiunilor partidului de guvernare.

    Ce poate câştiga România în aceste şase luni?

    În cadrul unui interviu acordat anul trecut pentru Business Magazin, eurodeputatul Siegfried Mureşan a explicat că preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este cea mai bună oportunitate pe care o are România de a influenţa mersul Uniunii. „Ce trebuie să faci când deţii preşedinţia? Trebuie să ajuţi cele 28 de state membre să ajungă la poziţii comune, să coordonezi tot procesul legislativ. Tu vei vorbi în numele întregului Consiliu, în numele a 28 de state, iar pentru a o putea face trebuie să fii credibil. Evident, ai nevoie de oameni competenţi, dar, pe lângă competenţă, credibilitatea este esenţială. Toţi trebuie să aibă încredere că în momentul în care îţi încredinţează un dosar sau un punct de vedere, acela este bine reprezentat“, spunea atunci Mureşan.

    A exercita pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene nu e simplu, lucru vizibil cu preşedinţia bulgară, explică eurodeputatul. „Ar trebui însă să fie mai uşor pentru noi, fiind al şaptelea cel mai mare stat din Uniune, cu ministere suficient de mari – e mai dificil pentru Malta sau Cipru, state cu o populaţie de sub 2-3 milioane de oameni şi administraţie publică de mici dimensiuni. În mod normal, nu ar trebui să fie peste măsură de dificil. Sigur, întrebarea e şi cum priveşte guvernul această preşedinţie, şi sper să nu o vadă doar ca pe ceva organizat de câţiva diplomaţi şi politicieni, o preşedinţie de care să scăpăm repede şi ieftin. Eu sper să o ia ca pe o investiţie, ca o oportunitate de a discuta despre România, de a prezenta ţara aşa cum e, cu oameni care ies în stradă pentru dreptate şi justiţie şi care vor valori europene.“

    Pe de altă parte, George Ciamba, numit ministru pentru afaceri europene în a doua parte a anului trecut, declara într-un interviu acordat Mediafax că vor fi mai multe dosare care vor rămâne legate de preşedinţia României: acordul de comerţ liber cu Singapore, terminarea traducerii conforme şi semnarea acordului de comerţ liber cu Vietnamul, procesul de lărgire spre Balcanii de Vest, aniversarea a 10 ani de la parteneriatul estic sau summitul de la Sibiu. „Este foarte important să înţelegem: coeziunea, ca valoare comună europeană, înseamnă unitate şi cred că acesta este lucrul pe care vrem să-l degajăm de la summitul de la Sibiu, cu două săptămâni şi jumătate înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Nu e vorba de a schimba acum radical Europa, ci de a aduce Europa la mesajele care întotdeauna au caracterizat-o şi care au fost de succes“, a mai spus Ciamba.

    Preluarea preşedinţiei Consiliului UE este un moment care vine o dată la 14 ani şi care poate aduce prestigiul ţării ce deţine funcţia, dar şi unul care poate creşte gradul de influenţă al unui stat în cadrul instituţiilor europene. Indiferent de cum vor decurge următoarele şase luni, România şi-a câştigat deja locul în cărţile de istorie.

  • Mark Davis este noul director regional BERD pentru România şi Bulgaria, urmând să-şi înceapă mandatul de la 1 aprilie

    Matteo Patrone a devenit director executiv al BERD pentru Europa de Est şi Caucaz.
     
    În noua sa funcţie de director regional pentru România şi Bulgaria, Mark Davis va conduce operaţiunile BERD în cele două ţări cu scopul de contribui în continuare la accelerarea creşterii economice prin investiţii, consultanţă în afaceri şi susţinerea reformelor, potrivit informaţiilor transmise de BERD.
     
    “România şi Bulgaria sunt state în ascensiune economică în Europa de Sud-Est, inclusiv pentru activitatea BERD. Vom menţine ritmul investiţiilor în cele două ţări. BERD, cu echipele sale locale, coordonate din Londra, va contribui la consolidarea competitivităţii acestor economii şi integrarea lor pe plan regional şi internaţional. Dorim să construim economii care să acţioneze în beneficiul oamenilor”, susţine Mark Davis.
     

  • Un primar din Mexic a fost ucis la mai puţin de două ore după ce a fost investit în funcţie

    Alejandro Aparicio a fost numit în funcţia de primar al oraşului Tlaxiaco marţi. El se îndrepta spre primărie alături de câţiva colegi, unde urmau să participe la o şedinţă, când un bărbat l-a atacat brusc pe noul edil.

    Aparicio şi alte trei persoane au fost transportaţi de urgenţă la un spital local, unde primarul a fost declarat mort. El a murit în urma hemoragiei interne, după ce plămânul drept a fost perforat în urma împuşcăturii. Un alt oficial local care a fost rănit în timpul atacului a decedat miercuri dimineaţă.
     
    Potrivit CNN, un bărbat în vârstă de 34 de ani, care a fost identificat doar ca JMV, a fost arestat în legătură cu moartea lui Aparicio. Suspectul a fost anterior un ofiţer de poliţie în nordul Mexicului, au spus oficialii. Autorităţile consideră că este singura persoană care ar putea avea legătură cu moartea lui Aparicio.
     
    Guvernatorul din Oaxaca, Alejandro Murat, şi-a exprimat condoleanţele faţă de familia edilului şi a cerut o investigaţie amănunţită asupra morţii lui Aparicio.
     
    Aparicio a fost primul membru al partidului de stânga al preşedintelui mexican Andrés Manuel López Obrador, Morena, ales ca primar în Tlaxiaco.
     
    Preşedintele López Obrador a declarat reporterilor în cadrul unei conferinţe de presă miercuri că a fost surprins de atac, spunând că Oaxaca este unul dintre cele mai puţin violente state din ţară.
     
    Aparicio este cel de-al doilea primar ucis în Mexic de când preşedintele López Obrador a preluat mandatul luna trecută. Cel puţin 72 de primari şi candidaţi la funcţie au fost ucişi din 2006, potrivit Asociaţiei Naţionale a Primarilor din Mexic.