BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Alpha Bank România raportează la nouă luni din 2021 un profit înainte de impozitare de 20 mil.euro. Volumul creditelor ipotecare s-a majorat cu 41%, la 1,3 mld. euro

    Alpha Bank, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piaţa românească, a obţinut în primele nouă luni din 2021 un profit înainte de impozitare de 20,1 mil.euro, rezultat superior celui anticipat de instituţia bancară pentru această perioadă.

    În perioada ianuarie-septembrie 2021, producţia de credite noi ipotecare a înregistrat un avans anual de 41%, portofoliul de credite ipotecare depăşind astfel pragul de 1,3 miliarde euro.

    O performanţă similară a fost obţinută şi pe segmentul creditelor de consum, vânzările noi dublându-se în primele nouă luni faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, potrivit datelor anunţate miercuri de bancă.

    La finalul lunii septembrie 2021, portofoliul de credite al Alpha Bank în România s-a situat la 2,7 miliarde euro, înregistrând o creştere de 1,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

    “Activitatea comercială robustă pe segmentul persoanelor fizice concretizată într-o rată de creştere anuală a vânzărilor noi de credite ipotecare de 41% a constituit principalul motor de creştere a portofoliului, acesta din urmă depăşind la finalul lunii septembrie 2021, pragul de 1,3 miliarde euro”, menţionează raportul băncii.

    În ceea ce priveşte finanţarea persoanelor juridice, dinamica pozitivă a pieţei, precum şi implicarea instituţiei bancare în programe de sprijin guvernamental, au dus la o creştere robustă pe segmentul IMM-urilor, plus 22% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele atrase de la clienţi s-au situat la 2,6 miliarde euro.

    La nivel operaţional, creşterea solidă a veniturilor din comisioane, de peste 22% faţă de aceeaşi perioadă a anului  anterior, a atenuat impactul negativ al ratelor de dobândă scăzute, venitul net bancar rămânând la un nivel similar celui înregistrat în perioada ianuarie – septembrie 2020, mai precizează raportul băncii.

    Alpha Bank Romania este membră a Alpha Bank Group, unul dintre cele mai mari grupuri bancare şi financiare din Grecia. În 1993, Alpha Bank Group, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au înfiinţat Banca Bucureşti SA, ca bancă comercială, redenumită în 2000 Alpha Bank România.


     

  • Uber a început: Tarifele au fost majorate cu 10% în unul dintre cele mai populate oraşe

    Uber Technologies Inc. îşi majorează tarifele de bază din Londra cu 10% pentru a atrage mai mulţi şoferi pe platformă, conform Bloomberg.

    Clienţii s-au plâns în ultimele luni pe reţelele sociale pentru timpul de aşteptare, anulările frecvente şi tarifele mai mari în orele de vârf, deoarece lucrătorii au evitat transportul public în timpul pandemiei. Uber are nevoie de încă 20.000 de şoferi pentru a readuce serviciul la normal, după creşterea cu 20% a cererii din ultima perioadă.

    „Dorim să angajăm mai mulţi şoferi pentru a face faţă cererii în creştere şi a oferi o mai bună calitate serviciilor noastre”, a declarat unul dintre purtătorii de cuvânt ai Uber, potrivit sursei menţionate. „Această mică creştere a tarifului va ajuta, printre altele, şi la reducerea timpului de aşteptare”.

    Creşterea tarifelor Uber a condus la utilizarea tradiţionalelor taxiuri negre din Londra ca alternativă. Gett, o platformă care permite navetiştilor să rezerve taxiuri negre şi alte vehicule private de închiriat, înregistrează o creştere cu 40% a utilizării zilnice comparativ cu primul trimestru din 2020, a informat luna trecută ziarul The Guardian.

    O călătorie de la Gara Paddington la Piaţa Berkeley din Mayfair a fost estimată de către Uber la mai mult de 11 lire sterline (15 USD). Un taxi negru a fost cotat la 11 până la 14 lire pentru aceeaşi călătorie pe Free Now, o aplicaţie concurentă.

    Clienţii Uber care călătoresc de pe aeroporturile Heathrow, Gatwick, Luton şi Stansted se vor confrunta cu o creştere suplimentară de 15% a tarifelor la orele de vârf. Creşterile au fost raportate pentru prima dată miercuri de ziarul Evening Standard.

     

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • Evoluţia reală a veniturilor salariale a intrat pe minus, ca urmare a inflaţiei neaşteptate. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: BNR trebuie să majoreze rapid dobânda-cheie

    Inflaţia a sărit la 8% în octombrie, an/an, spre surprinderea economiştilor care aşteptau acest prag spre finalul anului sau începutul anului viitor, iar câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum intră pe minus. Datele publicate joi de INS arată că indicele câştigului salarial real a fost de 99,6% pentru septembrie 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, adică, raportat la inflaţie, veniturile reale au fost mai mici cu 0,4%, pentru prima dată în ultimul an şi după mulţi ani în care veniturile reale au înregistrat o creştere constantă, chiar şi cu două cifre înainte de pandemie. În septembrie, inflaţia a fost de 6,3% iar datele pentru veniturile salariale, la octombrie, lună în care inflaţia a ajuns la 7,94%, vor arăta, cu sigurănţă, o înrăutăţire.

    Banca Naţională, care a majorat, marţi ,dobânda-cheie cu 25 de puncte de bază, până la 1,75%, se aşteaptă ca inflaţia să crească până la mijlocul anului viitor şi să scadă, mai apoi, mai ales ca urmare a ceea ce se cheamă „efectul de bază”.

    În faţa creşterii neaşteptate a inflaţiei majorarea dobânzii de politică monetară este insuficientă şi este nevoie de o nouă intervenţie a Băncii Naţionale.

    „Avem o creştere a inflaţiei foarte mare. Şi cel mai îngrijorător şi pentru noi şi, cu siguranţă, şi pentru BNR este că această creştere este generalizată şi s-a aşezat cu mult peste previziuni. Ne aşteptam (Raiffeinsen Bank – n.red.) la o creştere de 7,1% la final de an şi, iată, avem una de 7,94%, în octombrie. Ce este de făcut? Nu putem influenţa preţurile energiei, dar nu putem fi nici spectatori. BNR trebuie să ridice foarte repede dobânzile – nu cât să distrugă economia, ci cât să stăvilească inflaţia, a comentat Ionuţ Dumitru,  economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Aşadar, îngrijorarea cea mare nu vine neapărat din preţul energiei, imposibil de controlat, ci din creşterea preţurilor de consum devenită generalizată. A crescut nu doar preţul la gaze (plus 46%) sau la energia electrică (plus 24,6%), ci şi preţurile produselor de bază – ulei (plus 23,5%), pâine (plus 6,8%), brânză (plus 6,9%), mălai (plus 6,5), făină (plus 6,4%), zahăr (plus 5,6%), ouă (plus 5,5%). Canalele de amplificare a inflaţiei au început să se multiplice. Am avut iniţial o creştere puternică a preţului la energie/combustibili. Acum intervine ceea ce se cheamă „efectul de runda a doua” – creşterile din energie, gaze, combustibili se revarsă în celelalte preţuri, În plus, sunt „anticipările”: când toată lumea anticipează creşteri de preţuri, acestea chiar se produc pentru că toţi producătorii/comercianţii majorează preţurile în aşteptarea a ceea ce este mai rău.

    Potrivit lui Ionuţ Dumitru, BNR nu poate împiedica creşterea preţurilor în energie, dar poate interveni pentru diminuarea creşterilor generate de efectul de runda a doua şi de anticipări.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare este programată abia la 10 ianuarie 2022.

     

     

     

     

  • BNR va majora marţi din nou dobânda (ar fi o surpriză să nu o facă), dar întrebarea este ce va face anul viitor, când se va confrunta cu scăderea economiei şi reducerea puterii de cumpărare a românilor din cauza inflaţiei, iar politicienii trebuie să găsească pe cine să dea vina

    Marţi, 9 noiembrie, Banca Naţională va avea o nouă şedinţă de politică monetară, ultima din acest an, unde va majora, cel mai probabil, dobânda de referinţă, de la 1,5%, la 2%, pentru a da un semnal pieţei că vrea să controleze creşterea inflaţiei care a sărit peste aşteptări, dar şi să se ralieze băncilor centrale din regiune care au operat mişcări similare.

    Ar fi o surpriză să majoreze dobânda doar cu 0,25% – de la 1,5% la 1,75% -, sau cu mai mult de 0,5% – de la 1,5% la 2,25%, sau chiar mai mult.

    Creşterea dobâzii de către BNR este o certitudine, mai ales că Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că se uită şi la ce fac celelalte bănci centrale din regiune.

    Acum câteva zile, Polonia a surprins piaţa printr-o nouă creştere a dobânzii de referinţă, mai mare decât aşteptările, de la 0,5% la 1,25%, adică o creştere de 0,75% (în octombrie dobânda de referinţă crescuse de la 0,1%, unde a stat o lungă perioadă de timp, la 0,5%), ceea ce a provocat şi o scădere a zlotului polonez (acolo, cursul valutar al zlotului fluctuează liber, spre deosebire de România, unde politica BNR este de administrare controlată a cursului valutar al leului).

    În Cehia, banca centrală a majorat dobânda de referinţă (operaţiune repo la două săptămâni) la 2,75%, cu 1,25% mai mult.

    În Ungaria, banca centrală a majorat dobânda la finalul lunii octombrie cu 0,15%, la 1,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

    Toate ţările se confruntă cu o creştere accelerată a inflaţiei, iar băncile centrale încearcă să ţină lucrurile sub control, mai ales că această creştere a inflaţiei nu va fi atât de scurtă, ci va ţine o perioadă de timp mai lungă.

    În România, care conduce plutonul inflaţiei în regiune şi chiar în Europa, am avut în septembrie o inflaţie de 6,29% (septembrie 2021 versus septembrie 2020), iar previziunile pentru octombrie, noiembrie şi decembrie merg spre o inflaţie de 7%.

    Creşterea dobânzilor la lei care a început în vară nu ţine pasul cu inflaţia, dar totuşi este o creştere.

    ROBOR la trei luni – indicatorul de referinţă pentru credite, în special la companii – a fost cotat vineri la 2,43%, faţă de 1,67% în vară. ROBOR este peste dobânda penalizatoare a BNR de 2%, acolo unde băncile se pot împrumuta fără niciun fel de probleme de la banca centrală, furnizând colateral titluri de stat.

    Băncile care cotează ROBOR-ul au majorat această dobândă pe toate scadenţele pentru că nu prea se realizează tranzacţii pe această dobândă.

    Piaţa (adică tranzacţiile reale) este mai jos, sub 2%.

    De altfel, acest lucru se vede în indicele IRCC, indicatorul de dobândă de referinţă folosit pentru creditele de consum sau creditele ipotecare, care urmăreşte tranzacţiile efective realizate de către bănci şi nu cotaţiile oferite de bănci, ca în cazul ROBOR-ului.

    Oricum, IRCC-ul este o anomalie, nu ca indicator de referinţă, ci ca mod de afişare a lui, pentru că are un decalaj de 6 luni.

    Indicatorul de 1,08% de acum, pe baza căruia se dau credite actuale, are la bază tranzacţii realizate pe piaţa interbancară în primul trimestru din an, atunci când BNR a redus de două ori dobânda de referinţă, de la 2% la 1,5%, iar apoi de la 1,5% la 1,25%.

    Gândiţi-vă că cei care iau acum credite au o ofertă de IRCC de 1,08% plus marja băncii, iar peste 6-9 luni vor plăti un IRCC dublu.

    Din cauza acestei anomalii şi a decalajului de 6 luni, clienţii încă nu au percepţia legată de majorarea dobânzilor.

    Ceea ce a crescut însă este dobânda la titlurile de stat, acolo unde randamentul de pe piaţa secundară (dobânda efectivă) depăşeşte 5% pentru titluri de stat pe 10 ani. De altfel, şi Ministrerul Finanţelor trebuie să plătească acum dobânzi mai mari pentru a împrumuta bani.

    Creşterea dobânzii de către BNR de marţi la 2%, aşa cum se aşteaptă analiştii, nu ar fi o problemă, pentru că dobânda revine la nivelul de acum un an.

    Întrebarea tuturor este ce va face Banca Naţională în continuare, pentru că va mai fi nevoită să crească dobânda de referinţă la 2,5%, dacă nu chiar la 3%, pentru a ţine inflaţia sub control şi mai ales expectaţiile.

    Plafonarea preţurilor la energie şi la gaze va ajuta inflaţia în lunile următoarele să nu crească, dar această plafonare este o bombă cu ceas, pentru că ţine până în aprilie. După această dată piaţa ar trebui să redevină liberă, cu preţurile de rigoare. Lumea se aşteaptă ca preţurile la energie să scadă după ieşirea din iarnă, ceea ce va ajuta pe toată lumea.

    în cazul României, creşterea în continuare a dobânzilor de către BNR, deja inclusă în aşteptările analiştilor, va interveni pe fondul unei scăderi a creşterii economice care începe deja să se simtă.

    De la 7% în acest an, analiştii se aşteaptă la o scădere a creşterii economice spre 3-4% anul viitor, având în vedere că inflaţia începe să muşte destul de bine, iar puterea de cumpărare se reduce.

    Creşterea dobânzilor va interveni şi pe fondul scăderii încrederii companiior şi consumatorilor în viitor, iar acest lucru se vede deja violent, aş putea spune, în scăderea interogărilor efectuate de bănci la ANAF pentru acordrea unui credit. Prin aceste interogări băncile verifică bonitatea clienţilor care cer credite. Iar în octombrie interogările au scăzut cu 40%, ceea ce arată că a venit gerul pe piaţa creditării mult prea devreme.

    Pe lângă valul patru de Covid, mult mai puternic decât aşteptările, şi creşterea inflaţiei, România se confruntă şi cu această criză politică care nu a adus nimic bun, ci dimpotrivă, a scăzut şi mai mult încrederea publicului în clasa politică şi în liderii noştri.

    Creşterea dobânzilor de către BNR este o certitudine, dar să vedem până la ce nivel, pentru că următoarele creşteri peste 2% vor intra în conflict deschis cu politicul.

    Mai ales că guvernul (să sperăm că vom avea unul) şi partidele trebuie să dea vina pe cineva pentru creşterea inflaţiei, pentru creşterea preţurilor, pentru scăderea puterii de cumpărare şi pentru reducerea motoarelor economiei.

  • Indicele ROBOR la trei luni închide săptămâna la o cotaţie de 2,43%, în creştere de la 2,40% joi. În prima săptămână din noiembrie indicele s-a majorat cu 2,96%

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat vineri la 2,43%, în creştere de la 2,40% joi.

    De la începutul săptămânii, când indicele a fost cotat la 2,36%, ROBOR la trei luni s-a majorat cu 2,96%.

    Tot astăzi, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 2,53%, faţă de 2,51% joi, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 2,64%, faţă de 2,61 joi.

    BNR a majorat la începutul lunii octombrie dobânda-cheie la 1,5%, de la minimul istoric de 1,25%, dobânda pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, şi dobânda la facilitatea de creditare (Lombard) la 2% pe an.

    În schimb, indicele IRCC, folosit la calculul dobânzilor la creditele noi, luate din mai 2019 până acum, a rămas la 1,08%.

  • FAO: Preţurile alimentelor, la maximul ultimilor 10 ani. Faţă de septembrie 2020, preţurile s-au majorat cu 33% la nivel global

    Preţurile globale ale alimentelor au crescut în septembrie pentru a doua lună consecutivă şi au ajuns la maximul ultimului deceniu, alimentate de creşterile înregistrate de cereale şi uleiuri vegetale, spune Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură din cadrul ONU (FAO), potrivit Reuters.

    De asemenea, agenţia cu sediul în Roma a prezis o producţie record de cereale în 2021, însă a declarat că va fi depăşită de prognozele privind nivelul de consum.

    Indicele FAO al mâncării, care monitorizează preţurile internaţionale ale celor mai comercializate produse alimentare, a înregistrat luna trecută o medie de 130 de puncte, cel mai ridicat rezultat din septembrie 2011. În august, indicele a ajuns la 128,5.

    Guvernele din toată lumea, faţă în faţă cu o provocare majoră: cea mai scumpă mâncare din ultima jumătate de secol

    Raportat la luna septembrie a anului trecut, preţurile au crescut cu 32,8%. La nivel global, preţurile mărfurilor agricole au crescut abrupt de-a lungul ultimului an, influenţate de problemele proceselor de recoltare şi cererii Republicii Populare Chineze.

    Indicele FAO pentru cereale a crescut în septembrie cu 2% prin comparaţie cu luna precedentă, în contextul în care preţurile produselor din grâu s-au majorat cu aproape 4%, agenţia ONU notând în acest sens abilităţile slabe de export şi cererea tot mai mare.

    În septembrie, preţurile uleiurilor vegetale au înregistrat o creştere de 1,7% faţă de luna precedentă şi de 60% prin raport cu aceeaşi perioadă din 2020.

    În cazul producţiei generale de cereale, FAO a estimat o recoltă record la nivel mondial, de 2,8 miliarde de tone, acţiunile marilor producători urmând să scadă uşor în 2021/2022, însă la un nivel confortabil pentru investitori.

     

  • BNR a decis să majoreze dobânda-cheie la 1,50%, de la minimul istoric de1,25%

    Consiliul de administraţie al BNR a decis astăzi să majoreze dobânda-cheie la 1,50%, de la minimul istoric de 1,25%, decizia fiind anticipată de unii analişti în contextul creşterii inflaţiei

    BNR a mai decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021.

    Majoritatea analiştilor estimează că la sfârşitul anului 2021 rata anuală a inflaţiei poate urca spre 7% sau chiar peste acest nivel.

    Inflaţia anuală a urcat la 5,3% în luna august, după ce energia electrică s-a scumpit cu 24,6%, gazele cu 20,5% şi combustibilii cu 14,1%, după cum a anunţat Institutul Naţional de Statistică în luna septembrie. Comparativ, în martie 2021 inflaţia anuală trecea uşor de 3%.

    Unele bănci centrale, chiar din regiune, au început să înăsprească politica monetară şi să treacă la majorări de dobânzi, având în vedere creşterea preţurilor la nivel internaţional.

    Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, susţinea anterior că vede posibile creşteri consecutive ale dobânzii-cheie a BNR a câte 25 puncte de bază începand de astăzi până ajungem la o rată finală de 2,50%.

    „Având în vedere ultimele evoluţii regionale (creşteri ale dobânzilor în Republica Cehă şi Ungaria), o inflaţie probabil peste 6% până la sfârşitul anului şi presiunile evidente ale cursului de schimb, credem că şansele se înclină spre o creştere a ratei de 25 pb la reuniunea de marţi. Nu anticipăm modificări ale RMO sau ale coridorului facilităţilor permanenteî, anticipează Tătaru.

    Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda.

    Economistul-şef al ING Bank susţine că nu a majorat încă prognoza de inflaţie pentru finalul anului, aşteptând datele pentru septembrie, dar devine destul de clar că întrebarea nu este dacă inflaţia va atinge 6% în acest an, ci mai degrabă dacă se va apropia de 7%.

    „Chiar dacă motivele de bază nu s-au schimbat şi inflaţia este încă determinată în principal de factori care nu sunt sub controlul BNR, credem că banca centrală nu va rămâne pe margine şi va lăsa inflaţia să scadă singurăî”, este de părer economistul-şef al ING Bank.

    Tătaru consideră că redresarea economică este suficient de robustă pentru a rezista la rate mai mari ale dobânzilor, fără probleme majore.

  • Contzilla.ro: Ultimele noutăţi în domeniul muncii. Majorarea salariului minim începând cu anul 2022, zile libere pentru părinţi în cazul întreruperii activităţii unităţilor de învăţământ şi măsura şomajului tehnic reintrodusă până la 31 decembrie 2021

    1.Salariul minim din 2022

    În şedinţa de Guvern din 4 octombrie 2021 s-a aprobat majorarea salariului minim pe economie, începând cu 1 ianuarie 2022. Noua valoare va fi de 2.550 lei, cu 250 de lei mai mult decât în prezent. Ca urmare a acestei majorări, taxele datorate la stat pentru un angajat încadrat cu salariul minim şi normă întreagă , vor creşte de la 966 la 1083 lei pe lună.

    Corelat cu creşterea salariului minim, va creşte şi contribuţia pentru persoane cu handicap neîncadrate. De exemplu, o firma cu 50 de angajaţi, ar trebui să angajeze minim 2 persoane cu handicap. Dacă nu fac angajările respective, pot opta să platească la stat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap şi/sau parţial să facă achiziţii de la unităţi protejate. Presupunând că nu fac angajări şi nu achizitionează produse de la unităţi protejate, valoarea obligaţiei va creşte cu  500 lei/luna.

    O altă consecinţă a majorării salariului minim este creşterea plafoanelor prin a căror depăşire persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate.

    Noul plafon în 2021 va deveni 12* 2.550 lei = 30. 600 lei (în prezent, 27.600 lei).

    Noua valoare a contribuţiei la asigurări de sănatate, care se calculează la acest plafon este 10%*30.600 lei = 3.060 lei/an, cu 300 de lei in plus faţă de 2021.

    La contribuţia la pensii, noua valoare minimă va fi de 25%*30.000= 7.500 lei/an , cu 600 de lei în plus faţă de anul 2021.

    2. Zile libere pentru părinţi

    În 4 octombrie 2021 s-a publicat în Monitorul Oficial Ordonanţa de urgenţă nr. 110 privind acordarea unor zile libere plătite părinţilor şi altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2.

    Actul normativ prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinţi pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani inclusiv, precum şi pentru părinţii care au în întreţinere copii sau adulţi cu handicap cuprinşi într-o formă de învăţământ, respectiv înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ preuniversitar, inclusiv de educaţie timpurie antepreşcolară.

    Prevederile se aplică pe perioada stării de alertă şi după încetarea acesteia, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului şcolar 2021-2022, fără a se include vacanţele, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa fizică a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, unde aceştia sunt înscrişi.

    Nu se va putea beneficia de aceste zile libere în cazul în care unul dintre părinţi se află de exemplu în concediu de odihnă sau fără plata, sau are raportul de muncă suspendat pentru întreruperea temporară a activităţii angajatorului.

    Pentru zile libere se acordă o indemnizaţie în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Indemnizaţia este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă.

    3.Şomaj tehnic

    Tot în data de 4 octombrie 2021 s-a publicat o altă ordonanţă de urgenţă OUG nr. 111 din 2 octombrie 2021 pentru stabilirea unor măsuri de protecţie socială a angajaţilor şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităţilor economice, determinate de situaţia epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

    Această ordonanţă prevede că până la 31 decembrie 2021, pentru perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din iniţiativa angajatorului, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţiile de care beneficiază salariaţii se stabilesc la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut (în prezent câştigul salarial mediu brut este de 5.380 lei).

    De aceste prevederi pot beneficia salariaţii angajatorilor pe perioada întreruperii temporare a activităţii, total sau parţial, în contextul creşterii incidenţei răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2 şi al măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc prevăzute de hotărârile Guvernului pentru prelungirea stării de alertă pe teritoriul României.

     

     

     


     

  • Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11% – surse

    Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11%, ceea ce se traduce cu o creştere netă de 10 procente, iar majorarea se va aplica de la începutul anului viitor, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la discuţiile Consiliului Tripartit de luni.

    „În urma discuţiilor din cadrul Consiliului Tripartit, Guvernul va majora salariul minim pe economie cu aproape 11%, ceea ce se traduce cu o creştere netă de 10 procente”, au declarat pentru MEDIAFAX surse participante la şedinţa de luni a Consiliului Tripartit.

    Potrivit surselor citate, majorarea se va aplica de la începutul anului viitor.

    „Următorul pas va fi asigurarea predictibilităţii, adică stabilirea unei formule pentru creşterea salariului minim, până în 2024, printr-un proiect de lege în Parlament”, au mai afirmat sursele citate.

    Potrivit proiectului de Hotărâre de Guvern discutat, începând cu luna ianuarie 2022, salariul minim se va majora la 2.550 de lei brut lunar, de la 2.300 de lei brut lunar cât e acum, ceea ce înseamnă că un angajat va primi  un salariu minim net de 1.524 lei.

    Aproape 2 milioane de angajaţi vor avea salarii la nivelul salariului minim de 2.550 de lei brut.