Rusia a expulzat anterior 23 de diplomaţi britanici, ca reacţie la expulzarea unui număr similar de diplomaţi ruşi din Marea Britanie, informează site-ul agenţiei Reuters.
Tag: M.BRITANIE
-
Angela Merkel se declară “curioasă”, însă “nu frustrată” de planurile Londrei privind Brexit
Cancelarul german a avertizat că “timpul se scurge” pentru ca ambele părţi să ajungă la o înţelegere privind condiţiile de ieşire ale Marii Britanii din UE.
În cursul unei conferinţe de presă, Merkel a fost întrebată de un jurnalist dacă este frustrată de inabilitatea Londrei de a preciza cu exactitate ce doreşte de la UE.
“În primul rând, aş vrea să spun că nu sunt frustrată”, a declarat Merkel, adăugând: “În schimb, sunt curioasă să văd cum vede Marea Britanie parteneriatul”, făcând referire la relaţiile post-Brexit între UE şi Londra.
“În mod evident, nu ne-am schimbat poziţia cu privire la ieşirea Marii Britanii. Regretăm, dar dorim să negociem într-un mod care să permită un parteneriat cât mai constructiv posibil”, a adăugat Merkel.
-
Premierul britanic Theresa May va remania săptămâna viitoare Guvernul de la Londra. Motivul care a dus la această decizie
“Evident, plecarea lui Damian Green înainte de Crăciun înseamnă că unele schimbări trebuie făcute şi voi face unele schimbări”, a declarat Theresa May, duminică.
Remanierea urmează să fie realizată la începutul săptămânii viitoare.
Mai multe publicaţii au relatat că Justine Greening va părăsi funcţia de ministru al Educaţiei, iar May urmează să numească un nou prim secretar de stat.
Presa britanică a mai relatat că Boris Johnson, ministrul de Externe, Philip Hammond, ministrul de Finanţe, David Davis, ministrul pentru Brexit, şi Amber Rudd, ministrul de Interne, îşi vor păstra funcţiile.
Guvernul britanic însă a catalogat drept “simple speculaţii” informaţiile vehiculate în presă.
-
Negocierile Brexit au avansat, dar Guvernul Theresa May are dificultăţi. UE nu va acorda statut special Marii Britanii
Liderii Uniunii Europene au acceptat la jumătatea lunii decembrie, la insistenţele Londrei, intrarea negocierilor cu Marea Britanie în etapa referitoare la viitoarele relaţii bilaterale. Decizia a fost luată după ce Guvernul Theresa May a făcut o serie de concesii în privinţa contribuţiilor financiare aferente apartenenţei la UE, în cazul statutului cetăţenilor UE din Marea Britanie după Brexit şi al frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Irlanda.
Însă Guvernul Theresa May continuă să aibă o serie de dificultăţi, inclusiv de ordin intern, în gestionarea procesului de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Camera Comunelor a adoptat un amendament referitor la procedura de ieşire a ţării din UE, în contextul în care mai mulţi deputaţi conservatori au votat împotriva Guvernului Theresa May. Măsura legislativă stabileşte că Parlamentul va trebui să adopte propriul proiect al acordului final prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (Brexit). Practic, prin acest vot, Camera Comunelor are acum garanţia că orice acord privind termenii ieşirii din UE obţinut de Guvernul Theresa May va trebui aprobat de Parlament înainte de a intra în vigoare.
Liderii de la Londra mizează pe o perioadă de tranziţie post-Brexit în care acordurile politice şi comerciale să rămână în vigoare, dar Comisia Europeană a semnalat că acest interval provizoriu se va încheia cel târziu pe 31 decembrie 2020.
În acelaşi timp, Uniunea Europeană a semnalat că nu va accepta un acord comercial care să confere Marii Britanii un statut special. Michel Barnier, negociatorul european pe tema Brexit, a explicat că domeniul serviciilor financiare nu va fi inclus în eventualul acord comercial cu Marea Britanie. “Nu există niciun acord comercial care să includă servicii financiare. Nu există aşa ceva”, a subliniat Michel Barnier. Acest lucru înseamnă că băncile şi firmele de servicii financiare din Londra vor trebui să îşi transfere sediile în spaţiul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comunitară, deşi Guvernul Theresa May speră să obţină condiţii privilegiate în viitorul acord comercial cu Bruxellesul.
UE acuză Marea Britanie de lipsă de solidaritate, anunţând că va fi exclusă din Europol şi din structurile UE pentru apărare după Brexit
Marea Britanie va fi exclusă din Agenţia Europeană pentru Apărare şi din Europol după Brexit, a atras atenţia Michel Barnier, acuzând Londra de lipsă de solidaritate şi subliniind că oficialilor britanici nu li se va mai permite să participe la reuniunile în domeniul apărării. “În urmă cu peste 500 de zile, Marea Britanie a luat decizia suverană de a părăsi Uniunea Europeană, punând capăt celor 44 de ani de istorie comună. Pentru mulţi dintre noi, acesta a fost un mare şoc. A fost o decizie luată în contextul repoziţionării strategice a aliatului nostru american, care a luat amploare de la alegerea în funcţie a preşedintelui Donald Trump. A fost o decizie luată după o serie de atentate comise pe teritoriul european de tineri crescuţi în Europa, în ţările noastre. A fost o decizie luată la şase luni după ce Ministerul Apărării din Franţa lansase un apel la solidaritate adresat ţărilor europene pentru a-şi uni forţele în combaterea reţelei teroriste Daesh” (Stat Islamic), a declarat Michel Barnier.
“Niciodată nu a fost atât de evidentă necesitatea de a fi împreună, de a ne proteja unii pe alţii. Însă, în loc de a da dovadă de solidaritate în cadrul Uniunii Europene, britanicii au decis încă o dată să fie pe cont propriu. Va trebui să dezvoltăm structuri fără britanici, dat fiind că din 30 martie 2019 Marea Britanie, după cum vrea, devine un stat terţ în privinţa apărării şi securităţii. De la această situaţie, trebuie să tragem concluziile juridice şi operaţionale: ministrul britanic al Apărării nu va mai lua parte la reuniunile alături de colegii din UE; Marea Britanie nu va mai avea ambasador în Comisia pentru Politică şi Securitate. “Marea Britanie nu va mai fi naţiune-cadru: nu va mai putea deţine comandamentul operaţiunilor UE ori a grupurilor de luptă. Marea Britanie nu va mai fi membru al Agenţiei Europene pentru Apărare sau a Europol” (Agenţia UE a poliţiei). Marea Britanie nu va mai putea beneficia de pe urma Fondului European al Apărării în modul în care o fac statele membre. Marea Britanie nu va mai fi implicată în procesul decizional, nici în sistemele de apărare şi securitate. Tot ceea ce am spus sunt consecinţele logice ale deciziei suverane luate de britanici. Noi regretăm acest vot, dar respectăm decizia luată”, a subliniat Michel Barnier.
Majoritatea cetăţenilor britanici vor rămânerea în UE – sondaj
În acest context dificil, un sondaj realizat de Institutul BMG Research pentru cotidianul The Independent arată că 51% dintre cetăţenii britanici vor acum rămânerea ţării în Uniunea Europeană, în timp ce 41% vor ieşirea din Blocul comunitar.
Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie 2016, iar lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Fostul premier laburist Tony Blair şi alţi politicieni au semnalat în mai multe rânduri că cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Eventuala ieşire din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia, au avertizat foştii premieri Tony Blair şi John Major.
-
Oficial din Guvernul de la Londra: Alegătorii britanici pot schimba acordul final de Brexit
Ministrul a afirmat într-un material pentru cotidianul Daily Telegraph că cetăţenii britanici “vor fi în control” în ceea ce priveşte direcţia Guvernului.
“Dacă poporului britanic nu îi va plăcea acordul pe care l-am negociat cu UE, acordul va permite viitorului Guvern să devieze”, a afirmat oficialul.
“Până la viitoarele alegeri, legislaţia UE şi orice nou tratat cu UE va înceta să aibă întâietate sau efect direct asupra legilor Marii Britanii”, a adăugat Gove.
Următoarele alegeri legislative generale sunt programate să aibă loc în 2022, la trei ani după ieşirea Marii Britanii din UE.
-
Tranziţie post-Brexit pentru doi ani, avansată de Theresa May. Emmanuel Macron aşteaptă clarificări din partea Marii Britanii privind negocierile
Emmanuel Macron a subliniat că problemele referitoare la drepturile cetăţenilor UE aflaţi în Marea Britanie, la obligaţiile financiare ale Londrei şi la frontiera Irlandei de Nord, teritoriu britanic, cu Irlanda trebuie clarificate înainte de iniţierea discuţiilor pe tema viitoarei relaţii comerciale.
Premierul Theresa May a propus vineri, în oraşul italian Florenţa, o perioadă de tranziţie de doi ani post-Brexit şi onorarea contribuţiilor financiare pentru “angajamentele” făcute în trecut.
Emmanuel Macron a salutat iniţiativa şefului Guvernului de la Londra, însă a cerut clarificări suplimentare din partea Marii Britanii.
“Înainte de a avansa, trebuie să clarificăm problema statutului cetăţenilor europeni, termenii financiari ai Brexit şi problema Irlandei. Dacă aceste trei subiecte nu sunt clarificate, nu putem avansa cu celelalte“, a subliniat Macron.
Uniunea Europeană a semnalat clar Marii Britanii că negocierile se vor concentra în prima etapă pe condiţiile producerii Brexit. Londra ar trebui să achite, potrivit estimărilor, obligaţii financiare cuprinse între 60 şi 100 de miliarde de euro. Ulterior, negocierile se vor axa pe viitorul relaţiilor bilaterale. Liderii de la Bruxelles au transmis Marii Britanii că menţinerea accesului la piaţa comunitară post-Brexit este posibil doar prin respectarea libertăţii de circulaţie şi prin contribuţii la bugetul UE.
-
Adolescent, inculpat după mai multe atacuri cu acid, comise joi noapte la Londra. Mai multe persoane, la spital, cu răni “cauzatoare de traume pe viaţă”
Tânărul este acuzat printre altele de jaf, vătămare corporală gravă şi posesia unui dispozitiv pentru răspândirea unei substanţe toxice.
Cele cinci atacuri cu acid au fost comise joi, în decurs de 90 de minute, în mai multe zone din nordul şi estul Londrei.
Poliţia a declarat că ancheta în acest caz continuă până la stabilirea cu exactitate a circumstanţelor.
Cinci persoane au fost atacate într-un interval de 90 de minute, patru în cartierul Hackney şi una în cartierul Islington, a anunţat poliţia. Victimele se află la spital, iar una dintre ele are răni grave la nivelul feţei, catalogate drept “cauzatoare de traume pe viaţă”.
Potrivit unui raport al poliţiei britanice, numărul atacurilor cu acid a crescut dramatic în Londra în ultimii ani. În 2014, au fost înregistrate 166 de incidente, în 2015 au fost 261, în 2016 au fost 458 de cazuri, iar în primele şase luni ale acestui an au fost 119 astfel de atacuri.
-
Tony Blair: Marea Britanie are opţiunea de a rămâne membră a unei “Uniuni Europene reformate”. Fostul premier britanic vorbeşte şi despre lideri ai UE, dispuşi la un compromis în privinţa libertăţii de circulaţie
Fostul premier a declarat că afirmaţiile sale se bazează pe discuţii purtate cu mai mulţi lideri UE.
Într-un articol publicat pe site-ul institutului pe care îl conduce, Blair afirma că “francezii şi germanii împărtăşesc unele dintre temerile britanicilor, în mod notabil referitoare la imigraţie, şi ar fi dispuşi la un compromis privind libertatea de circulaţie”.
Tony Blair a mai declarat pentru BBC că Marea Britanie ar avea inclusiv opţiunea de “a rămâne într-o Uniunea Europeană reformată”, argumentând că situaţia în UE este în acest moment diferită faţă de cum era înainte de referendumul pe tema Brexit.
“Europa este acum preocupată de propriul program de reformă. Vor avea un cerc interior în UE care va fi parte din zona euro şi un cerc exterior”, a declarat fostul şef al Guvernului de la Londra, precizând că Marea Britanie ar putea să aleagă să rămână în acest cerc exterior.
Guvernul de la Londra insistă că în urma Brexit Marea Britanie va avea un control sporit asupra politicii privind imigraţia, însă liderii UE au avertizat că garantarea libertăţii de circulaţie a persoanelor este o condiţie pentru apartenenţa la Piaţa unică.
-
Patru islamişti acuzaţi de activităţi teroriste, arestaţi în Marea Britanie
Doi islamişti cu vârstele de 21 de ani au fost arestaţi preventiv pe Aeroportul Heathrow, sub acuzaţia de activităţi teroriste. Cei doi islamişti sunt rezidenţi în Leicester şi Birmingham. Ei reveneau din Turcia, relatează BBC News online.
Alţi doi suspecţi de terorism, cu vârste de 28 şi 31 de ani, au fost arestaţi în provincia Sussex, afirmă surse citate de publicaţia Daily Mail.
O serie de atacuri teroriste islamiste, soldate cu zeci de morţi, au avut loc în ultimele luni în Marea Britanie.
-
Două nave-cargo au intrat în coliziune pe Canalul Mânecii
Petrolierul Seafrontier, cu lungimea de 183 de metri, având la bord 27 de membri ai echipajului şi transportând 38.000 de tone de hidrocarburi, s-a lovit, în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă, cu nava Huayan Endeavour, cu lungimea de 220 de metri şi un echipaj de 22 de membri.
Cele două nave, sub pavilion Hong Kong, s-au ciocnit în zona britanică a Canalului Mânecii, în Strâmtoarea Pas-de-Calais. Ambarcaţiuni britanice şi franceze au intervenit la locul accidentului.
“Autorităţile s-au mobilizat la capacitate meximă. Până în acest moment, nu s-a constatat nicio urmă de poluare”, se arată într-un comunicat al Pazei de Coastă din Franţa.
Nicio persoană nu a fost rănită în accidentul maritim. Nava Seafrontier pluteşte în derivă şi urmează să fie tractată spre cel mai apropiat port. Cealaltă navă poate continua cursa.