Cum în orice călătorie e nevoie de bagaje, cei care aleg să călătorească cu maşina de lux din dotare au şi ei nevoie de aşa ceva, iar cele mai potrivite, susţin producătorii auto, sunt seturile de voiaj create să se asorteze cu autovehiculul, scrie The Telegraph. Astfel, McLaren a lansat un set de cinci genţi de voiaj de lux gândite să încapă în portbagajul modelului său Speedtail, de exemplu. Şi Porsche a lansat un set de călătorie din trei piese, format dintr-un troler şi două genţi porthaine. La rândul său, Rolls-Royce propune posesorilor de maşini din gama sa Black Badge genţi de voiaj asortate cu acestea, un set costând 26.000 de lire sterline. Chiar şi producătorii de accesorii pentru şoferi, cum ar fi firma italiană Outlierman, care a început prin a vinde mănuşi din piele pentru şofat, extinzându-se apoi la alte accesorii, oferă în prezent şi genţi luxoase de voiaj pe care clienţii le pot personaliza ca să li se asorteze cu maşinile.
Tag: lux
-
Luxul e imun la pandemie? Vânzările locale ale Louis Vuitton şi Rolex au crescut anul trecut cu peste 10%. Scăderi apar la mărcile mai ieftine
Zece dintre cele mai puternice branduri de lux sau premium din România au adunat anul trecut, în plină pandemie, afaceri de circa 200 de milioane de lei. Unele mărci, în frunte cu Louis Vuitton şi Rolex, şi-au bătut propriile înregistrări în 2020, în timp ce altele au fost pe minus.
Au postat scăderi în special mărcile cu preţuri mai mici, cele mai active pe segmentul premium şi nu de lux, precum Michael Kors şi Diesel, arată o analiză a ZF. Cele mai multe dintre brandurile analizate de ZF şi-au continuat creşterea chiar şi în pandemie, într-un an în care magazinele neesenţiale au fost închise temporar. Cristina Roşca
Totuşi, în 2020 mulţi oameni au avut bani de cheltuială dat fiind că nu au mai ieşit la restaurant şi nu au mai călătorit, aşa că unii au ales să cheltuiască pe articole de lux, conform informaţiilor din piaţă. Mai mult, dat fiind că nu au mai mers la Paris sau Milano în vacanţe unde făcând şi cumpărături, consumatorii români de lux şi-au cheltuit banii la Bucureşti.
-
Luxul, imun la pandemie: magazinul Gucci de la parterul hotelului Athénée Palace Hilton din Bucureşti şi-a majorat vânzările cu 10% în 2020
Buticul din Bucureşti al brandului de lux Gucci, prezent local în sistem de franciză, a încheiat anul trecut cu afaceri de 20,7 mil. lei, cu 10,7% mai mari decât în 2019 şi aproape duble faţă de 2018.
Datele disponibile pe platforma de analiză a activităţii companiilor Confidas.ro arată astfel că firma Alliance Service Impex, cea care operează businessul Gucci în România, şi-a continuat creşterea chiar şi în pandemie, într-un an în care magazinele neesenţiale au fost închise temporar. Totuşi, în 2020 mulţi oameni au avut bani de cheltuială dat fiind că nu au mai ieşit la restaurant şi nu au mai călătorit, aşa că unii au ales să cheltuiască pe articole de lux, conform informaţiilor din piaţă. Magazinul a rămas totodată profitabil, câştigul net ajungând la 4,4 mil. lei, plus 10,8% faţă de anul anterior.
Franciza Gucci în România este deţinută de familia Calagiu care mai operează şi alte francize în industria luxului. Tot aceiaşi antreprenori au avut şi franciza La Perla, magazinul de lenjerie intimă fiind amplasat la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu de pe Calea Victoriei. Acesta a fost însă închis în vara lui 2020. Familia Calagiu a preluat businessul Gucci de la un alt francizat.
Mai exact, compania Alliance Fashion, acum radiată dar anterior controlată de antreprenorul Alessandro Amato, a adus pe piaţa locală în 2010 brandul de lux Gucci deschizând un magazin pe care l-a poziţionat încă de la început la parterul hotelului Athénée Palace Hilton de pe Calea Victoriei din Capitală. Gucci este un gigant de modă fondat în 1921 în Italia, casa fiind astăzi deţinută de grupul Kering care mai are şi Yves Saint Laurent şi Bocheron sau Bottega Veneta. Gucci are venituri anuale de peste 7 mld. dolari. Familia Calagiu are de asemenea un business în domeniul construcţiei şi mentenanţei.
-
Cum a schimbat pandemia piaţa bijuteriilor de lux. Parisul nu mai este centrul luxului pentru marile case de modă
Cum prezentările trebuie să meargă înainte, casele din domeniul bijuteriilor de lux au continuat şi în acest an, numai că nu toate au ales locul tradiţional pentru a-şi arăta noile colecţii, Parisul.
Brandurile încearcă astfel să profite de faptul că publicul lor ţintă are bani puşi deoparte pe care nu a apucat să-i cheltuiască din cauza pandemiei şi este dispus să-i investească acum, conform experţilor din domeniul retailului de produse de lux, scrie The New York Times.
Chanel şi Dior, de exemplu, au preferat să meargă în Asia, în timp ce Cartier a organizat un eveniment în zona Lacului Como din Italia. Colecţia Chanel, prezentată în Hong Kong, se intitulează No.5 şi constă din 123 de piese. Aceasta marchează aniversarea unui secol de la lansarea parfumului Chanel No.5 şi urmează a se plimba prin Shanghai, Paris şi New York. Dior a optat tot pentru China, de data aceasta Chengdu, pentru a-şi arăta colecţia Dior Rose.
Casa Bulgari a decis să meargă la Milano în loc de oraşul în care îşi are sediul, Roma, pentru lansarea colecţiei Magnifica. Una dintre cele mai spectaculoase piese ale acesteia este „Spinelul Imperial”, un colier care include o piatră preţioasă de 131 de carate şi totodată cel de-al patrulea spinel ca mărime din lume, achiziţionat, conform directoarei de creaţie a firmei, Lucia Silvestri, în urma unei oferte făcute de un colecţionar pe Instagram.
Printre bijuteriile spectaculoase ale sezonului se numără şi broşele în formă de balerină din colecţia „Dance Reflections” lansate de Van Cleef & Arpels.
Alte branduri au ales să stea acasă, la Paris, arătându-şi noile colecţii celor care făceau o programare prealabilă sau online. Aşa a procedat Boucheron cu a sa colecţie Holographique, cu piese din cristal-de-stâncă şi pietre preţioase ori Pomellato, cu al său colier „Bavarole Trittico”.
-
Artă cu lux şi genţi. Cum transformă artiştii unul dintre cele mai comune accesorii
Ouă Fabergé, coşuri de flori, broscuţe, cutii de lapte sau castane cu tot cu teacă pot şi au devenit accesorii de modă de-a lungul timpului, când diverşi creatori s-au gândit să dea o formă mai deosebită genţilor şi poşetelor.
Dacă prin secolul XVII se purtau punguţe în formă de broască şi tot cu mulţi ani în urmă se purtau genţi cu blazon, mai aproape de zilele noastre genţile şi poşetele au devenit mijloace de exprimare artistică pentru mulţi creatori, aşa cum o arată o expoziţie dedicată acestui tip de accesorii, de la Victoria & Albert Museum din Londra, scrie BBC.
Mai mult, de nişte ani încoace, companii importante din industria luxului au apelat la artişti care să readucă în atenţie modele mai vechi ale lor, reinterpretându-le, spre bucuria colecţionarilor. Aceştia din urmă, spun specialiştii caselor de licitaţii, privesc genţile şi poşetele de lux drept investiţii şi nu simple articole de modă. Unele persoane cumpără asemenea articole pentru a le expune ca pe nişte opere de artă, altele le cumpără indiferent de preţ şi pentru a le folosi la diverse ocazii.
-
Artă cu lux şi genţi. Cum transformă artiştii unul dintre cele mai comune accesorii
Ouă Fabergé, coşuri de flori, broscuţe, cutii de lapte sau castane cu tot cu teacă pot şi au devenit accesorii de modă de-a lungul timpului, când diverşi creatori s-au gândit să dea o formă mai deosebită genţilor şi poşetelor.
Dacă prin secolul XVII se purtau punguţe în formă de broască şi tot cu mulţi ani în urmă se purtau genţi cu blazon, mai aproape de zilele noastre genţile şi poşetele au devenit mijloace de exprimare artistică pentru mulţi creatori, aşa cum o arată o expoziţie dedicată acestui tip de accesorii, de la Victoria & Albert Museum din Londra, scrie BBC.
Mai mult, de nişte ani încoace, companii importante din industria luxului au apelat la artişti care să readucă în atenţie modele mai vechi ale lor, reinterpretându-le, spre bucuria colecţionarilor. Aceştia din urmă, spun specialiştii caselor de licitaţii, privesc genţile şi poşetele de lux drept investiţii şi nu simple articole de modă. Unele persoane cumpără asemenea articole pentru a le expune ca pe nişte opere de artă, altele le cumpără indiferent de preţ şi pentru a le folosi la diverse ocazii.
-
Gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, crede că viitorul retailului este în magazinele fizice, după un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor
Viitorul retalului este pus sub semnul întrebării după o perioadă de mai bine de un an în care comerţul online a dominat vieţile oamenilor, însă gigantul de lux LVMH, proprietarul Louis Vuitton, nu are niciun dubiu cu privire la rolul crucial pe care îl vor juca magazinele fizice în continuare, potrivit CNBC.
„Vedem viitorul ca fiind reprezentat de două lucruri: în primul rând locaţii fizice, pentru că experienţa clientului din magazin nu poate fi repliată în online. Până acum nimeni nu a găsit formula miraculoasă care să le permită clienţilor să se simtă la fel de bine în mediul online. (…) Al doilea element va fi reprezentat de conţinutul online care trebuie să îmbogăţească acestă experienţă”, a declarat Jean Jacques Guiony, director financiar al LVMH.
Restricţiile aferente pandemiei i-au trimis pe cumpărători în mediul online şi a forţat mulţi retaileri tradiţionali să îşi dezvolte platforme online. Cu toate acestea, LVMH consideră că oferta online este doar „complementară experienţei fizice”.
Guiony a subliniat că mulţi clienţi care ajung în magazin s-au uitat şi pe platforma online anterior şi ar fi putut cumpăra direct de acolo produsele dorite.
„Primesc multe informaţii, dar ajung în magazin pentru că experienţa din magazin nu poate fi repliată pe internet”, a explicat el.
Gigantul LVMH a înregistrat o scădere cu 17% a veniturilor în 2020 faţă de 2019. Businessul a fost afectat atât de măsurile de lockdown, cât şi de interdicţiile de călătorie. Printre brandurile grupului se numără Moet & Chandon, Marc Jacobs, Christian Dior şi Bvlgari.
Grupul a încheiat anul trecut achiziţia brandului de bijuterii Tiffanyăs, într-o tranzacţie de 15,8 miliarde de dolari.
-
Cum a început una dintre cele mai mari afaceri din lume şi cum a reuşit un imigrant să dezvolte un business cu 45.000 de angajaţi si unităţi deschise în toată lumea
În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.
Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.
După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.
Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.
Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.
El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.
În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.
-
Capitalistul săptămânii: Isadore Sharp. Cum a creat preşedintele lanţului hotelier Four Seasons un business cu 45.000 de angajaţi şi peste 100 de unităţi în întreaga lume
În timp ce mulţi antreprenori se simt intimidaţi de concurenţii puternici, cu tradiţie în piaţă, pentru Isadore Sharp, fondatorul Four Seasons, acest aspect a reprezentat doar un motiv în plus pentru a se ambiţiona şi a-şi transforma compania într-un brand de lux, cu renume internaţional.
Isadore „Issy“ Sharp s-a născut pe 8 octombrie 1931 în Toronto, Canada, în familia unor imigranţi de origine poloneză. În copilărie, Sharp obişnuia să îşi asiste tatăl în tranzacţiile pe care acesta le făcea cu case renovate şi vândute la un preţ mai bun. În 1952 el a absolvit Ryerson Institute of Technology, cu o diplomă în tehnologie arhitecturală.
După terminarea facultăţii a lucrat în compania tatălui său ca arhitect şi dezvoltator imobiliar, construind clădiri de apartamente şi case. Primul pas în industria ospitalităţii l-a făcut când a construit un mic motel cu 22 de camere – Motel 27 – pentru un prieten de familie, Jack Gould.
Motivat de acest succes, în 1960 antreprenorul a fondat lanţul hotelier Four Seasons. A început afacerea cu un prim motel cu 125 de camere în Toronto, destinat în special călătoriilor de afaceri. Prima opţiune de nume pentru companie a fost The Thunderbird Inn, însă exista deja o firmă cu aceeaşi denumire.
Sharp a luat decizia de a transforma Four Seasons într-un brand de lux odată cu extinderea în Europa, când a deschis prima unitate în Londra, în 1970. Atunci, el şi-a propus să devină un competitor puternic al celor mai exclusiviste unităţi hoteliere din capitala britanică, precum Claridge’s şi The Connaught. În 1974, după o serie de cheltuieli excesive cu unitatea din Vancouver, compania şi-a readaptat modelul de business, renunţând la achiziţia de terenuri, limitându-se doar la zona de management al clădirilor. Pe 6 noiembrie 2006 magnatul american Bill Gates, alături de omul de afaceri saudit – prinţul Al-Waleed bin Talal, au înaintat o ofertă de 3,4 miliarde de dolari pentru a achiziţiona compania. Sharp a acceptat oferta şi a rămas preşedinte şi CEO al businessului, păstrând un pachet minoritar, de 5% din acţiuni.
El s-a căsătorit cu iubita sa din liceu, Rosalie Wise, alături de care are patru fii: Jordan, Gregory, Anthony şi Christopher. În 2009 a lansat şi o carte, „Four Seasons: The Story of a Business Philosophy”, în paginile căreia a aşternut experienţa şi filosofia sa de business. Printre numeroasele recunoaşteri primite de-a lungul timpului se numără şi titlul de CEO of the Year, acordat de Financial Post Magazine în 1992.
În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, compania avea un număr de 45.000 de angajaţi. Lanţul are peste 100 de unităţi în întreaga lume.
-
Bucureştiul are prea puţine penthouse-uri de peste 3 milioane de euro, iar Clujul nu are penthouse-uri de peste 1 milion de euro
Acest subiect pare dintr-o altă realitate, mai ales în România.
Bucureştiul are prea puţine penthouse-uri de top, adică apartamente de superlux la etajele superioare, de peste 500 mp, faţă de o cerere ascunsă şi banii care sunt în piaţă. Aici discutăm de un preţ de peste 5.000 de euro metrul pătrat, amenajat şi mobilat de top. În ultimii ani, chiar şi în criză, s-au făcut destul de mulţi bani în România – vorbim despre zeci, sute de milioane de euro şi există chiar două cazuri de miliarde de euro.
O parte dintre antreprenorii români şi-au vândut companiile şi stau pe milioane şi zeci de milioane de euro, aşteptând noi oportunităţi în piaţă, chiar şi achiziţia unor proprietăţi unice; copiii au preluat moştenirile părinţilor (vezi cazul Adeplast, unde copiii au împărţit peste 150 de milioane de euro); s-au vândut destul de multe terenuri după revenirea spectaculoasă a acestei pieţe care se prăbuşise în criza anterioară; s-au tranzacţionat multe clădiri de birouri şi blocuri întregi de apartamente; pieţele bursiere sunt la maxime istorice şi în afară, şi la Bucureşti (de exemplu, acţiunile TeraPlast s-au dublat în 2020, ceea ce a făcut ca deţinerea lui Dorel Goia, principalul acţionar, să crească de la 400 de milioane de lei la aproape 820 de milioane de lei, adică 167 de milioane de euro); Bitcoinul a crescut de 10 ori faţă de acum un an, iar piaţa criptomonedelor a explodat (în nordul Capitalei, numai despre criptomonede se vorbeşte şi sunt români care au ajuns la investiţii de zeci şi sute de milioane de euro în aceste monede digitale care nu au nimic în spate, ci doar o idee).
Piaţa rezidenţială din Bucureşti are nevoie de mai multe penthouse-uri de top cu preţuri care să depăşească 3-4 milioane de euro şi chiar să ajungă peste 10 milioane de euro. Pare neverosimil, dar este o lume unde banii nu dorm niciodată, unde unii s-au trezit peste noapte milionari în euro şi care acum caută proprietăţi exclusiviste cu care să se mândrească la prieteni. Piaţa rezidenţială din Bucureşti nu duce lipsă de apartamente de lux sau case în Primăverii, Kiseleff, Dorobanţi, dar nu are suficiente penthouse-uri de top. Când începi să câştigi milioane şi zeci de milioane de euro din Bitcoin, Ethereum sau alte criptomonede fără să faci nimic, viaţa devine dintr-o dată roz, iar proprietăţile la care poate să aibă acces destul de multă lume nu mai satisfac dorinţele proaspeţilor milionari. Din când în când, cei care au câştigat bine din terenuri, din vânzarea unei afaceri, din vânzarea unor apartamente de 50.000 de euro au nevoie să-şi confirme statutul prin achiziţia unor lucruri unice, la care foarte puţină lume poate să aibă acces. Au fost câteva cazuri în care s-au tranzacţionat penthouse-uri de 3-6 milioane de euro, aceste proprietăţi fiind mai uşor de vândut decât un apartament de 300.000-500.000 de euro.
Blocurile turn care pot găzdui penthouse-uri pot fi numărate pe degete în Bucureşti, deci nu există riscul unei inundaţii de penthouse-uri. Companiile din tehnologie sau care au legătură cu acest domeniu încep să producă milionari în lei şi în euro, pe modelul american. UiPath a produs un miliardar în dolari, câţiva cu sute de milioane de dolari şi mai mulţi cu milioane şi zeci de milioane de dolari. În Cluj, unde preţul pe metrul pătrat este mai mare decât în Bucureşti pentru proprietăţile comune, nu prea există penthouse-uri de peste 1 milion de euro, deşi oraşul a produs câţiva milionari sănătoşi în ultimii ani. Ca să ţină pasul cu cei care câştigă sau se trezesc peste noapte cu câteva milioane de euro prin creşterea preţului activelor, dezvoltatorii trebuie să aibă în portofoliu mai multe penthouse-uri.
Nu va trece mult şi în România se va tranzacţiona sau se vor construi penthouse-uri care vor depăşi 10 milioane de euro. Conform unor date neoficiale, românii au peste 5-6 miliarde de dolari, valoare la zi, în criptomonede. Când vor reuşi să-şi aducă în ţară banii, piaţa proprietăţilor de lux şi piaţa penthouse-urilor se va trezi în faţa unei cereri pe care nu poate să o satisfacă. În lume sunt foarte mulţi bani pentru că băncile centrale au printat non-stop bani, iar aceştia trebuie să-şi găsească un loc.