Tag: locuri

  • Dragoste în vremea portocalilor. Cum arată cea mai ”fierbinte” regiune a Spaniei, un Paradis pe pământ

    Cei mai înalţi munţi din Spania continentală sunt în Andaluzia. Vârful Mulhacén din lanţul muntos Sierra Nevada s-a oprit din crescut la puţin sub 3.500 de metri. Unul dintre cele mai frumoase castele din lume – Alhambra – a fost construit tot în această regiune din sudul Spaniei. O salbă de sate albe (celebrele Pueblos Blancos) încununează zonele de coastă ale Andaluziei. Un exemplu este Tarifa – un oraş-sat cunoscut de surferii, windsurferii şi kitesurferii din toată lumea. Cu o mare turcoaz mai mereu supărată (de vântul puternic din zonă), această localitate este clar o destinaţie pentru pasionaţii de sporturi de apă, că doar aici şi-au dat întâlnire Mediterana şi Atlanticul. La o privire mai atentă însă, descoperi că la doar câţiva paşi de plajă se află un orăşel alb ce îşi poartă cu mândrie influenţele maure, dar care a împrumutat şi ceva din liniştea insulelor greceşti. Aerul tot spaniol rămâne.

    Andaluzia este cea mai fierbinte regiune a Spaniei, atât la propriu, cât şi la figurat. Vara, temperaturile din termometre se apropie vertiginos de 40 de grade Celsius. Dar e o căldură care arde, care iese din asfalt. Iar iernile, blânde de altfel, sunt încălzite de ceva spectacole de flamenco în timp ce în aer se simte un parfum fin de portocale.

    În Japonia mi-am dorit să ajung primăvara, atunci când înfloresc cireşii. E o imagine ruptă din picturile marilor impresionişti. Nu degeaba an de an japonezii se bat cu turiştii străini pentru a surprinde cele mai frumoase cadre.

    În Provence, deşi nu am ajuns încă, vreau să aterizez vara, ca să miros lavanda în floare. Îmi pare un peisaj greu de egalat. Nu degeaba Cezanne, Van Gogh şi Picasso s-au îndrăgostit de această regiune din sudul Franţei.

    În Andaluzia nu ştiam că trebuie să ajung când portocalii sunt perioada lor de glorie. Nu ştiam de fapt când ar fi mai bine să merg, dar uneori lucrurile se întâmplă de la sine. La final de decembrie şi început de ianuarie, când temperatura coboară chiar sub pragul de 20 de grade (în timpul zilei, pentru ca nopţile să fie mai reci), toate drumurile sunt flancate de portocali încărcaţi până la refuz. Pe alocuri mai vezi şi unul-doi lămâi, iar norocoşii se pot întâlni şi cu un pomelo.

    În Cordoba – una dintre cele mai cunoscute trei minuni ale Andaluziei, alături de Sevilia şi Granada –, în faţa catedralei Mezquita, ai o grădină de portocali unde vizitatorii şi turiştii deopotrivă stau la un pahar de vorbă, iau prânzul sau pur şi simplu admiră arhitectura locului. Mezquita, perla coroanei din Cordoba, este unul dintre puţinele locuri din lume unde poţi merge la slujbă într-o moschee. Influenţa maură este peste tot în sudul Spaniei. În Mezquita, în Alhambra, în cartierele istorice din Granada, în Alcazarul (Palatul Regal, care încă este folosit de capetele încoronate ale Spaniei) din Sevilia. Aici ghidul ne-a povestit că putem vedea stilul Mudejár, care se află la intersecţia dintre arhitectura europeană şi cea maură. Este caracteristic pentru sudul Spaniei şi este o încântare pentru privire şi o dovadă în plus că măiestria omului nu ţine de tehnologie şi de studii, ci de înzestrare şi răbdare.

    Alcazarul este „sora mai mică”, dar nu mai puţin încântăroare, a palatului Alhambra, acesta din urmă fiind unul dintre, dacă nu cel mai important obiectiv turistic al Spaniei. Zilnic, mii de oameni trec pragul acestui loc pentru a descoperi cum se „croşetează” în piatră, pentru a vedea cum atenţia la detalii poate da naştere unor adevărate opere de artă. Aceeaşi Alhambra este locul celor mai apropiate de perfecţiune „piscine” din lume. Nu sunt piscine infinite (infinity pools), dar în apa lor cristalină se oglindeşte cel mai bine cerul. Iar în grădinile acestui loc trebuie să îşi fi dat masteratul cei mai importanţi hairstylişti din lume, pentru că niciun fir de iarbă nu iese din rând. Totul este aranjat şi ferchezuit la milimetru. Nu lipsesc nici portocalii din acest tablou în care palatul se profilează în cadru secund, cu o serie de culmi înzăpezite în spate, culmi ce se înalţă semeţe în spate. Alhambra se bate cu Versailles în multe clasamente pentru cel mai important palat al Europei. Se întrec în frumuseţe, în grandoare, în decadenţă. Dar sunt la fel de diferite ca un vin de Bordeaux (Franţa) şi unul de Rioja (Spania). Amândouă câştigă premii la competiţiile internaţionale de profil, dar iubitorii şi cunoscătorii ştiu că sunt cum nu se poate mai diferite. Este ca o competiţie de Miss Popularitate, iar rezultatul va fi mereu subiectiv.

    La fel de greu îmi e mie să aleg ce mi-a plăcut mie cel mai tare în Andaluzia. Sunt la fel de subiectivă şi ar fi incorect să aleg între minunea care se numeşte Sevilla şi Cordoba cea de poveste cu a ei Mezquita împrejmuită de curţile îmbrăcate în muşcate. E de altfel o competiţie în Cordoba între localnici, primăvara, pentru a primi titlul de cea mai frumos „coafată” curte din oraş. Locuitorii urbei îşi deschid porţile pentru vizitatori şi lupta începe. Câştigătorii cei mari sunt însă turiştii, care se pot bucura de această privelişte.

    Despre Sevilia cred că s-ar putea scrie romane întregi în care autori de top din lume să îi pună frumuseţea în versuri sau în proză. Dacă nu i-a cântat-o sau pictat-o încă niciun artist, atunci cu siguranţă urmează, pentru că oricât ai vrea să te opui, de Sevilia te îndrăgosteşti fără drept de apel. Am realizat de-a lungul anilor că îmi amintesc fraze şi citate fără să ştiu de multe ori unde le-am auzit sau când. Când am plecat spre Andaluzia, mi-a răsunat în minte „Si no has visto Sevilla, no has visto meraviglia”. În traducere, „Dacă nu ai vazut Sevilia, nu ai văzut minunea”. Ca de obicei, la pomul lăudat m-am dus sceptică şi, ca de alte multe ori, m-a cucerit. Definitiv şi irevocabil. Şi nu doar cu un loc, cu celebra ei piaţă Plaza de España, cu un fel de mâncare sau cu un vibe, ci cu totul.

    Că tot am amintit de frumuseţe şi dragoste, ar mai fi şi adormitele Pueblos Blancos, sate de un alb imaculat, mai ceva ca Albă-ca-Zăpada, şi zona de coastă unde marea se îmbrăţişează cu oceanul. Şi dacă mai adaugi pe listă şi Granada cu al ei Alhambra, atunci toate piesele acestui puzzle numit Andaluzia sunt gata, aşezate la locul lor. Iar imaginea finală este greu de uitat.

    Cred că aş putea să îl parafrazez pe Pablo Neruda, care zicea: „I want to do with you, what spring does to the cherry trees“ („Vreau să fac cu tine ce face primăvara cu cireşii“). Eu aş adapta versurile şi aş spune: „Vreau să fac cu tine ce face iarna cu portocalii în Andaluzia”.

  • Concurenţă uriaşă pentru posturile de poliţişti: Sute de candidaţi pe câteva locuri, în două judeţe

    Pe cele 10 posturi vacante scoase la concurs, în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Braşov s-au înscris 403 candidaţi.
     
    Înscrierile s-au încheiat marţi, iar posturile scoase la concurs sunt de ofiţeri în mai multe structuri: 4 la Serviciul Criminalistică, 1 în marketing şi achiziţii publice, 1 în Investigarea criminalităţii în mediul de afaceri, 1 în structura de securitate, 1 la Rutieră, în Braşov, 1 în Ordine Publică la Victoria, precum şi 1 post în structura Expertize şi constatări tehnico-ştiiţifice, specialist psiholog.
     
    Posturile sunt cu încadrare directă şi cea mai mare concurenţă a fost pentru postul de marketing şi achiziţii publice: 112 candidaţi pentru postul scos la concurs, potrivit purtătorului de cuvânt IPJ Braşov, Alina Ivan.
     
    Cei mai puţini candidaţi sunt pentru postul de psiholog, respectiv doar trei candidaţi.
     
    Candidaţii vor trebui să treacă prin mai multe etape de selecţie, printre care evaluarea psihologică şi evaluarea medicală, apoi vor susţine proba scrisă în data de 30 martie. În aceeaşi zi se afişează şi rezultatele. Eventuale contestaţii se depun în următoarea zi, iar rezultatele finale vor fi afişate în data de 2 aprilie.
     
  • Anunţul făcut de Ryanair. Operatorul aerian a anunţat o reducere

    Promoţia este disponibilă până astăzi la miezul nopţii. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a fost lansată în contextul ştirilor despre „Lunea cea tristă”. „Este oficial cea mai depresivă zi a anului şi nu există o cale mai bună de a învinge aceste depresii de iarnă decât prin rezervarea unei escapade. Am lansat o promoţie masivă de “Lunea cea tristă”, cu până la 20% reducere pentru un milion de locuri din întreaga reţea de rute europene”, spun reprezentanţii companiei.

     

  • Anunţul făcut de Ryanair. Operatorul aerian a anunţat o reducere

    Promoţia este disponibilă până astăzi la miezul nopţii. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a fost lansată în contextul ştirilor despre „Lunea cea tristă”. „Este oficial cea mai depresivă zi a anului şi nu există o cale mai bună de a învinge aceste depresii de iarnă decât prin rezervarea unei escapade. Am lansat o promoţie masivă de “Lunea cea tristă”, cu până la 20% reducere pentru un milion de locuri din întreaga reţea de rute europene”, spun reprezentanţii companiei.

     

  • Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor

    Într-un Bucureşti în care antreprenoriatul creativ este în expansiune, în încercarea de a ajunge din urmă alte mari capitale europene, un om pasionat de comunicare, dar şi de interacţiunea umană şi urbană a adunat pe hârtie locurile care rezonează cu vibraţia generaţiilor în căutare de frumos. Prin ochii lui, a luat naştere o hartă conturată în jurul parcului Cişmigiu din Bucureşti, kilometrul zero al creativilor. Şi pentru că toate acestea trebuia să poarte un nume, li s-a spus simplu: Cartierul Creativ.

    Artizanul acestei idei este Andrei Borţun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cişmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva îşi poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potenţial pentru mai multe activităţi. Cum funcţionează concret?

    Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor 

  • Cartierul creativilor din business

    Artizanul acestei idei este Andrei Borţun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cişmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva îşi poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potenţial pentru mai multe activităţi. Cum funcţionează concret?
    „Vreau să pot şti că pot merge să mănânc la Pâine şi Vin, să beau o cafea la Origo, apoi să văd o piesă de teatru la Apollo sau să merg la o galerie de artă, toate în aceeaşi zonă a oraşului”, explică Andrei Borţun.

    A „născocit” această strategie pentru că, spune el, fie ca bucureştean, fie ca străin, nu eşti foarte bine ghidat prin zonele de petrecere a timpului liber şi în legătură cu activităţile de care te poţi bucura atunci când te întrebi: „Unde ieşim azi?”. Prin alăturarea la iniţiativa Cartierului Creativ, businessurile din zonă se recomandă între ele clienţilor şi chiar colaborează pentru a da naştere unor proiecte comune, pornind de la ideea că perimetrul vizat găzduieşte o foarte mare densitate de galerii, spaţii expoziţionale, studiouri, ateliere şi agenţii, teatre, cinematografe şi muzee, universităţi de profil (Conservatorul şi Universitatea de Artă), magazine, restaurante şi baruri.

    Antreprenorii şi creativii prinşi în această reţea se întâlnesc în medie o dată la două luni, pentru a discuta despre cum pot dezvolta cartierul. Tot o dată la două luni, The Institute – „autoritatea” sub umbrela căreia funcţionează Cartierul Creativ – lansează un ziar care promovează locurile înscrise în acest maraton al antreprenoriatului creativ. Primul ziar a apărut în luna mai 2018, ediţiile fiind distribuite în interiorul locaţiilor care compun reţeaua.

    „Prin acest proiect, fiecare îşi lărgeşte gama de clienţi, unii devin furnizorii altora, de exemplu. În România nu prea există instinctul de colaborare, de aceea se impune un astfel de proiect. În plus, această iniţiativă ar trebui să crească şi consumul cultural din Bucureşti”, spune Andrei Borţun, CEO la The Institute.
    Iar localurile existente deja nu sunt nici pe departe maximul posibil. În următorii zece ani, zona ar trebui să se dezvolte, este de părere Andrei Borţun, ceea ce va duce însă şi la o scumpire a spaţiilor, astfel că nu orice antreprenor îşi va putea permite să închirieze un loc în zona Cişmigiu.

    Momentan însă, fondatorii micilor  afaceri deja existenţi în acea regiune a Capitalei pun pe picioare Cartierul Creativ şi speră că businessurile lor se vor dezvolta prin atragerea unui număr mai mare de clienţi. Eficienţa programului se măsoară prin numărul de organizaţii noi care se alătură, multe dintre ele din proprie iniţiativă, dar şi prin creşterea afacerilor şi a proiectelor creative deja existente, numărul finanţatorilor şi valoarea sumelor investite, numărul festivalurilor şi al evenimentelor creative organizate în perimetrul Cartierului.

    Kilometrul zero

    Până la sfârşitul anului trecut, 113 entităţi se înscriseseră în Cartierul Creativ, a cărui arie de desfăşurare este cuprinsă între bulevardul Regina Elisabeta (la sud), Calea Griviţei şi bulevardul Dacia (la nord), Calea Victoriei (la est) şi Strada Berzei (la vest). Participanţii vin cu o paletă vastă de activităţi, incluzând de la galerii de artă, clădiri de patrimoniu şi hoteluri la performing arts (teatru, cinematograf, studio de coregrafie), magazine, universităţi.

    Centrul acestui mic univers este chiar Palatul Universul, un etalon în ceea ce priveşte reinventarea imobilelor vechi ale Capitalei, în care funcţionează în prezent cafeneaua Beans & Dots, teatrul şi barul Apollo 111, biroul de arhitectură Cumulus, agenţia de publicitate BBDO şi spaţiul de lucru adaptiv The Leading Edge, alături de alte câteva nume. În jurul palatului gravitează şi alţi oameni cu idei creative, zona căpătând astfel „o textură socială complexă”, după cum o defineşte Andrei Borţun.

    „Pe parcursul anului 2017 şi până în prezent (decembrie 2018 – n.red.), s-au investit 112.000 de euro în acţiuni de conturare şi promovare a Cartierului Creativ şi în editarea celor patru numere ale ziarului. La acest buget se adaugă costurile directe (legate de echipă) şi operaţionale al fundaţiei The Institute pentru acest proiect.” Echipa – în sens larg – cuprinde un project manager, un brand manager, doi executive account, echipa de creaţie, echipa de PR şi social media şi echipa redacţională a ziarului Cartierul Creativ.

    Anul 2017 a fost cel în care s-a schiţat proiectul, implementarea acestuia începând în 2018, odată cu evenimentele organizate în cartier şi editarea ziarului. Bugetul vine din sponsorizări, dar şi din sursele proprii ale fundaţiei The Institute.

    Dincolo de întâlnirile prilejuite de lansarea ziarelor, antreprenorii implicaţi în proiect participă şi la dezbateri, conferinţe internaţionale cu iniţiatori şi promotori ai unor proiecte similare din Europa pentru schimb de experienţă.

    În plus, în cadrul expoziţiei Romanian Design Week 2018, organizată tot de The Institute, a fost amenajat un concept store dedicat Cartierului Creativ, unde au fost expuse şi vândute produse ale creativilor din cartier.

    „Avantajele sunt în primul rând pentru entităţile din reţeaua Cartierul Creativ. Platformele de comunicare – site, Facebook, Instagram – reprezintă un mijloc de promovare şi amplificare a mesajelor acestor entităţi şi, ca un al doilea pas, o şansă în plus pentru dezvoltarea lor. Avantajul nostru este posibilitatea de a gândi şi implementa un proiect cu impact mare asupra oraşului şi a industriilor creative”, mai spune Andrei Borţun.

    Unde vrea să ajungă The Institute cu Cartierul Creativ?

    „Ne propunem ca, în doi ani, Cartierul Creativ să fie deja un loc consacrat în conştiinţa bucureştenilor, a românilor şi a turiştilor străini. În trei ani, ar trebui să facă parte din programele de dezvoltare şi branding ale oraşului, desfăşurate de administraţia locală. În cinci ani, Cartierul Creativ ar trebui să poziţioneze Bucureştiul în topul capitalelor europene din perspectiva ofertei creative şi a oportunităţilor de lansare”, spune Andrei Borţun.

  • Câte maşini folosesc parcarea de 660 de locuri construită de Metrorex cu peste 320 de milioane de lei din bugetul statului. Numărul este unul ridicol

    „Numărul mediu de maşini parcate zilnic în Park and Ride – ul de la Străuleşti este de 19 maşini. Pe măsură ce numărul maşinilor parcate în loc nepermis, în zonă, se va diminua, gradul de ocupare al parcării va creşte semnificativ, având în vedere faptul că Park and Ride-ul de la Străuleşti reprezintă o soluţie unică în Bucureşti care oferă siguranţă şi confort posesorilor de autoturisme la un preţ extrem de avantajos, faţă de preţul pieţei”, se arată într-un răspuns al Metrorex, la solicitarea MEDIAFAX.
     
    Practic, Metrorex dă vina pentru această situaţie pe cei care refuză să parcheze în terminal, şi aleg să lase maşinile pe străduţele de lângă construcţie.
     
    În realitate, maşinile lăsate de cei care intră în Bucureşti în zona terminalului nu sunt foarte multe, astfel că nu se poate spune că numărul de maşini parcate în „Park and Ride” ar creşte semnificativ, în cazul în care toţi şoferii ar alege această soluţie.
     
    De exemplu, luni dimineaţă, în ziua în care a început şcoala, în zona terminalului nu erau parcate mai mult de 15-20 de maşini, iar potrivit personalului care lucrează la terminal, în parcare erau 15 maşini în jurul orei 09.00.
     
    Cei care aleg însă să parcheze în afara terminalului, aşa cum spune şi Metrorex, o fac pentru a nu plăti un leu pe oră.
     
  • Unii fac poze în călătoriile lor, dar acest cuplu foloseşte acul şi aţa pentru a imortaliza locurile prin care cei doi trec

    Un exemplu în acest sens este cuplul de artişti franco-suedez Charles Henry şi Elin Petronella, care imortalizează arhitectura locurilor prin care trec sub forma unor imagini brodate. Cei doi s-au plimbat prin diverse locuri din Europa realizând peisaje brodate din Londra, Lisabona, Barcelona şi multe altele, care să le amintească de excursiile făcute. În caz că ar dori cineva să le calce pe urme, cei doi oferă şi cursuri de broderie arhitecturală sau de alte tipuri de broderie, fie în cadrul unor ateliere organizate în câte un oraş european, fie online pe site-ul propriu.

  • 15 locuri din Europa în care să mergeţi în concediul de iarnă. Ce oraş din România este inclus in aceasta listă

    1. Alsacia: Franţa, vin, vin şi mai mult vin! Alsacia este un vis în luna decembrie; regiunea germanică a Franţei fiind deosebit de ofertantă în materie de mâncare, arhitectură, bere artizanală, vin, precum şi modul în care aici este sărbătorit Crăciunul. Pieţele de Crăciun din Strasbourg sunt renumite, iar micile sate din preajma acestuia sunt de asemenea frumoase – un exemplu în acest sens este Colmar, care arată ca un sat de Crăciun de poveste.

    2. Andermatt din Alpii elveţieni: dacă preferaţi un loc mai puţin aglomerat şi scump decât staţiunea St Moritz, luaţi în considerare micul sat denumit Andermatt. Acesta este alegerea a mulţi dintre schiorii aventuroşi.

    3. Cele 20 de pieţe de Crăciun din Austria: în perioada sezonului estiv, fiecare oraş  austriac are o piaţă de Crăciun, iar Viena, capitala, le întrece pe toate fiindcă are 20 de astfel de pieţe oficiale şi mai multe mai mici.

    4. Barcelona – este un oraş frumos în perioada Crăciunului; întregul oraş este decorat cu lumini de sărbătoare, iar Crăciunul durează aici până pe 6 ianuarie (Ziua Regelui). Pe 5 ianuarie are loc o paradă.

    5. Bere în Berlin în decembrie: dacă vreţi să vă bucuraţi de o mică pauză în Europa înaintea Crăciunului, Berlin este locul perfect pe care să îl vizitaţi. Muzică tradiţională, pieţe pe măsură, plimbări în roata Ferris, precum şi berea germană sunt câteva dintre bucuriile pe care poate să vi le aducă oraşul german.

    6. Bled, un oraş de poveste: oraşul Bled din Slovenia este unul dintre cele mai frumoase oraşe ale Europei, cu o biserică aflată lâng un lac şi un castel pe un deal. Acoperite cu zăpadă, acestea pot fi decorul unor sărbători de poveste.

    7. Florenţa festivă: este oraşul perfect în care să vă petreceţi Crăciunul. Italia este o ţară care acordă o atenţie deosebită sărbătorii – decoraţiunile de Crăciun încep să se vadă aici încă din noiembrie.

    8. Grindelwald, Elveţia:  am putea spune că se află în „vârful” Europei; satul se află în Alpii elveţieni şi arată ca o felicitare de Crăciun.

    9. Vinul fiert din Cracovia: Cracovua este unul dintre cele mai festive oraşe de Crăciun din Europa şi, totodată, una dintre cele mai ieftine astfel de destinaţii. Preţul unui apartament în Centrul Vechi al oraşului este de mai puţin de 60 de euro/noapte.

    10. Rătăciţi-vă de Crăciun în Londra: străzile Oxford şi Regent, strălucind în luminile ornamentele reprezintă motive pentru care să vizitaţi capitala britanică în perioada srăbotirlor. Totodată, magazine faimoase precum Harrods, Fornum şi Mason îşi aranjează vitrinele în cele mai frumoase moduri.  

    11. Construiţi amintiri în Malta: decembrie este una din cele mai potrivite luni pentru vizitarea insulei astfel încât să o evitaţi în plin sezon. Vremea este relativ bună – deşi s-ar putea să plouă şi să bată vântul uneori – iar din Valetta, capitala, nu lipsesc decoraţiunile clasice.

    12. Un Crăciun perfect în Munchen: Germania în perioada sărbătorilor de iarnă se transformă într-un loc magic. Întreaga ţară miroase a vin fiert şi bratwurst (cârnaţii tradiţionali germani), zăpada se află pe fiecare acoperiş şi copac şi pare că există câte o piaţă de Crăciun la fiecare colţ. Oraşe precum Dresden şi Nuremberg sunt renumite pentru pieţele de Crăciun, dar dacă alegeţi Munchenul, veţi avea parte, în afară de clasicele pieţe de Crăciun şi de aproximativ 100 de muzee pe care să le vizitaţi, iar staţiunile de schi se vor afla la mai puţin de două ore distanţă de mers cu trenul.

    13. Învăţaţi să evitaţi mulţimile din Nuremberg: este unul dintre cele mai vizitate oraşe ale Europei în perioada Crăciunului, motiv pentu care este indicat să vizitaţi faimoasa piaţă de Crăciun de aici în timpul săptămânii; în timpul weekendului este cel mai aglomerat.

    14. Praga: castelul din Praga se află în vârful unui deal şi arată minunat cu un praf de zăpadă pe acesta; pieţele de Crăciun de aici sunt încărcate de o atmosferă festivă.

    15. Sinaia, România: autorul articolului descrie Sinaia drept unul dintre locurile sale preferate când vine vorba de Crăciun şi sărbători de iarnă în general. „Micul oraş de munte are o mulţime de lucruri minunate pe care să le ofere în sezonul rece. Localizată în inima României, Perla Carpaţilor este ideală şi pentru entuziaştii sporturilor de iarnă. Fie că alegeţi să urcaţi cu gondola până la 2.000 de metri, să vedeţi priveliştea care vă taie respiraţia sau să schiaţi, experienţa va fi cu siguranţă minunată şi de neuitat. Cu siguranţă veţi dori să vedeţi unul dintre cele mai spectaculoase castele ale Europei – Peleş.”

  • Idei de vacanţă: ZECE destinaţii turistice care sunt mai ofertante iarna

    1. Parcul Naţional Riisitunturi, Finlanda
    Înfiinţat în 1982, în Posio, în apropiere de graniţa cu Rusia, se întinde pe o suprafaţă de 77 de kilometri pătraţi, iar, în timpul iernii, peisajul devine de-a dreptul bizar, pentru că arborii de aici, acoperiţi de nea, încep să semene cu oameni de zăpadă. Fenomenul a primit şi un nume, tykkylumi.

    2. Jökulsárlón, Islanda

    Un uriaş lac glaciar situat în sud-estul Islandei, la marginea Parcului Naţional Vatnajökull, este considerat una dintre minunile naturale ale acestei ţări. Privit de pe şoseaua dintre Höfn şi Skaftafell, apare ca o procesiune fantomatică de aisberguri albastre şi a fost ales drept fundal pentru mai multe pelicule de succes, precum “A View to a Kill”, “Die Another Day”, “Lara Croft: Tomb Raider” şi “Batman Begins”.

    3. Lacul Bled, Slovenia

    Un decor potrivit pentru un weekend de poveste, lacul Bled este situat la aproape 60 de kilometri de Ljubljana. O insulă unde o biserică din secolul al 17-lea este cireaşa de pe tort.

    4. Hallstatt, Austria

    Un sat al cărui decor are perfecţiunea unei imagini de carte poştală, situat în Gmunden. Clădirile sale se reflectă în suprafaţa celebrului lac Hallstatter. Satul este atât de spectaculos, încât chinezii au creat o copie a acestuia în Luoyang, ţinutul Boluo.

    5. Praga, Cehia

    Poate capitala europeană cea mai pitorească, cu castelul său, arhitectura gotică şi spectaculosul pod Carol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro