BusinessMagazin

Tag: liceu

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Cum a câştigat un liceu milioane de dolari din listarea la bursă a Snapchat

    Afacerea, oarecum surprinzătoare, a pornit de la câţiva studenţi obsedaţi de aplicaţie şi un părinte suficient de curios care era, întâmplător, şi investitor de meserie.

    Barry Eggers, fondator al Lightspeed Venture Partners, a venit într-o bună zi de la muncă şi a găsit-o pe fiica sa Natalie uitându-se îndelung la telefon şi râzând. Natalie i-a spus că fiecare adolescent are trei aplicaţii pe telefon: Instagram, Angry Birds şi Snapchat.

    Convins de potenţialul aplicaţiei, Eggers a decis să investească prin intermediul firmei sale 485.000 de dolari în Snapchat; el i-a invitat şi pe cei de la Saint Francis să investească 15.000 de dolari. Investiţia din aprilie 2012 a fost prima de care au beneficiat fondatorii aplicaţiei.

    Reprezentanţii liceului nu au dezvăluit câştigurile generate de recenta listare a Snapchat la bursa de la New York, dar au confirmat că suma este de peste 2 milioane de dolari.

    Cofondatorii Snap Inc, Evan Spiegel şi Bobby Murphy, şi-au sporit averile cu 1,6 miliarde de dolari după ce acţiunile aplicaţiei de mesagerie Snapchat au ajuns la 24,48 dolari, la şedinţa de joi a bursei din Statele Unite, cu 44% mai mult decât preţul de listare, potrivit Bloomberg.

     Investitorii interesaţi de listarea acţiunilor Snap au generat creşterea valorii averilor celor doi cofondatori, acestea ajungând la 5,3 miliarde de dolari, astfel încât Spiegel ocupă locul 26, iar Murphy locul 28, cu 150 de locuri mai sus, în Indexul Miliardarilor realizat de Bloomberg, un clasament zilnic al celor mai bogaţi 500 de oameni din lume.

    Capitalizarea companiei fondată de cei doi tineri este de aproape 29 de miliarde de dolari.

    Evan Spiegel şi Bobby Murphy, co-fondatori ai companiei de social media, au vândut 16 milioane de acţiuni în urma IPO-ul ceea ce înseamnă aproximativ 272 milioane de dolari pentru fiecare. După vânzare acţiunilor, ambii cofondatorii vor avea fiecare circa 211 milioane de acţiuni, ceea ce înseamnă ca la un preţ de 25 de dolari cât este acum o acţiune, fiecare are aproximativ 5,3 miliarde de dolari.

  • Film: Bătăuşi la catedră

    În ultima zi de şcoală, timidul profesor de engleză Andy Campbell (Charlie Day) încearcă să nu-şi piardă calmul din cauza farselor deplasate pe care le fac absolvenţii, a tăierilor de bugete care îi pun în pericol slujba şi a managementului ineficient. Lucrurile se înrăutăţesc însă atunci când intră în conflict cu cel mai dur şi fioros coleg, Ron Strickland (Ice Cube), care îl provoacă la duel după ore. Vestea confruntării celor doi profesori se răspândeşte rapid şi ajunge să devină exact soluţia de care liceul avea nevoie.

    O producţie Warner Bros. Pictures, comedia ”Hai să ne batem“ are premiera în cinematografe din 24 februarie.

  • SURPRIZĂ! Ministerul Cercetării oferă până la 3.500 € pentru ca elevii să nu plece la facultăţi străine

    “Programul se adresează tinerilor absolvenţi care pe parcursul celor 4 ani de liceu au avut rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, câştigând cel puţin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2.500 şi 3500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade internaţionale şi între 1.500 şi 2500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade naţionale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI), remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul oferă până la 3.500 de euro elevilor români ca să nu plece la facultăţi străine

    “Programul se adresează tinerilor absolvenţi care pe parcursul celor 4 ani de liceu au avut rezultate deosebite la olimpiade naţionale şi internaţionale, câştigând cel puţin o dată unul din locurile 1, 2 sau 3 la aceste concursuri de prestigiu, şi propune acordarea de granturi de cercetare cu valori cuprinse între 2.500 şi 3500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade internaţionale şi între 1.500 şi 2500 €/an/absolvent pentru elevii premiaţi (locurile 1,2 şi 3) la Olimpiade naţionale. Perioada pentru care se oferă finanţarea este de 3+2 sau 4+2 ani”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI), remis joi MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tinerii cercetători care vor să cultive plante în spaţiu

    Experimentele conduse până în prezent în condiţii de gravitaţie zero s-au concentrat doar asupra comportamentului de creştere al seminţelor. Dacă răsadurile pot fi utilizate pentru cultivarea plantelor în spaţiu, eforturile pentru asigurarea hranei astronauţilor în misiunile spaţiale de lungă durată – spre exemplu, spre Marte – ar progresa semnificativ.

    „Suntem extrem de încântaţi că am reuşit să trimitem răsadurile pe Staţia Spaţială Internaţională. Până acum nu s-a mai făcut nicio cercetare cu privire la efectul gravitaţiei zero asupra răsadurilor. Este un moment unic.”, spune Maria Koch. 

    Experţii BASF în protecţia plantelor i-au sprijinit pe tinerii savanţi cu diverse cunoştinţe specializate în domeniul cercetării, cu consultanţă ştiinţifică, materiale şi echipamente. Pentru a proiecta experimentul, studenţii au parcurs un stagiu de practică în cadrul Centrului Agricol BASF, din Limburgerhof, Germania. Pe măsură ce răsadurile vor fi supuse, în spaţiu, la diferenţe extreme de temperatură şi umiditate, vor avea nevoie de protecţie împotriva infecţiilor bacteriene sau fungice. În această privinţă, BASF a contribuit în egală masură cu produse şi cunoştinţe. 

    „Acesta este cel mai interesant experiment de teren în care am fost implicat vreodată. Munca în cercetare înseamnă întotdeauna explorarea de noi idei, însă până în prezent, testele noastre nu au părăsit Pământul”, explică Dr. Sebastian Rohrer, Early Fungicide Biology, BASF Crop Protection. „Modul în care BASF abordează inovaţia se bazează pe asocierea cu alte entităţi şi organizaţii. Colaborarea cu elevii din Ravensburg este un foarte bun exemplu în acest sens – tinerii ca ei vor fi viitorul inovaţiei în agricultură.”

    Pentru acest experiment, echipa de cercetare a utilizat un răsad de ficus pumila (ficus târâtor), de 15 mm. Planta îndeplineşte cerinţele stricte de călătorie în spaţiu: este suficient de mică pentru a avea loc într-un spaţiu limitat şi este rezistentă la diferenţe de temperatură între 4 şi 28°C. Maria, Raphael şi David au plantat răsadurile într-un mediu de creştere agar, creat în cutia experimentală de ultimă generaţie, AFEx Habitat. Cu 36 de ore înainte de lansare, eşantionul a fost livrat echipei de operaţiuni NASA. Concomitent cu experimentul din spaţiu, va fi realizat şi un eşantion de control pe Pământ, pentru a analiza influenţa gravitaţiei. Maria, Raphael şi David, care studiază în prezent agricultura, au început proiectul în 2015, în cadrul unui cerc de ştiinţă after-school, la liceul cu profil agricol Edith-Stein Ravensburg & Aulendorf. Eşantionul va sta în spaţiu timp de 30 de zile, înainte să se întoarcă pe pământ pentru analiza rezultatelor. Acesta a fost primul proiect şcolar din Germania acceptat în programul educaţional al NASA. „În viitor, când agricultura spaţială va deveni realitate, probabil că lumea ne va considera pionieri ai domeniului”, a spus  Raphael Schilling. 

     

  • SURPRIZĂ: Se schimbă condiţiile de admitere la liceu

    Potrivit responsabililor din Învăţământ, ponderea mediei de la evaluarea naţională va creşte de la 75% la 80%, iar notele de la clasă vor reprezenta doar 20%, în loc de 25% din media de admitere la liceu.

    Creşte astfel importanţa rezultatelor obţinute la Evaluarea Naţională, punându-se accent pe cele obţinute la examenele de limba şi literatura română şi matematică.

    Noile reguli de admitere sunt stabilite prin Ordinul 5077/2016 privind admiterea în învăţământul liceal.

  • Se schimbă condiţiile de admitere la liceu

    Potrivit responsabililor din Învăţământ, ponderea mediei de la evaluarea naţională va creşte de la 75% la 80%, iar notele de la clasă vor reprezenta doar 20%, în loc de 25% din media de admitere la liceu.

    Creşte astfel importanţa rezultatelor obţinute la Evaluarea Naţională, punându-se accent pe cele obţinute la examenele de limba şi literatura română şi matematică.

    Noile reguli de admitere sunt stabilite prin Ordinul 5077/2016 privind admiterea în învăţământul liceal.

  • Birocraţia românească: timp pierdut şi bani aruncaţi pe fereastră. Ce chirie fabuloasă plăteşte lunar Inspectoratul şcolar judeţean din Timiş

    Anul trecut s-a luat decizia ca Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş să aibă un sediu propriu, în clădirea Liceului Tehnologic Agricol „Petru Botiş”.

    De atunci a trecut mult timp, iar inspectorii şcolari şi angajaţii instituţiei continuă să-şi desfăşoare activitatea în clădirea de pe bd. C.D. Loga, care aparţine Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, reprezentată de Fundaţia „Caritatea”, pentru care se plăteşte o chirie lunară de 13.795 de lei, bani pe care-i asigură Ministerul Educaţiei, scrie Renasterea.ro

    Discuţiile privind găsirea unei clădiri în care să-şi desfăşoare activitatea inspectoratul şcolar s-au purtat de ani buni şi au existat mai multe variante. S-a luat în calcul posibilitatea ca sediul acestei instituţii să fie mutat în clădirea Şcolii generale nr. 9, iar mai apoi în imobilul care, în prezent, găzduieşte căminul Colegiului „Emanuil Ungureanu”. Nici una dintre aceste locaţii nu a fost agreată şi, în final, s-a optat pentru Liceul Tehnologic Agricol „Petru Botiş”.

    De la teorie până la fapte însă drumul e greu. Predarea patrimoniului nu a putut fi realizată, deoarece o mică suprafaţă de teren care se află sub imobilul liceului aparţine unui conglomerat de firme. „Este vorba de un colţişor de teren, câţiva metri pătraţi, iar în prezent, reprezentanţii Primăriei Timişoara sunt în tratative cu proprietarii suprafeţei pentru reglementarea situaţiei în vederea rectificării în cartea funciară”, a precizat Francisc Halasz, inspector şcolar general-adjunct.

    După mai bine de opt luni, s-a realizat dezmenbrarea terenului aparţinând Liceului Tehnologic Agricol „Petre Botiş”, la nivelul Oficiului de Cadastru Agricol şi Organizarea Teritoriului Timiş, urmând ca o dată mutat inspectoratul să deţină o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.renasterea.ro

  • Liceul din România care nu creează şomeri! Toţi absolvenţii sunt angajaţi, ba chiar mai mult, elevii primesc şi burse

    Elevii Colegiului Tehnic Electrotimiş au ocazia de a învăţa meseria de strungar, de a deveni tehnicieni în automatizări, tehnicieni în instalaţii electrice sau chiar tehnicieni mecatronişti, încă din liceu. Proaspeţii liceeni, din clasele a-IX-a, sunt îndrumaţi atât de cadrele didactice, cât şi de 11 agenţi economici, în ceea ce priveşte meseria aleasă.

    Deoarece sistemul de învăţământ românesc a renunţat la şcolile profesionale sau la şcolile de arte şi meserii, elevii şi dascălii se confruntă cu o situaţie precară. Elevii sunt îndrumaţi, încă de la vârste fragede, să continuie studiile superioare, plecând de la premisa că altfel nu vor reuşi în viaţa. Ei bine, în momentul actual, mulţi au diplome, dar nu şi un loc de muncă. Cei mai mulţi dintre viitorii absolvenţi ai Colegiului Tehnic Electrotimiş nu îşi doresc să continue studiile superioare. Elevii vor să aibă un loc de muncă şi să fie profesionişti în meseria pe care o doresc. Cadrele didactice sprijină şi susţin elevii în tot ceea ce înseamnă dezvoltare profesională.

    Liceul a început parteneriate cu firme private cu aproximativ 6 generaţii de elevi în urmă. În cadrul acestor proiecte, elevii trec prin diferite filtre de evaluare. Începând cu interviul primordial, pregătit de angajator, pentru elevi, aceştia au oportunitatea de deveni chiar angajaţi ai firmei. Firmele care recrutează elevii încă din primul an de liceu, pun la dispoziţia acestora trei ani de pregătire practică. După finalizarea stagiilor de practică, cei mai mulţi dintre elevi rămân ca angajaţi în firmele unde şi-au desfăşurat activitatea.

    ”Avem onoarea de a avea 11 agenţi economici parteneri ai şcolii noastre, care au fost invitaţi la interviul de selecţie al elevilor. Elevii clasei a-IX-a au specializarea de strungari şi electronişti. În urma interviurilor, elevii vor opta spre unul din cei 11 agenţi, urmând ca mai apoi să îşi desfăşoare practica. Mulţi dintre elevii care au absolvit liceul au fost angajaţi în aceste instituţii. Am avut absorbţie de aproape 100%. Suntem una dintre puţinele şcoli din judeţ care, în afara bursei profesionale, acordăm şi o bursă din partea agenţilor. Interviurile pentru practica elevilor au loc la fiecare început de an”, declară Doina Olaru, profesor responsabil de practica elevilor al liceului Electrotimiş.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro