BusinessMagazin

Tag: jucatori

  • Cum încearcă marii jucători din industria tutunului să combată regulile antifumat

    Traducere după Reuters

    Organizatorii nu i-ar fi dorit acolo, dar cu toate acestea executivi din companii precum Japan Tobacco International (JTI) sau British American Tobacco (BAT) stau la rând pentru a prinde un loc în sală. Un singur nume mare lipseşte: Philip Morris International (PMI). Un reprezentant al companiei le-a declarat celor de la Reuters că nimeni din companie nu a fost prezent pentru că se ştia că nu sunt doriţi acolo.

    Dar adevărul era altul: angajaţi ai Philip Morris erau de fapt în New Delhi, dar se cazaseră la un hotel aflat la o oră de locul desfăşurării conferinţei. Philip Morris urma să ţină mai multe întâlniri secrete cu delegaţi ai Vietnamului şi cu alţi membri participanţi la conferinţă.

    Scopul acestor activităţi făcute pe ascuns: Convenţia OMS pentru controlul tutunului (Fraework Convention on Tobacco Control – FCTC), un tratat ce avea ca menire reducerea consumului global de tutun. Cei de la Reuters au aflat că Philip Morris derulează o campanie pentru a slăbi şi chiar bloca părţi ale tratatului.

    Într-un document intern, angajaţi ai companiei spun că în primă fază au susţinut intrarea în vigoare a tratatului, dar că acesta a deviat de la scopul său iniţial, fiind influenţat de ”extremişti antifumat“. Alte documente confidenţiale şi o serie de interviuri cu actuali şi foşti angajaţi ai Philip Morris dezvăluie o campanie ce se întinde în America, Africa şi Asia, fiind una dintre cele mai mari acţiuni de lobby din istorie.

    Datând încă din 2009, miile de pagini pe care Reuters le-a făcut publice includ e-mailuri între directori, prezentări în PowerPoint, planuri de lobby la nivel naţional sau analize de piaţă; luate la un loc, toate aceste documente prezintă o companie care şi-a propus să limiteze pe cât posibil efectele tratatului anti-fumat.

    Cei de la Philip Morris spun că nu este nimic în neregulă dacă directori ai companiei intră în contact cu oficiali ai altor guverne. ”Fiind vorba de o organizaţie ce activează pe o piaţă extrem de reglementată, discuţiile cu autorităţile fac parte din businessul de zi cu zi“, a declarat Tony Snyder, vicepreşedinte de comunicare al Philip Morris. ”Faptul că Reuters a intrat în posesia unor e-mailuri dintre noi şi reprezentanţi ai guvernelor nu înseamnă că acele interacţiuni au fost nepotrivite“, a fost poziţia oficială a companiei.

    Într-o serie de interviuri realizate în Europa şi Asia, directorul de relaţii corporate Andrew Cave a spus că angajaţii companiei au instrucţiuni stricte de a respecta politicile de conduită ale companiei şi legile în vigoare pe pieţele unde Philip Morris activează.

    UN TRATAT VITAL

    Atunci când membrii FCTC se întâlnesc, vieţi omeneşti stau în balanţă. Deciziile luate în ultimii 10 ani la conferinţa organizată de OMS includ, printre altele, interdicţiile de a fuma în spaţii publice – poziţie care a salvat până în prezent milioane de vieţi, potrivit cercetătorilor de la Georgetown University Medical Center. Între 2007 şi 2014, peste 53 de milioane de oameni din 88 de ţări au renunţat la fumat ca urmare a măsurilor anti-fumat impuse în statele respective. Potrivit aceluiaşi studiu, publicat în decembrie 2016, 22 de milioane de decese cauzate de tutun vor fi evitate datorită măsurilor din tratat.

    Cu toate acestea, OMS susţine că tutunul rămâne cea mai importantă cauză de deces ce poate fi prevenită; analiştii organizaţiei susţin că numărul deceselor cauzate de tutun va ajunge, până în 2030, la 8 milioane anual, cifră mai mare faţă de cea din prezent – 6 milioane anual.

    A existat o stare de euforie atunci când tratatul a fost semnat, în 2003. El a intrat în vigoare în 2005, făcând posibile o serie de măsuri ce păreau până atunci radicale, aşa cum ar fi localurile în care accesul fumătorilor e interzis. În jur de 90% din statele lumii s-au alăturat tratatului; o absenţă importantă se consemnează în cazul Statelor Unite, care au semnat tratatul dar nu l-au ratificat încă.

    Tratatul a convins zeci de state să mărească taxele şi accizele pe produsele din tutun, să aprobe legi naţionale care să interzică fumatul în spaţii publice sau să impună mărirea dimensiunilor semnelor de avertizare de pe pachetele de ţigări. Reprezentanţi ai ţărilor care au semnat tratatul se întâlnesc o dată la fiecare doi ani pentru a stabili noi reguli sau pentru a le întări pe cele existente.

    Spre exemplu, au trecut 5 ani de când Australia a devenit primul stat ce a obligat producătorii de ţigări să folosească acelaşi timp de ambalaj, dar lupta împotriva fumatului e încă plină desfăşurare.

  • Cel mai mare angajator din textile din Vaslui ameninţă cu închiderea fabricii dacă salariul minim creşte cu 40%

    Intenţia guvernului PSD de a majora salariul minim pe economie cu 38% începând cu anul viitor (de la 1.450 de lei brut pe lună la 2.000 de lei brut pe lună) este văzută diferit de jucătorii din economice: cei care operează în lohn, cu marje reduse, ameninţă cu închiderea fabricilor în cazul acestei majorări; în schimb, alţii spun că măsura este benefică dacă stimulează consu­mul de produse româneşti.

    „Dacă salariul minim va creşte aşa cum s-a anunţat, noi vom închide fabrica, pentru că nu putem face faţă acestor costuri. Suntem de 22 de ani pe piaţă, avem 600 de angajaţi acum, iar pe întreaga platformă de aici lucrează peste 1.100 de angajaţi care vor rămâne fără loc de muncă dacă va creşte salariul minim la 2.000 de lei brut“, a spus Luiza Iacob, acţionar şi director al producătorului de confecţii Pancarprod din Vaslui, cel mai mare angajator din industria textilă din judeţ, care exportă produsele în Franţa.

  • Fabrica de fotbalişti a Europei. Trei cluburi din această ţară au câştigat un miliard de dolari din vânzarea jucătorilor săi

    Imediat cum începe perioada de transferuri, cluburile engleze din Premier League, cea mai bogatp ligă din Europa, caută să achiziţioneze fotbalişti portughezi. Patru jucători au schimbat cluburile, cu o valoare de transferuri de 160 milioane de euro (178 mil. dolari), printre care şi transferul lui Ederson de la Benfinca la Manchester City. Ederson, în vârstă de 23 de ani, a devenit cel mai scump portar din Premier League.

    Echipele portugheze produc sportivi de mare clasă ce sunt vânduţi foarte scump, pentru un profit mare, către cluburile bogate din Europa. Acest transferuri fac posibil ca echipele de fotbal să continue tradiţia de jucători buni.

    Benfica cu Sporting Lisabona si cu FC Porto au vândut jucători de aproape 1 miliard de dolari în ultimii 6 ani.

    De asemenea, Portugalia este responsabilă pentru cel mai bun jucător din lume, Cristiano Ronaldo, pentru unul dintre cei mai apreciaţi antrenori din lume, Jose Murinho, dar şi pentru unul dintre cei mai cunoscuţi impresari, Jorge Mendes, care a realizat transferuri de milioane de euro.

    Cluburile recrutează din academii, şcoli sau prin intermediul scouterilor care găsesc puşti talentaţi ce joacă în curţie şcolilor. Este o loterie, foarte mulţi dintre tinerele talente nu reuşesc să ajungă pe marea scenă a fotbalului, dar atunci reuşesc, jucătorii de fotbal se transformă dintr-o investiţie de zeci de mii de euro în milioane de euro pentru clubul de fotbal.

    Academia lui Sporting Lisabona a produs 54 dintre jucători ce activează la cel mai înalt nivel, iar în echipa Portugaliei din 2016, care a câştigat Europeanul, 10 din cei 24 de jucători au trecut prin academia Sporting, inclusiv Ronaldo.

    Între 2010 şi 2016, Benfica şi Porto se află în top 5 al echipelor care au cei mai mulţi bani din vânzarea de jucători. Liverpool este echipa care a câştigat cei mai mulţi bani din jucători, nu mai puţin de 442 milioane de dolari, urmată de Valencia şi Juventus cu 432 milioane de dolari, respectiv 415 milioane de dolari. Benfica a câştigat în 6 ani 414 milioane de dolari, iar Porto 382 milioane de dolari.

    Totuşi cluburile nu încasează aceste sume. Benfica a obţinut doar jumătate din suma de transfer al lui Ederson, restul s-a împărţin între fostul club al jucătorului şi impresarul acestuia. De fapt, Benfica a plătit 30 de milioane de euro în 2016 doar impresarilor.

    Sporting cheltuieşte 9 milioane de euro pe an doar pentru academia de fotbal.

     

  • Fabrica de fotbalişti a Europei. Trei cluburi din această ţară au câştigat un miliard de dolari din vânzarea jucătorilor săi

    Imediat cum începe perioada de transferuri, cluburile engleze din Premier League, cea mai bogatp ligă din Europa, caută să achiziţioneze fotbalişti portughezi. Patru jucători au schimbat cluburile, cu o valoare de transferuri de 160 milioane de euro (178 mil. dolari), printre care şi transferul lui Ederson de la Benfinca la Manchester City. Ederson, în vârstă de 23 de ani, a devenit cel mai scump portar din Premier League.

    Echipele portugheze produc sportivi de mare clasă ce sunt vânduţi foarte scump, pentru un profit mare, către cluburile bogate din Europa. Acest transferuri fac posibil ca echipele de fotbal să continue tradiţia de jucători buni.

    Benfica cu Sporting Lisabona si cu FC Porto au vândut jucători de aproape 1 miliard de dolari în ultimii 6 ani.

    De asemenea, Portugalia este responsabilă pentru cel mai bun jucător din lume, Cristiano Ronaldo, pentru unul dintre cei mai apreciaţi antrenori din lume, Jose Murinho, dar şi pentru unul dintre cei mai cunoscuţi impresari, Jorge Mendes, care a realizat transferuri de milioane de euro.

    Cluburile recrutează din academii, şcoli sau prin intermediul scouterilor care găsesc puşti talentaţi ce joacă în curţie şcolilor. Este o loterie, foarte mulţi dintre tinerele talente nu reuşesc să ajungă pe marea scenă a fotbalului, dar atunci reuşesc, jucătorii de fotbal se transformă dintr-o investiţie de zeci de mii de euro în milioane de euro pentru clubul de fotbal.

    Academia lui Sporting Lisabona a produs 54 dintre jucători ce activează la cel mai înalt nivel, iar în echipa Portugaliei din 2016, care a câştigat Europeanul, 10 din cei 24 de jucători au trecut prin academia Sporting, inclusiv Ronaldo.

    Între 2010 şi 2016, Benfica şi Porto se află în top 5 al echipelor care au cei mai mulţi bani din vânzarea de jucători. Liverpool este echipa care a câştigat cei mai mulţi bani din jucători, nu mai puţin de 442 milioane de dolari, urmată de Valencia şi Juventus cu 432 milioane de dolari, respectiv 415 milioane de dolari. Benfica a câştigat în 6 ani 414 milioane de dolari, iar Porto 382 milioane de dolari.

    Totuşi cluburile nu încasează aceste sume. Benfica a obţinut doar jumătate din suma de transfer al lui Ederson, restul s-a împărţin între fostul club al jucătorului şi impresarul acestuia. De fapt, Benfica a plătit 30 de milioane de euro în 2016 doar impresarilor.

    Sporting cheltuieşte 9 milioane de euro pe an doar pentru academia de fotbal.

     

  • Şomajul ca semn de sănătate

    Randstad, una dintre cele mai mari companii de recrutare din lume, este prezentă în 39 de ţări. Anul trecut, a generat venituri de 20,6 miliarde dolari, plasându-se pe locul al doilea la nivel global. Chris Heutink s-a alăturat companiei Randstad în 1991, pe poziţia de consultant, şi a ocupat începând cu 2004 diverse funcţii de management: managing director al filialei din Polonia, director de operaţiuni al grupului şi membru al boardului de administraţie, din 2014. În prezent, el coordonează operaţiunile grupului din Olanda, Austria, Italia, Elveţia şi Europa de Est.

    ”E prima mea vizită aici şi pot spune că sunt deja foarte impresionat. Sigur, nu am văzut mai nimic din ceea ce înseamnă România cu adevărat, dar m-au impresionat oamenii cu care am interacţionat până acum“, spune Chris Heutink. ”Am trăit o perioadă şi în Polonia, în 2004, şi pot spune că e o imagine asemănătoare cu cea de atunci din Varşovia. Când te uiţi la oraş (Bucureşti – n. red.), vezi o combinaţie între nou şi vechi, e un oraş vibrant. Acelaşi sentiment pe care l-am avut în Polonia.“

    Randstad a intrat pe piaţa locală anul trecut, după preluarea firmei Obiettivo Lavoro, cu activităţi şi pe plan local, într-o tranzacţie la nivel internaţional. ”Noi suntem o companie mare, fiind prezenţi în 39 de ţări, aşa că trebuie să analizăm modul în care ne dezvoltăm în acele ţări. În anumite state din Europa şi America ne-am confruntat cu o serie de obstacole, de aceea am decis să ne concentrăm mai întâi pe acele state, asigurându-ne că sunt profitabile, pentru ca ulterior să ne uităm şi la alte ţări“, spune Chris Heutink. ”Asta nu are nimic de-a face cu potenţialul unei regiuni. Oamenii mereu întreabă de ce ne îndreptăm într-o anumită zonă şi nu în alta. Avem multe lucruri de gestionat şi încercăm să le rezolvăm pe rând. Am cumpărat compania Obiettivo Lavoro din Italia, care era prezentă şi pe pieţele din România şi Peru, iar apoi am analizat dacă e oportun să păstrăm businessul din ambele ţări. Eu am decis să rămânem în România şi să renunţăm la afacerea din America de Sud.“

    Este prea devreme pentru a estima cât de bine vor merge afacerile Randstad în România, explică Heutink, care se arată însă optimist pentru perioada următoare. ”Ca om de afaceri, nu eşti niciodată mulţumit, dar suntem încă la început şi încercăm să punem lucrurile la punct. De-asta am şi început să investim, iar asta se reflectă în finanţe; dar pot spune că anul acesta suntem deja pe drumul cel bun. Suntem încă o prezenţă redusă pe piaţa din România, aşa că avem o lume întreagă de câştigat“, subliniază Heutink.

    Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forţa de muncă au încheiat anul trecut cu afaceri cumulate de aproape 1,4 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la companii şi de la Ministerul de Finanţe. Grupul elveţian Adecco a rămas şi anul trecut lider de piaţă, înregistrând o cifră de afaceri de 363 de milioane de lei, mai mare cu 16% faţă de anul 2015. De asemenea, compania a avut şi cea mai mare profitabilitate din acest domeniu, marcând un profit net de 4,8 milioane de lei anul trecut, în uşoară creştere faţă de anul 2015.

    Potrivit ZF, din rândul companiilor din top 10, creşteri semnificative ale afacerilor le-au mai avut compania românească Temps HR, care a ajuns la afaceri de 51 de milioane de lei în 2016 (+46% faţă de anul 2015), timişorenii de la IHM Total Consult, care au raportat anul trecut afaceri de 87 de milioane de lei (+43% faţă de 2015), compania Smartree (afaceri de 55 milioane de lei în 2016, +28% faţă de 2015) şi italienii de la Gi Group (cu afaceri de 122 milioane de lei anul trecut, +24% faţă de 2015).

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Martin Zmelik, CEO al CEZ

    Zmelik a venit în România în iarna anului 2010, ca director operaţional al companiei, iar patru ani mai târziu a preluat funcţia de CEO.

    În timpul mandatului său au fost finalizate parcul eolian CEZ din Dobrogea şi proiectul de retehnologizare a microhidrocentralelor de la nord de Reşiţa. El a povestit pentru Business Magazin că, într-o zi obişnuită de muncă, dimineaţa aleargă în Herăstrău, apoi are o şedinţă de coordonare, iar ziua se ocupă mai mult de execuţie.

    Îi plac întâlnirile scurte, eficiente, deoarece „tot ce depăşeşte o oră nu mai este productiv“.  Îi place însă să stea la poveşti mai lungi în zilele (puţine) când merge în vizită la filialele din ţară.

    Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Martin Zmelik, CEO al CEZ

    Zmelik a venit în România în iarna anului 2010, ca director operaţional al companiei, iar patru ani mai târziu a preluat funcţia de CEO.

    În timpul mandatului său au fost finalizate parcul eolian CEZ din Dobrogea şi proiectul de retehnologizare a microhidrocentralelor de la nord de Reşiţa. El a povestit pentru Business Magazin că, într-o zi obişnuită de muncă, dimineaţa aleargă în Herăstrău, apoi are o şedinţă de coordonare, iar ziua se ocupă mai mult de execuţie.

    Îi plac întâlnirile scurte, eficiente, deoarece „tot ce depăşeşte o oră nu mai este productiv“.  Îi place însă să stea la poveşti mai lungi în zilele (puţine) când merge în vizită la filialele din ţară.

    Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna.

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • Roger Federer a urcat pe locul 4 în clasamentul mondial, după ce a câştigat turneul de la Miami

    Federer este la 480 de puncte de ocupantul locului trei, conaţionalul Stanislas Wawrinka, podiumul fiind completat de sârbul Novak Djokovic şi britanicul Andy Murray.

    Rafael Nadal a reuşit, de asemenea, un salt de două poziţii, până pe locul 5, la 570 de puncte în spatele lui Federer, chiar dacă a cedat în faţa elveţianului în finala de la Miami, scor 3-6, 4-6.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro