Tag: irak

  • Washingtonul examinează opţiunile unei evacuări a civililor blocaţi în Irak

    Experţi ONU în drepturile omului au îndemnat marţi, într-un mesaj, membrii comunităţii internaţionale la o acţiune urgentă menită să împiedice comiterea de către jihadişti a “unui potenţial genocid” asupra comunităţii yazidi în Irak.

    Zeci de mii de membri ai minorităţii yazidi s-au refugiat în Munţii Sinjar, din faţa înaintării jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).

    Până la 35.000 de persoane s-ar fi refugiat din regiunea Sinjar şi s-au refugiat, în ultimele 72 de ore, în provincia Dohuk, în Regiunea Autonomă irakiană Kurdistan, traversând prin Siria, a anunţat marţi UNHCR. Persoanele care au sosit în ultima perioadă sunt epuizate şi dezhidratate.

    Statele Unite, care au lansat săptămâna trecută atacuri aeriene asupra unor poziţii deţinute de insurgenţi, coordonează eforturile Occidentului de ajutorare a populaţiilor civile, iar Washingtonul examinează în prezent diferitele opţiuni ale unei evacuări, potrivit lui Kerry.

    “Este exact ceea ce evaluăm”, a declarat şeful diplomaţiei americane, aflat într-o vizită la Hniara, capitala Insulelor Solomon.

    “Vom evalua rapid şi în mod critic, deoarece credem că este urgent să încercăm să scoatem aceşti oameni din zona Munţilor” Sinjar, a adăugat el.

    Jihadişti din cadrul grupării SI au preluat, începând de la 9 iunie, controlul asupra unor porţiuni uriaşe din teritoriul irakian, atât la vest, cât şi la est de Bagdad.

     

  • SUA condiţionează ajutorarea Irakului de formarea unui guvern de uniune naţională

    Şeful diplomaţiei americane l-a îndemnat pe noul premier irakian Haidar al-Abadi, nominalizat luni, “să formeze un nou guvern cât mai rapid posibil”, pentru a face faţă crizei profunde cu care se confruntă ţara.

    “Statele Unite sunt pregătite să susţină un guvern de uniune în Irak şi mai ales lupta împotriva SIIL (Statul Islamic în Irak şi Levant)”, după ce insurgenţi sunniţi din cadrul acestei grupări au lansat, la 9 iunie, o ofensivă care le-a permis să preia controlul unor porţiuni ample din teritoriul irakian.

    Washingtonul caută să evite o accentuare a disensiunilor la Bagdad, în contextul în care premierul în exerciţiu Nuri al-Maliki refuză să cedeze postul după ce s-a aflat timp de opt ani la putere. Al-Maliki, un şiit în vârstă de 63 de ani, este criticat, de mai multe luni, de către administraţia americană, care apreciază că el a alimentat ofensiva jihadiştilor sunniţi prin politica sa privind confesiunile.

    “Lucrurile să fie clare, am spus întotdeauna că dorim un guvern de uniune care să reprezinte (…) toţi irakienii. Acesta este obiectivul”, a insistat Kerry.

    Pe plan militar, şeful Pentagonului Chuck Hagel a confirmat că Washingtonul transferă armament, prin intermediul Guvernului irakian, kurzilor care luptă împotriva jihadiştilor. Kurzii au reluat de curând controlul asupa a două oraşe din nordul ţării, Al-Mahmur şi Gwer, şi au pierdut controlul asupra Jalawla.

    Preşedintele Barack Obama a autorizat bombardarea unor poziţii ale insurgenţilor “cu scopul de a proteja (atât) civili prinşi în capcană”, cât şi membri ai personalului american, evocând riscul unui genocid.

    Însă Kerry a exclus trimiterea de trupe la sol.

    El a mai anunţat că Statele Unite şi Australia vor sesiza ONU pe tema jihadiştilor străini care luptă în Irak sau Siria, “cu scopul de a obţine susţinerea ţărilor de origine (ale jihadiştilor) şi ţărilor vizate”.

     

  • Reuniune extraordinară la Bruxelles, pe tema crizei din Irak

    “Reuniunea Comisiei pentru Politică şi Securitate va avea loc la ora locală 10.00 (11.00, ora României), dar nicio decizie nu este aşteptată, în ciuda situaţiei urgente”, a explicat sursa, adăugând că obiectivul principal va fi asigurarea “celei mai bune coordonări posibile”.

    Reuniunea a fost convocată la solicitarea ministrului italian de Externe, Federica Mogherini, a cărei ţară asigură preşedinţia semestrială a UE, până în decembrie, şi a şefului diplomaţiei franceze, Laurent Fabius.

    “Vom analiza împreună cu partenerii europeni cele mai eficiente mijloace” pentru a stopa avansul insurgenţilor islamişti din gruparea Statul Islamic, a declarat ministrul Mogherini. “Nu se va discuta o intervenţie militară, ci acordarea de sprijin, inclusiv militar, pentru Guvernul kurd”, a adăugat şefa diplomaţiei de la Roma.

    Ministrul italian de Externe i-a solicitat duminică, într-o scrisoare, şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, convocarea unei reuniuni a miniştrilor de Externe din statele membre UE.

    La rândul său, şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius, revenit dintr-o misiune desfăşurată la Erbil, în nordul Irakului, a cerut convocarea unei “reuniuni speciale a miniştrilor europeni de Externe”, pe tema crizei din Irak, într-o scrisoare trimisă lui Catherine Ashton.

    Preşedintele Kurdistanului irakian, Massoud Barzani “a insistat asupra necesităţii de a-i pune la dispoziţie arme şi muniţii care să îi permită să înfrunte şi să combată gruparea teroristă Statul Islamic. Este indispensabil ca UE să se mobilizeze începând de astăzi pentru a răspunde acestui apel la ajutor”, a insistat ministrul Laurent Fabius în scrisoarea trimisă şefei diplomaţiei europene.

    Potrivit unei surse europene, o reuniune a miniştrilor de Externe nu este “exclusă”, dar va fi dificil de realizat, în mijlocul lui august, perioada pentru concediul de vară.

    La reuniunea convocată pentru marţi la Bruxelles, ambasadorii statelor UE vor discuta, de asemenea, situaţia din Ucraina şi din Fâşia Gaza. Aceasta va fi prima reuniune a ambasadorilor europeni după ce preşedintele rus Vladimir Putin a decis un embargou asupra fructelor şi legumelor din Uniunea Europeană, în replică la sancţiunile decise de Bruxelles împotriva Moscovei pentru rolul în criza din Ucraina.

  • Participanţi la un curs de terorism în Irak, ucişi după ce instructorul a detonat o bombă

    Alte 15 persoane au fost rănite în urma exploziei, potrivit poliţiei şi oficialilor din armata irakiană, care s-a produs într-un complex situat în nord-estul provinciei Salahuddin, relatează The Independent, în ediţia online.

    Numele instructorului nu a fost dezvăluit, însă un ofiţer din armata irakiană l-a descris drept un membru important al grupării radicale Statul Islamic, care avea capacitatea “să ucidă mai mulţi inamici în acelaşi timp”.

    Insurgenţii sunniţi din gruparea Statul Islamic, foarte activă şi în războiul civil din Siria, au lansat la începutul lunii iunie o puternică ofensivă în Irak, cucerind teritorii importante şi obligând armata irakiană să se retragă până aproape de capitala Bagdad.

    Atacurile asupra civililor au luat amploare în Irak, odată cu ascensiunea grupării Statul Islamic, iar oficiali din Departamentul de Stat american au anunţat recent că 50 de atentate sinucigaşe au avut loc în noiembrie anul trecut, în timp ce în noiembrie 2012 au fost înregistrate doar trei atacuri.

    Preşedintele Barack Obama a autorizat săptămâna trecută raiduri aeriene asupra unor poziţii ale Statului Islamic din Irak, care ameninţau personalul american cu baza la Erbil, în Kurdistanul irakian. Este pentru prima dată când Statele Unite se implică în Irak după retragerea trupelor, în 2011.

  • SUA au evacuat o parte a personalului Consulatului General din oraşul irakian kurd Erbil

    Anunţul “plecării anumitor membri ai personalului Consulatului General de la Erbil” a fost făcut în ultimul comunicat, emis duminică, prin care Departamentul de Stat se adresează americanilor care vor să viziteze Irakul. Anunţul, făcut la două zile după difuzarea primului anunţ adresat călătorilor, nu a furnizat detalii, nu a precizat numărul persoanelor vizate şi nici funcţiile acestora.

    În comunicat se subliniază că evacuarea vizează doar “un număr limitat al membrilor personalului” şi că aceştia au fost mutaţi “la Consulatul General de la Basra (sud) şi la Unitatea de susţinere a Irakului de la Amman”, în Iordania.

    Anumiţi membri ai Ambasadei Statelor Unite de la Bagdad au fost mutaţi, de asemenea, la Basra şi Amman, dar această evacuare a început de luna trecută.

    Statele Unite au început vineri o campanie de atacuri aeriene cu scopul de a împiedica înaintarea unor combatanţi sunniţi din Statul Islamic, care s-au apropiat în ultimele zile de Erbil, capitala Kurdistanului irakian.
     

    Preşedintele american Barack Obama a justificat atacurile aeriene afirmând că sunt, în parte, menite să apere personalul american staţionat la Erbil.

  • Obama: Raidurile aeriene în Irak vor continua dacă va fi necesar. Acest lucru nu înseamnă că SUA sunt implicate într-un nou război

    Obama a explicat că a ordonat raidurile aeriene asupra poziţiilor grupului terorist sunnit Stat Islamic pentru a proteja personalul american din oraşul Erbil.

    “Raidurile vor continua dacă va fi necesar”, a spus Obama.

    “Acest lucru nu înseamnă că Statele Unite sunt implicate într-un nou război în Irak; nu se pune problema trimiterii de efective suplimentare pe teren. Dar … nu putem permite teroriştilor să obţină un refugiu permanent pentru atacarea Statelor Unite”, a subliniat Obama.

     

  • Avioane militare britanice vor paraşuta alimente destinate refugiaţilor din Irak

    Michael Fallon a precizat că prioritatea Marii Britanii este să ofere susţinere logistică Forţelor Aeriene americane, care atacă poziţii din Irak şi paraşutează alimente.

    Dar, a adăugat Falon, avioane ale Forţele Aeriene Regale vor lansa şi alimente destinate comunităţii yazidi, blocată din cauza luptelor într-o zonă muntoasă.

    Premierul Marii Britanii, David Cameron, a salutat decizia Statelor Unite de a ataca poziţii militare ale insurgenţilor sunniţi din cadrul organizaţiei teroriste Stat Islamic.

    Ministerul de Externe de la Londra a îndemnat cetăţenii britanici să nu călătorească în Irak, în contextul în care insurgenţii sunniţi au ocupat zone din nordul şi estul acestei ţări şi avansează spre Bagdad.

  • Statele Unite bombardează obiective ale Statului Islamic din Irak

    “Avioane militare americane lansează atacuri asupra artileriei Statului Islamic. Artileria a fost utilizată împotriva forţelor kurde care apără Erbil, în apropierea personalului american”, a declarat pe Twitter amiralul John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

    Ulterior, Pentagonul a precizat că două bombardiere americane de tip F/A 18 au lansat bombe de 250 de kilograme asupra unui obiectiv al artileriei mobile a Statului Islamic în Irak.

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a anunţat joi că a autorizat atacuri militare ţintite în Irak pentru a proteja personalul american aflat la faţa locului şi i-a avertizat pe jihadiştii din cadrul grupării Statul Islamic (SI) că vor fi vizaţi dacă avansează către Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan.

    “Am autorizat atacuri ţintite, în caz de necesitate, pentru a ajuta forţele irakiene, care luptă pentru (…) a-i proteja pe civilii ce sunt blocaţi”, a declarat Obama, la Casa Albă.

    Cu toate acestea, Obama a dat asigurări că nu va permite ca Statele Unite să se implice “într-un alt război în Irak”, reiterând că nu intenţionează să trimită trupe la sol, după doi ani şi jumătate de la retragerea militarilor americani din Irak.

    Statele Unite au paraşutat joi hrană şi apă pentru “mii de irakieni” ameninţaţi de SI la Sinjar, un bastion al minorităţii Yezidi. Populaţiile alungate în ultimele zile sunt blocate, fără apă sau hrană, în munţi.

  • SUA intenţionează să vândă Irakului 5.000 de rachete Hellfire

    Această vânzare, cea mai mare în ceea ce priveşte echipamentele Hellfire, a fost aprobată de Departamentul de Stat şi trebuie să primească şi acordul Congresului.

    Cele 5.000 de rachete antitanc Hellfire sunt menite să “susţină forţele de securitate irakiene în operaţiunile lor actuale”, a precizat Agenţia pentru cooperare în materie de Apărare şi Securitate.

    Forţele armate irakiene lansează rachete cu ajutorul unor avioane Cessna.

    Luna aceasta, Statele Unite au livrat 466 de rachete Hellfire Bagdadului, în total 780 de la începutul anului, potrivit contraamiralului John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

    Alte 366 de rachete urmează să fie livrate în august, a adăugat el.

    Rachetele Hellfire, fabricate de gigantul Lockheed Martin, sunt utilizate de Pentagon împotriva insurgenţilor din Al-Qaida în Pakistan sau în Yemen, cu ajutorul avioanelor fără pilot.

  • Air France, KLM şi Emirates nu mai survolează Irakul, din motive de securitate

    Securitatea pasagerilor noştri şi a echipajelor este prioritatea noastră. Am încetat, prin urmare, survolarea Irakului începând de vineri“, a explicat o purtătoare de cuvânt a grupului franco-olandez, confirmând informaţiile din presă.

    Până săptămâna trecută, avioanele evitau să survoleze doar anumite zone ale ţării.

    Emirates a anunţat de asemenea luni, într-un articol din Times, că peste o săptămână sau zece zile compania va începe să evite spaţiul aerian irakian, care se află pe ruta cea mai directă între Dubai şi Europa.

    Aceste decizii intervin după ce un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova. Companiile se tem de o catastrofă similară în spaţiul aerian irakian.

    Irakul este afectat de o ofensivă a insurgenţilor sunniţi conduşi de jihadiştii din Statul Islamic, care controlează din iunie zone întregi ale teritoriului. Potrivit The Times, Statele Unite anchetează pentru a afla dacă islamiştii au procurat din Siria rachete capabile să doboare un avion civil.