Tag: infractiuni

  • Washington Post: NSA a încălcat legea de mii de ori. INFRACŢIUNILE dezvăluite de documente secrete ale lui Edward Snowden

     Aceste infracţiuni au fost dezvăluite de un audit intern şi alte documente secrete, care au fost furnizate cotidianului de fostul consultant american Edward Snowden.

    Unul dintre documentele citate de Washington Post arată că NSA le-a ordonat echipelor sale să falsifice rapoartele adresate Departamentului Justiţiei şi Biroului directorului serviciilor naţionale de informaţii, înlocuind unele detalii cu termeni mai generali.

    Potrivit cotidianului, NSA a ascuns, într-un caz, supravegherea neintenţionată a mai multor americani.

    Astfel, în 2008, un “număr mare” de apeluri telefonice iniţiate din Washington au fost supravegheate după o eroare de programare care a inversat prefixul zonei capitalei americane (202) cu cel al Egiptului (20).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul şef al Direcţiei de Finanţe Bihor a fost extrădat de SUA. Ioan Lascău, condamnat pentru corupţie şi alte infracţiuni

     Lascău a fost condamnat în România pentru spălare de bani şi luare de mită în timp ce era director general adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor. El a fugit din România după condamnarea sa, în martie, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la scurt timp după aceasta Interpol a alertat autorităţile în legătură cu trecutul său infracţional.

    Ofiţerii care se ocupă de imigraţie şi vămi l-au arestat la locuinţa sa la 20 mai, iar un judecător pentru imigraţie a ordonat extrădarea lui la 13 iunie, relatează UPI, în pagina electronică.

    Autorităţile române au emis mandat de arestare internaţional la începutul lunii. El a fost predat autorităţilor române marţi, la Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fraudele care afectează bugetul UE vor fi cercetate de Parchetul European

    “Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru. Fac apel la statele membre şi la Parlamentul European să sprijine acest proiect important astfel încât Parchetul European să înceapă să funcţioneze din 1 ianuarie 2015”, a declarat Viviane Reding, comisarul pentru justiţie al UE.

    În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul: media UE este de doar 42,3% pentru perioada 2006-2011, iar în cazul României este de 23,4%, conform statisticii furnizate de reprezentanţa CE la Bucureşti.

    Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naţionale. Procurorii europeni delegaţi vor efectua cercetările şi urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal naţional şi aplicând legislaţia naţională. Acţiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanţă vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente şi ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanţiale.

    Instanţelor naţionale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acţiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanţele naţionale. În acelaşi timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfăşurate de Parchetul European.

    Un colegiu format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncţi şi 5 procurori delegaţi, va asigura integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel naţional şi cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.    

    Propunerea garantează o protecţie mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naţionale în ceea ce priveşte drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi accesul la dosar sau dreptul la un avocat în caz de arest.

    Normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislaţia UE, pentru a se asigura garanţii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea şi de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenţă juridică, dreptul de a prezenta probe şi dreptul la audierea martorilor. Propunerea stabileşte, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum şi dispoziţii privind colectarea şi utilizarea probelor.

    “Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competenţe se opresc la frontierele naţionale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale”, a declarat Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifraudă.

    În temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie şi Irlanda nu vor participa, cu excepţia cazului în care acestea decid în mod voluntar şi expres să facă acest lucru.

    Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) va rămâne responsabil de investigaţiile administrative care nu intră în sfera de competenţă a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni şi abaterile disciplinare grave şi infracţiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

    OLAF nu va mai efectua investigaţii administrative privind fraude sau alte infracţiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenţa exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârşirea unor astfel de infracţiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate că nu va mai efectua investigaţii în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistenţă, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relaţia cu procurorii de la nivel naţional).

    Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanţei OLAF şi consolidarea garanţiilor procedurale în cadrul investigaţiilor sale, în lumina dispoziţiilor prevăzute pentru Parchetul European. În acest sens se prevăd două iniţiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea funcţiei de inspector de garanţii procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigaţie ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanţie procedurală specifică sub forma unei autorizaţii din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigaţie mai intruzive (percheziţia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfăşoare în instituţiile UE.
        
    Statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile şi veniturile UE (sunt pierdute), din cauza unor suspiciuni de fraudă.

  • DIICOT cere arestarea lui Omar Hayssam în dosarul în care este judecat pentru delapidare

     Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), procurorul Nadina Spînu, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că în dosarul de delapidare s-a cerut, la trimiterea cazului în judecată, arestarea preventivă a lui Omar Hayssam pentru infracţiunile de care este acuzat.

    Nadina Spânu a spus că la termenele anterioare nu s-a putut discuta această solicitare din cauză că Hayssam nu a fost prezent şi nu a putut fi citat corespunzător. Ea a precizat că la termenul din 23, când cel mai probabil şi Hayssam va fi prezent la proces, se va putea lua în discuţie această cerere.

    Tribunalul Bucureşti a stabilit un nou termen de judecată în acest dosar în 23 iulie, după ce în 17 iunie a amânat judecarea pentru lipsa de apărare în cazul lui Mohamad Omar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorul chinez de echipamente telecom ZTE i-a prezentat lui Ponta un sistem de supraveghere şi control împotriva infracţiunilor

     El a arătat însă că este necesar ca opinia publică să fie informată în prealabil despre acest sistem şi să existe garanţii constituţionale şi legale care să asigure că drepturile fundamentale ale omului nu sunt încălcate.

    “Lumea merge în această direcţie, a sistemelor de supraveghere mult mai performante”, a spus Ponta, aflat în vizită oficială în China.

    ZTE Corporation a fost înfiinţat în 1985, la Shenzhen, şi derulează în prezent activităţi în peste 140 de ţări, fiind cel mai mare operator chinez de telecomunicaţii listat la bursa din Hong Kong şi la cea din Shenzhen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA va avea competenţe doar pe infracţiunile cu daune mai mari de un milion de euro

     Ordonanţa de urgenţă a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial şi intră astfel în vigoare din aceeaşi zi.

    Actul normativ stabileşte că DNA este competentă să efectueze urmărea penală, în cazul infracţiunilor prevăzute la articolele 246, 247 şi 248 din Codul penal, dacă s-a constatat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro. “Cauzele înregistrate la DNA anterior intrării în vigoare a ordonanţei se soluţionează de către această structură specializată”, se arată în actul normativ.

    Săptămâna trecută, surse guvernamentale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul a discutat eliminarea din competenţa DNA a cerectării infracţiunilor vamale şi de evaziune fiscală cu daune sub un milion euro echivalent în lei, anchetarea acestor cazuri urmând să treacă în atribuţia parchetelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Poliţiei Rutiere Cluj, Alexandru Mureşan, trimis în judecată pentru fals şi înşelăciune

     Alexandru Mureşan a fost trimis în judecată de Parchetul Curţii de Apel Cluj pentru mai multe infracţiuni, printre care uz de fals, înşelăciune, fals în înscrisuri oficiale, el fiind pus la dispoziţia Inspectoratului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Purtătorul de cuvânt al Parchetului Curţii de Apel Cluj, Sebastian Dobrescu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că Alexandru Mureşan a fost trimis în judecată pentru două infracţiuni de fals, două de înşelăciune, două de fals în înscrisuri oficiale şi alte infracţiuni.

    Dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Cluj.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Cluj, Adnana Ilieş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, în urma unei comunicări a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, primită în 17 iunie, după punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a lui Mureşan, şeful Poliţiei Judeţene Cluj a emis o dispoziţie privind punerea la dispoziţie a ofiţerului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a discutat scoaterea din competenţa DNA a infracţiunilor vamale şi evaziunea sub un milion de euro

     Măsura a fost discutată în şedinţa de miercuri a Executivului, sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Justiţiei.

    Sursele citate susţin că proiectul a fost iniţiat ca urmare a unei solicitări în acest sens a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    “În motivarea necesităţii actului normativ, ministrul Justiţiei a arătat că aproximativ 40% din cazuistica de care se ocupă procurorii DNA este constituită din infracţiuni de evaziune fiscală şi vamală. Cea mai mare parte a acestor cazuri sunt infracţiuni cu un prejudiciu relativ mic. DNA a fost creat pentru acte de mare corupţie, iar o astfel de cazuistică blochează activitatea procurorilor”, au arătat sursele.

    Contactat de MEDIAFAX şi solicitat să comenteze această informaţie privind eliminarea competenţei DNA de cercetare pentru infracţiuni vamale şi de evaziune cu daune sub un milion de euro, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, iniţiatorul proiectului de ordonanţă, a declarat că a fost o discuţie fără să fie luată deocamdată o decizie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timişoara: Liderul grupării specializate în infracţiuni cu violenţă, Sorin Udrea, şi alte trei persoane, arestaţi preventiv

     Potrivit unei note de presă a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, patru persoane care fac parte din gruparea interlopă din Timişoara, destructurată miercuri seară în urma unor percheziţii, au fost arestaţi preventiv, pentru 29 de zile, de Tribunalul Timiş.

    Astfel, este vorba despre liderul grupării, Sorin Udrea, dar şi despre Viorel Cosma, zis “Vio Blondu”, Stelian Mocanu şi Caius Gazibara.

    Cei patru sunt acuzaţi de tentativă de omor.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Timişoara.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta vrea ca Direcţia Antifraudă să lucreze ca un DNA al Fiscului,cu competenţe de cercetare penală

     “Cred că această divizie va trebui să aibă şi competenţe de cercetare penală, să se lucreze direct sub îndrumarea DIICOT”, a spus Ponta, la postul public de televiziune.

    El s-a arătat convins că acest sistem va putea fi reglementat din punct de vedere legal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro