Tag: inflatie

  • Economia din zona euro începe din nou să respire: Inflaţia a scăzut iar economia s-a contractat mai uşor în T3 decât se aşteptau analiştii. Creşterea economică din Spania şi Franţa a compensat scăderea din Germania şi Austria

    Inflaţia din zona euro a scăzut mai mult decât se aşteptau economiştii, după ce preţurile de consum au crescut cu 2,9% până în septembrie comparativ cu perioada similară a anului trecut, cea mai mică creştere din iulie 2021, scrie FT.

    Reducerea inflaţiei de la 4,3% pentru anul până în septembrie a reflectat scăderea preţurilor la energie şi o scădere a inflaţiei la alimente, potrivit Eurostat, serviciul de statistică al UE. Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau ca inflaţia din zona euro să fie de 3,1% în octombrie.

    Inflaţia de bază, care exclude energia şi alimentele şi este urmărită îndeaproape de Banca Centrală Europeană ca indicator al presiunilor de bază asupra preţurilor, a scăzut, de asemenea, mai mult decât se aştepta, la 4,2%, faţă de 4,5% în luna precedentă.

    Între timp, economia zonei euro s-a contractat uşor în cele trei luni până în septembrie, sub aşteptările economiştilor, după ce o contracţie în Germania şi Austria a compensat creşterea din Spania şi Franţa.

    Scăderea de 0,1% a economiilor celor 20 de ţări care au moneda euro a marcat o inversare faţă de creşterea revizuită în creştere de 0,2% din trimestrul precedent. Economiştii chestionaţi de Reuters prognozaseră o creştere zero pentru al treilea trimestru.

     

  • Guvernul susţine capitalul românesc până îl falimentează de tot: cea mai mare problemă a companiilor româneşti nu este acum inflaţia, dobânzile sau creşterea impozitelor, ci întârzierea cu lunile de către guvern a plăţii facturilor, ceea ce loveşte în plin tocmai capitalul românesc

    Toate guvernele susţin din vorbe companiile româneşti şi capitalul românesc în lupta lor cu crizele, cu inflaţia, cu dobânzile mari cerute de băncile din România care, în marea lor majoritate, sunt deţinute de străini, în lupta cu marii retaileri care sunt străini, în lupta cu multinaţionalele care scot profiturile din România şi nu plătesc taxe aici.

    Toate guvernele, toţi liderii politici susţin din vorbe companiile româneşti şi capitalul românesc în lupta lor cu crizele, cu inflaţia, cu dobânzile mari cerute de băncile din România care, în marea lor majoritate, sunt deţinute de străini, în lupta cu marii retaileri care sunt străini, în lupta cu multinaţionalele care scot profiturile din România şi nu plătesc taxe aici.

    Premierul Ciolacu nu face nici el excepţie, ci dimpotrivă, retorica lui dă senzaţia că se luptă cu multinaţionalele pentru binele capitalului românesc.

    Problema este că acum cea mai mare problemă pentru companiile româneşti, pentru patronii şi antreprenorii români nu este inflaţia, dobânzile mari, creşterea taxelor şi impozitelor (care afectează mai mult capitalul românesc, decât pe cel străin), ci plata cu foarte mare întârziere de către guvern a facturilor pentru lucrările, serviciile prestate şi realizate de către companiile româneşti şi companiile străine.

    Multinaţionalele mai au linii de finanţare de la centru, mai au împrumuturi de la bănci oferind garanţia numelui acţionarului şi astfel pot să meargă înainte până când guvernul le dă banii.

    În schimb, companiile româneşti, care oricum nu au prea mulţi bani proprii, sunt blocate de lipsa acestor plăţi, de lipsa banilor pe care guvernul le datorează.

    Companiile româneşti nu prea au de unde să facă rost de lichidităţi pentru că nu au linii de finanţare la îndemână, pentru că băncile sunt reticente în a le mai acorda credite văzând că statul întârzie să le plătească facturile, furnizorii nu prea le mai dau marfă în avans pentru că le este frică că nu îşi vor mai primi banii înapoi, aşa că firmele româneşti ajung în situaţia în care sunt obligate să îşi reducă activitatea pentru că nu au resurse financiare cu care să meargă înainte.

    Guvernul Ciolacu a devenit acum cea mai mare problemă în economie prin plata cu întârziere a facturilor.

    La conferinţa ZF Investiţi în România, organizată împreună cu CEC Bank la Arad şi Craiova, problema cea mai des ridicată de către companiile româneşti, de către antreprenorii români, a fost cea legată de plata cu întârziere, sau chiar deloc, a facturilor de către guvern.

    Firmele de construcţii sunt cele mai lovite în acest moment, iar riscul de insolvenţă este cel mai mare.

    Marian Petcu, directorul general al Recon Craiova, spune că pe unele contracte din construcţii “avem plăţi întârziate de la 6 luni până la 12 luni. Instituţiile statului trag de timp, nu plătesc pentru că nu sunt bani. În toata conjunctura de criză, faptul că statul a blocat plăţile reprezintă un mare impediment pentru noi, pentru companiile româneşti, pentru economie”.  https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-romania-craiova-proiect-zf-cec-bank-infrastructura-22166861

    Acelaşi lucru l-a reclamat, la Arad, şi Sandu Ion, proprietarul firmei P.A.B.

    Premierul Ciolacu, miniştrii se laudă cu investiţiile pe care guvernul le face în economie, dar multe lucrări nu sunt plătite, iar acest lucru loveşte, în primul rând, în companiile româneşti, care nu au bani ca să lucreze în continuare până când guvernul le va plăti facturile.

    De ce ne mai laudăm şi facem proiectul Anghel Saligny de dezvoltarea a infrastructurii locale, dacă guvernul nu are bani să plătească lucrările, de ce mai anunţăm investiţii mari când ele nu sunt plătite, reclamă antreprenorii românii.

    Companiile româneşti intră în insolvenţă şi apoi în faliment pentru că nu au lichidităţi cu care să îşi onoreze obligaţiile, să îşi plătească furnizorii, să îşi plătească salariaţii, să îşi plătească taxele şi impozitele la stat.

    Sau patronii companiilor româneşti trebuie să întoarcă 10% dintr-un contract ca mită, aşa cum s-a întâmplat în cazul de la Vaslui, când un constructor i-a dat o borsetă cu 1,25 mil. lei preşedintelui Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, ca să primească nişte bani neîncasaţi de peste un an.

    Ironic, guvernul cere de la companii taxele şi impozitele pe care acestea le datorează, dar nu îşi plăteşte facturile la timp aruncând astfel companiile într-un blocaj.

    Practic, companiile creditează statul iar ulterior ajung să fie blocate tocmai de către stat.

    Marile proiecte guvernamentele de infrastructură naţională şi locală, de construcţii, sunt acum finanţate nu de către stat, ci de către companiile private care execută aceste lucrări.

    Situaţia bugetară este mult mai gravă decât o arată datele, pe lângă deficitul bugetar scăpat de sub control, în spate se ascund miliarde de lei, bani care nu sunt plătiţi de către guvern, iar plăţile sunt tot amânate de la o lună la alta. Acum sunt plăţi care trebuiau făcute în 2023 dar care sunt amânate cu bună ştiinţă pentru 2024.

    Această situatie o regăsim în construcţii, în energie, şi cine ştie în câte alte sectoare.

    În energie, plăţile sunt întârziate cu 4-5 luni, iar în joc sunt miliarde de lei, dacă nu chiar de euro. https://www.zf.ro/companii/energie/justin-anghel-avocat-popovici-nitu-stoica-asociatii-masurile-de-22172178

    La nivelul concediilor medicale nimeni nu ştie care sunt sumele datorate de catre guvern companiilor.

    Pe lângă faptul că suntem în criză, pe lângă faptul că dobânzile sunt mari iar băncile sunt extrem de precaute, pe lângă faptul că economia României scade vizibil, guvernul întârzie plata facturilor cu lunile, blocând si mai mult activitatea economică. 

    Creşterea economică din acest an este adusă în principal de sectorul de construcţii- infrastructura mare, iar dacă pierdem şi acest sector, economia intră în recesiune.

    Problema nu este că statul nu are venituri suficiente, pentru că încasările sunt în creştere faţă de anul trecut, ci unde se duc banii, unde se scurg banii.

    Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, se plângea că bugetul pe 2023 a fost făcut prost, că au fost luaţi în considerare anumiţi indicatori care nu s-au realizat. Scăderea inflaţiei, cu care se laudă premierul Ciolacu, a făcut mai mult rău decât bine.

    Pe cine ajută dacă au scăzut preţurile, dacă firmele nu plătesc salariile angajaţilor, pentru că nu şi-au încasat facturile de la guvern?

    Ca să ţină bugetul sub control, guvernul amână plăţile către furnizori, care în marea lor majoritare sunt companii româneşti, adică loveşte capitalul românesc.

    Să nu se întoarcă împotriva guvernului acest lucru, pentru că firmele româneşti angajează 60% din forţa de muncă din România.

    Patronii şi antreprenorii români, adică acest capital românesc pe care guvernul îl suţine doar prin vorbe, a devenit extrem de nervos şi începe să prindă glas. Dacă înainte se ridicau împotriva multinaţionalelor, acum se ridică împotriva guvernului.

    Dacă înainte se temeau să ridice glasul împotriva guvernului, de frica controalelor, de frică să nu deranjeze pe un politician sau altul, acum nu mai este aşa pentru că le-a ajuns cuţitul la os. Businessul lor se prăbuşeşte din cauza statului care nu îşi plăteşte facturile.

    Iar statul, guvernul, nu are bani pentru că s-a îngrăşat prea mult în anii de boom economic, pentru că a trăit pe datorie, pentru că a promis în dreapta şi în stânga, iar acum nu mai are bani.

  • Guvernul susţine capitalul românesc până îl falimentează de tot: cea mai mare problemă a companiilor româneşti nu este acum inflaţia, dobânzile sau creşterea impozitelor, ci întârzierea cu lunile de către guvern a plăţii facturilor, ceea ce loveşte în plin tocmai capitalul românesc

    Toate guvernele susţin din vorbe companiile româneşti şi capitalul românesc în lupta lor cu crizele, cu inflaţia, cu dobânzile mari cerute de băncile din România care, în marea lor majoritate, sunt deţinute de străini, în lupta cu marii retaileri care sunt străini, în lupta cu multinaţionalele care scot profiturile din România şi nu plătesc taxe aici.

    Toate guvernele, toţi liderii politici susţin din vorbe companiile româneşti şi capitalul românesc în lupta lor cu crizele, cu inflaţia, cu dobânzile mari cerute de băncile din România care, în marea lor majoritate, sunt deţinute de străini, în lupta cu marii retaileri care sunt străini, în lupta cu multinaţionalele care scot profiturile din România şi nu plătesc taxe aici.

    Premierul Ciolacu nu face nici el excepţie, ci dimpotrivă, retorica lui dă senzaţia că se luptă cu multinaţionalele pentru binele capitalului românesc.

    Problema este că acum cea mai mare problemă pentru companiile româneşti, pentru patronii şi antreprenorii români nu este inflaţia, dobânzile mari, creşterea taxelor şi impozitelor (care afectează mai mult capitalul românesc, decât pe cel străin), ci plata cu foarte mare întârziere de către guvern a facturilor pentru lucrările, serviciile prestate şi realizate de către companiile româneşti şi companiile străine.

    Multinaţionalele mai au linii de finanţare de la centru, mai au împrumuturi de la bănci oferind garanţia numelui acţionarului şi astfel pot să meargă înainte până când guvernul le dă banii.

    În schimb, companiile româneşti, care oricum nu au prea mulţi bani proprii, sunt blocate de lipsa acestor plăţi, de lipsa banilor pe care guvernul le datorează.

    Companiile româneşti nu prea au de unde să facă rost de lichidităţi pentru că nu au linii de finanţare la îndemână, pentru că băncile sunt reticente în a le mai acorda credite văzând că statul întârzie să le plătească facturile, furnizorii nu prea le mai dau marfă în avans pentru că le este frică că nu îşi vor mai primi banii înapoi, aşa că firmele româneşti ajung în situaţia în care sunt obligate să îşi reducă activitatea pentru că nu au resurse financiare cu care să meargă înainte.

    Guvernul Ciolacu a devenit acum cea mai mare problemă în economie prin plata cu întârziere a facturilor.

    La conferinţa ZF Investiţi în România, organizată împreună cu CEC Bank la Arad şi Craiova, problema cea mai des ridicată de către companiile româneşti, de către antreprenorii români, a fost cea legată de plata cu întârziere, sau chiar deloc, a facturilor de către guvern.

    Firmele de construcţii sunt cele mai lovite în acest moment, iar riscul de insolvenţă este cel mai mare.

    Marian Petcu, directorul general al Recon Craiova, spune că pe unele contracte din construcţii “avem plăţi întârziate de la 6 luni până la 12 luni. Instituţiile statului trag de timp, nu plătesc pentru că nu sunt bani. În toata conjunctura de criză, faptul că statul a blocat plăţile reprezintă un mare impediment pentru noi, pentru companiile româneşti, pentru economie”.  https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-romania-craiova-proiect-zf-cec-bank-infrastructura-22166861

    Acelaşi lucru l-a reclamat, la Arad, şi Sandu Ion, proprietarul firmei P.A.B.

    Premierul Ciolacu, miniştrii se laudă cu investiţiile pe care guvernul le face în economie, dar multe lucrări nu sunt plătite, iar acest lucru loveşte, în primul rând, în companiile româneşti, care nu au bani ca să lucreze în continuare până când guvernul le va plăti facturile.

    De ce ne mai laudăm şi facem proiectul Anghel Saligny de dezvoltarea a infrastructurii locale, dacă guvernul nu are bani să plătească lucrările, de ce mai anunţăm investiţii mari când ele nu sunt plătite, reclamă antreprenorii românii.

    Companiile româneşti intră în insolvenţă şi apoi în faliment pentru că nu au lichidităţi cu care să îşi onoreze obligaţiile, să îşi plătească furnizorii, să îşi plătească salariaţii, să îşi plătească taxele şi impozitele la stat.

    Sau patronii companiilor româneşti trebuie să întoarcă 10% dintr-un contract ca mită, aşa cum s-a întâmplat în cazul de la Vaslui, când un constructor i-a dat o borsetă cu 1,25 mil. lei preşedintelui Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, ca să primească nişte bani neîncasaţi de peste un an.

    Ironic, guvernul cere de la companii taxele şi impozitele pe care acestea le datorează, dar nu îşi plăteşte facturile la timp aruncând astfel companiile într-un blocaj.

    Practic, companiile creditează statul iar ulterior ajung să fie blocate tocmai de către stat.

    Marile proiecte guvernamentele de infrastructură naţională şi locală, de construcţii, sunt acum finanţate nu de către stat, ci de către companiile private care execută aceste lucrări.

    Situaţia bugetară este mult mai gravă decât o arată datele, pe lângă deficitul bugetar scăpat de sub control, în spate se ascund miliarde de lei, bani care nu sunt plătiţi de către guvern, iar plăţile sunt tot amânate de la o lună la alta. Acum sunt plăţi care trebuiau făcute în 2023 dar care sunt amânate cu bună ştiinţă pentru 2024.

    Această situatie o regăsim în construcţii, în energie, şi cine ştie în câte alte sectoare.

    În energie, plăţile sunt întârziate cu 4-5 luni, iar în joc sunt miliarde de lei, dacă nu chiar de euro. https://www.zf.ro/companii/energie/justin-anghel-avocat-popovici-nitu-stoica-asociatii-masurile-de-22172178

    La nivelul concediilor medicale nimeni nu ştie care sunt sumele datorate de catre guvern companiilor.

    Pe lângă faptul că suntem în criză, pe lângă faptul că dobânzile sunt mari iar băncile sunt extrem de precaute, pe lângă faptul că economia României scade vizibil, guvernul întârzie plata facturilor cu lunile, blocând si mai mult activitatea economică. 

    Creşterea economică din acest an este adusă în principal de sectorul de construcţii- infrastructura mare, iar dacă pierdem şi acest sector, economia intră în recesiune.

    Problema nu este că statul nu are venituri suficiente, pentru că încasările sunt în creştere faţă de anul trecut, ci unde se duc banii, unde se scurg banii.

    Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, se plângea că bugetul pe 2023 a fost făcut prost, că au fost luaţi în considerare anumiţi indicatori care nu s-au realizat. Scăderea inflaţiei, cu care se laudă premierul Ciolacu, a făcut mai mult rău decât bine.

    Pe cine ajută dacă au scăzut preţurile, dacă firmele nu plătesc salariile angajaţilor, pentru că nu şi-au încasat facturile de la guvern?

    Ca să ţină bugetul sub control, guvernul amână plăţile către furnizori, care în marea lor majoritare sunt companii româneşti, adică loveşte capitalul românesc.

    Să nu se întoarcă împotriva guvernului acest lucru, pentru că firmele româneşti angajează 60% din forţa de muncă din România.

    Patronii şi antreprenorii români, adică acest capital românesc pe care guvernul îl suţine doar prin vorbe, a devenit extrem de nervos şi începe să prindă glas. Dacă înainte se ridicau împotriva multinaţionalelor, acum se ridică împotriva guvernului.

    Dacă înainte se temeau să ridice glasul împotriva guvernului, de frica controalelor, de frică să nu deranjeze pe un politician sau altul, acum nu mai este aşa pentru că le-a ajuns cuţitul la os. Businessul lor se prăbuşeşte din cauza statului care nu îşi plăteşte facturile.

    Iar statul, guvernul, nu are bani pentru că s-a îngrăşat prea mult în anii de boom economic, pentru că a trăit pe datorie, pentru că a promis în dreapta şi în stânga, iar acum nu mai are bani.

  • Real Estate. Mai mulţi chiriaşi, dar tot cu ambiţii de proprietari

    Contextul economic actual pare că îi determină pe români să mai amâne decizia de cumpărare a unei proprietăţi, context în care piaţa chiriilor pentru locuinţe pare să se bucure de o evoluţie pozitivă. Suntem încă departe de A ne transforma însă din cei mai mari proprietari ai Europei în chiriaşi, după cum observă Răzvan Ceapă, head of operations pentru Storia.ro şi OLX Imobiliare. 

     

    Există premisele pentru pentru un trend ascendent. Pe baza a ceea ce observat în ultimul an şi oarecum constant de-a lungul acestei perioade şi pe baza faptului că avem încă un nivel de inflaţie ridicat, chiar dacă începe să o ia uşor la vale, există totuşi o inflaţie importantă şi atunci, în special preţul chiriilor va fi cât de cât în linie cu valoarea inflaţiei. Mai trebuie să recunoaştem şi că, atunci când vorbeam de numărul românilor care stau în chirie, că potenţialul de creştere a cererii pentru chirii este foarte mare şi în general de câte ori creşte cererea, efectul asupra preţului este unul de obicei pozitiv. Deci aş spune că premisele pentru un trend pozitiv există în momentul de faţă”, a observat Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare, în una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, subliniind însă că există foarte mulţi factori care pot influenţa preţurile.

    „Noi monitorizăm atent evoluţia pieţei imobiliare, atât în ceea ce priveşte închirierile, cât şi tranzacţiile de vânzare-cumpărare. În ultimul timp, am observat o tendinţă ascendentă pe piaţa închirierilor. Dacă ne concentrăm asupra celor mai mari 10 oraşe, putem vedea că în luna septembrie, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, am înregistrat o creştere medie de aproximativ 15%. În comparaţie, piaţa tranzacţiilor de vânzare a înregistrat o creştere de doar 6-7% în aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, putem spune că închirierile au înregistrat o creştere mai mult decât dublă faţă de preţurile tranzacţiilor de vânzare”, a mai spus el.

    Răzvan Ceapă a observat, pe baza studiilor efectuate de echipa lor, o tendinţă de creştere a preţurilor închirierilor în toate oraşele pe care le-au analizat, indiferent de tipul proprietăţii, fie că este vorba de garsoniere sau apartamente cu două sau trei camere. Referindu-se la clienţii care utilizează platforma Storia, el a mai menţionat că numărul celor interesaţi de tranzacţii de vânzare a scăzut cu 8% în ultimul an, de la 45% la 37%, în timp ce numărul celor interesaţi de închirieri a crescut cu 16%, de la 32% la 48%. „Nu putem spune că cererea pentru achiziţii s-a diminuat complet, ci că a crescut procentul celor interesaţi de închiriere. Aceasta poate fi o tendinţă pe termen scurt, care reflectă contextul actual din piaţă. Oamenii pot fi mai precauţi şi pot avea un apetit pentru risc mai scăzut, aşteptând un moment de creştere a confortului financiar în viitorul apropiat. Astfel, se orientează către tranzacţii mai sigure pe termen scurt, fără a-şi asuma obligaţii financiare pe termen lung”, a explicat el.


    Carte de vizită

    Răzvan Ceapă

    1. Deţine rolul actual, de head of operations OLX Real Estate şi Storia.ro din ianuarie 2023;

    2. A intrat în domeniul imobiliar odată cu primul rol în cadrul OLX Real Estate şi Storia.ro, în martie 2021;

    3. Şi-a început cariera în domeniul consultanţei de business, de unde a evoluat înspre business development management;

    4. A studiat economia, informatica,  biologia moleculară şi biochimia la Universitatea Wesleyan, obţinându-şi diploma de licenţă în aceste domenii în anul 2004.


    De asemenea, un alt indicator folosit de ei reprezentativ pentru efervescenţa pieţei de închirieri ţine de numărul de interacţiuni între proprietari şi chiriaşi. „În acest moment, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de interacţiuni, respectiv contactări, discuţii prin platformă între potenţiali chiriaşi şi proprietari a crescut cu 8% faţă de anul trecut. De ce spun că este un indicator interesant? Pentru că este poate cel mai relevant indicator pentru a descrie cererea pe piaţa de închiriere sau de vânzare.” În ceea ce priveşte viitorul, nu vor mai fi românii cei mai mari proprietari din Europa (96% dintre români deţin locuinţele în care trăiesc)? „Este dificil de prezis ce se va întâmpla în viitor, dar atâta timp cât avem un nivel atât de înalt, 96% – proprietari, chiar şi o reducere la 92%, care rămâne un procent semnificativ, ar însemna încă un potenţial de creştere considerabil pentru piaţa închirierilor. Poate ne confruntăm doar cu o transformare minoră a modului actual de viaţă”, a subliniat el. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost observate în Constanţa, unde preţurile au crescut cu 29% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai ridicate preţuri rămân în continuare în oraşele Cluj şi Bucureşti. „În Bucureşti, practic, există aproape două oraşe: sectorul 1, care este de dimensiunea unui oraş întreg, are cele mai scumpe proprietăţi de închiriere din ţară, cu valori mai mari decât cele din Cluj. În Bucureşti, în afara sectorului 1, preţurile medii pornesc de la 400 de euro pentru o garsonieră şi ajung la 900 de euro pentru un apartament cu trei camere. Excluzând sectorul 1, Clujul devine cel mai scump oraş din România când vine vorba de chirii, cu valori cuprinse între 300-500 de euro pentru o garsonieră şi 700 de euro pentru un apartament cu trei camere.”

    De asemenea, crede că există perspectivele alinierii preţurilor în piaţa imobiliară cu cele din vest:

    „Cu siguranţă, preţurile chiriilor din România sunt mult mai mici decât afară, aşa cum şi preţurile proprietăţilor sunt inferioare celor de afară. Între  preţul chiriilor şi preţul apartamentelor trebuie să fie o corelaţie – nu poate să crească doar preţul apartamentelor sau doar preţul chiriilor. Pe măsură ce în viitor, preţurile de la noi se vor alinia către cele de afară, ţinând cont şi de creşterea puterii de cumpărare, a venitului mediu şi a dezvoltării economice a României, la care ne aşteptăm cu toţii, bineînţeles că şi preţul chiriilor va va evolua în aceeaşi direcţie. Până la urmă este vorba despre cerere şi ofertă, iar preţul tranzacţiilor care se întâmplă este determinat de locul în care se întâlnesc cererea şi oferta”.

    Ce caută românii când vine vorba despre închiriere? „Starea tehnică a apartamentului, locaţia, care este foarte importantă, accesul la mijloace de transport în comun şi, nu în cele din urmă, este importantă semnarea unui contract de închiriere, care asigură până la urmă o mai mare siguranţă şi o garanţie a spaţiului pe care aceştia îl vor ocupa reprezintă câteva dintre criteriile pe care le caută oamenii atunci când vine vorba despre alegerea unei locuinţe”, a mai observat Răzvan Ceapă.   

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare

     

    Cum sunt chiriile din România raportat la venituri ?

    Am făcut recent un studiu pe piaţa chiriilor încercând să înţelegem, printre altele, nivelul de preţ pe care îl caută potenţialii chiriaşi şi cel mai mare interes era pentru cele cuprinse între 100 şi 400 de euro. Mai mult de jumătate dintre cei care au participat la acest studiu s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de preţurile disponibile pentru proprietăţile existente, comparativ şi cu potenţialul lor de a plăti pentru pentru chirie.

     S-a schimbat profilul celor care aleg să stea în chirie?

    Nu am observat ca profilul chiriaşului să se fi schimbat. Cel mai recent studiu pe care l-am făcut mai detaliat a fost în cursul lunii august, când avem un interes ridicat din partea studenţilor şi este perioada cea mai activă pe piaţa de închirieri, în special în oraşele universitare. Uitându-ne însă în acelaşi interval şi la tipul de locuinţe căutate, cea mai mare cerere continuă să fie la un nivel ridicat pentru garsoniere şi apartamente cu două camere, care sunt pretabile fie persoanelor singure, poate la început de drum sau familiilor mai mici. În general pare că există interes la  mutarea într-o proprietate personală la un moment dat. Şi există în continuare interes şi pentru proprietăţile cu trei camere, dar cel mai mare interes continuă să fie pentru garsoniere şi apartamente cu două camere.

    Care sunt oraşele unde s-au observat cele mai mari creşteri pe segmentul de închiriere?

    Creşterea cea mai mare pe care am văzut-o în ultimul an a fost de fapt la Constanţa, unde am observat foarte mult la nivelul lunii septembrie o creştere de 29% faţă de anul trecut, dar preţurile cele mai ridicate  rămân în continuare în Cluj şi în Bucureşti. 

    Care sunt oraşele unde preţurile au stagnat?

    Există nişte oraşe mari unde preţurile au fost constante de la luna august la septembrie. Şi dacă ne uităm, de exemplu, la două municipii mari, Timişoara şi Cluj-Napoca, preţurile din septembrie sunt într-adevăr în linie cu cele din august, dar cu o creştere de asemenea importantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Am observat, de exemplu, Timişoara şi Cluj, că acolo a avut loc o creştere de preţuri, aşa cum în alte oraşe s-a văzut mai degrabă în septembrie. Este foarte greu de identificat ce ar determina această variaţie diferită de-a lungul unui an. Am putea să ne gândim poate şi la faptul că vorbim despre nişte centre universitare importante şi poate a fost de interes pentru viitorii chiriaşi să-şi găsească mai din timp proprietatea, înaintea vârfului de sezon.

    Cum alegem locuinţa potrivită pentru închiriere?

    Cred că este foarte important să ştii ceea ce îţi doreşti, să te gândeşti la motivul pentru care-ţi cauţi o proprietate pe care s-o închiriezi şi de cât spaţiu ai nevoie, cât de departe vrei să fie de şcoală, de serviciu, de mijloace de transport în comun, parcuri, magazine, absolut orice alte lucruri care sunt importante pentru tine. Adică trebuie să ai o înţelegerea a ceea ce a ceea ce îţi doreşti. Folosind platforma Storia.ro, noi încercăm să oferim clienţilor noştri cât mai multe posibilităţi să îşi găsească o proprietate în funcţie de de propriile interese.

  • Real Estate. Mai mulţi chiriaşi, dar tot cu ambiţii de proprietari

    Contextul economic actual pare că îi determină pe români să mai amâne decizia de cumpărare a unei proprietăţi, context în care piaţa chiriilor pentru locuinţe pare să se bucure de o evoluţie pozitivă. Suntem încă departe de A ne transforma însă din cei mai mari proprietari ai Europei în chiriaşi, după cum observă Răzvan Ceapă, head of operations pentru Storia.ro şi OLX Imobiliare. 

     

    Există premisele pentru pentru un trend ascendent. Pe baza a ceea ce observat în ultimul an şi oarecum constant de-a lungul acestei perioade şi pe baza faptului că avem încă un nivel de inflaţie ridicat, chiar dacă începe să o ia uşor la vale, există totuşi o inflaţie importantă şi atunci, în special preţul chiriilor va fi cât de cât în linie cu valoarea inflaţiei. Mai trebuie să recunoaştem şi că, atunci când vorbeam de numărul românilor care stau în chirie, că potenţialul de creştere a cererii pentru chirii este foarte mare şi în general de câte ori creşte cererea, efectul asupra preţului este unul de obicei pozitiv. Deci aş spune că premisele pentru un trend pozitiv există în momentul de faţă”, a observat Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare, în una dintre cele mai recente ediţii ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro, subliniind însă că există foarte mulţi factori care pot influenţa preţurile.

    „Noi monitorizăm atent evoluţia pieţei imobiliare, atât în ceea ce priveşte închirierile, cât şi tranzacţiile de vânzare-cumpărare. În ultimul timp, am observat o tendinţă ascendentă pe piaţa închirierilor. Dacă ne concentrăm asupra celor mai mari 10 oraşe, putem vedea că în luna septembrie, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, am înregistrat o creştere medie de aproximativ 15%. În comparaţie, piaţa tranzacţiilor de vânzare a înregistrat o creştere de doar 6-7% în aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, putem spune că închirierile au înregistrat o creştere mai mult decât dublă faţă de preţurile tranzacţiilor de vânzare”, a mai spus el.

    Răzvan Ceapă a observat, pe baza studiilor efectuate de echipa lor, o tendinţă de creştere a preţurilor închirierilor în toate oraşele pe care le-au analizat, indiferent de tipul proprietăţii, fie că este vorba de garsoniere sau apartamente cu două sau trei camere. Referindu-se la clienţii care utilizează platforma Storia, el a mai menţionat că numărul celor interesaţi de tranzacţii de vânzare a scăzut cu 8% în ultimul an, de la 45% la 37%, în timp ce numărul celor interesaţi de închirieri a crescut cu 16%, de la 32% la 48%. „Nu putem spune că cererea pentru achiziţii s-a diminuat complet, ci că a crescut procentul celor interesaţi de închiriere. Aceasta poate fi o tendinţă pe termen scurt, care reflectă contextul actual din piaţă. Oamenii pot fi mai precauţi şi pot avea un apetit pentru risc mai scăzut, aşteptând un moment de creştere a confortului financiar în viitorul apropiat. Astfel, se orientează către tranzacţii mai sigure pe termen scurt, fără a-şi asuma obligaţii financiare pe termen lung”, a explicat el.


    Carte de vizită

    Răzvan Ceapă

    1. Deţine rolul actual, de head of operations OLX Real Estate şi Storia.ro din ianuarie 2023;

    2. A intrat în domeniul imobiliar odată cu primul rol în cadrul OLX Real Estate şi Storia.ro, în martie 2021;

    3. Şi-a început cariera în domeniul consultanţei de business, de unde a evoluat înspre business development management;

    4. A studiat economia, informatica,  biologia moleculară şi biochimia la Universitatea Wesleyan, obţinându-şi diploma de licenţă în aceste domenii în anul 2004.


    De asemenea, un alt indicator folosit de ei reprezentativ pentru efervescenţa pieţei de închirieri ţine de numărul de interacţiuni între proprietari şi chiriaşi. „În acest moment, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de interacţiuni, respectiv contactări, discuţii prin platformă între potenţiali chiriaşi şi proprietari a crescut cu 8% faţă de anul trecut. De ce spun că este un indicator interesant? Pentru că este poate cel mai relevant indicator pentru a descrie cererea pe piaţa de închiriere sau de vânzare.” În ceea ce priveşte viitorul, nu vor mai fi românii cei mai mari proprietari din Europa (96% dintre români deţin locuinţele în care trăiesc)? „Este dificil de prezis ce se va întâmpla în viitor, dar atâta timp cât avem un nivel atât de înalt, 96% – proprietari, chiar şi o reducere la 92%, care rămâne un procent semnificativ, ar însemna încă un potenţial de creştere considerabil pentru piaţa închirierilor. Poate ne confruntăm doar cu o transformare minoră a modului actual de viaţă”, a subliniat el. Cele mai mari creşteri de preţuri au fost observate în Constanţa, unde preţurile au crescut cu 29% în septembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai ridicate preţuri rămân în continuare în oraşele Cluj şi Bucureşti. „În Bucureşti, practic, există aproape două oraşe: sectorul 1, care este de dimensiunea unui oraş întreg, are cele mai scumpe proprietăţi de închiriere din ţară, cu valori mai mari decât cele din Cluj. În Bucureşti, în afara sectorului 1, preţurile medii pornesc de la 400 de euro pentru o garsonieră şi ajung la 900 de euro pentru un apartament cu trei camere. Excluzând sectorul 1, Clujul devine cel mai scump oraş din România când vine vorba de chirii, cu valori cuprinse între 300-500 de euro pentru o garsonieră şi 700 de euro pentru un apartament cu trei camere.”

    De asemenea, crede că există perspectivele alinierii preţurilor în piaţa imobiliară cu cele din vest:

    „Cu siguranţă, preţurile chiriilor din România sunt mult mai mici decât afară, aşa cum şi preţurile proprietăţilor sunt inferioare celor de afară. Între  preţul chiriilor şi preţul apartamentelor trebuie să fie o corelaţie – nu poate să crească doar preţul apartamentelor sau doar preţul chiriilor. Pe măsură ce în viitor, preţurile de la noi se vor alinia către cele de afară, ţinând cont şi de creşterea puterii de cumpărare, a venitului mediu şi a dezvoltării economice a României, la care ne aşteptăm cu toţii, bineînţeles că şi preţul chiriilor va va evolua în aceeaşi direcţie. Până la urmă este vorba despre cerere şi ofertă, iar preţul tranzacţiilor care se întâmplă este determinat de locul în care se întâlnesc cererea şi oferta”.

    Ce caută românii când vine vorba despre închiriere? „Starea tehnică a apartamentului, locaţia, care este foarte importantă, accesul la mijloace de transport în comun şi, nu în cele din urmă, este importantă semnarea unui contract de închiriere, care asigură până la urmă o mai mare siguranţă şi o garanţie a spaţiului pe care aceştia îl vor ocupa reprezintă câteva dintre criteriile pe care le caută oamenii atunci când vine vorba despre alegerea unei locuinţe”, a mai observat Răzvan Ceapă.   

     

    5 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Răzvan Ceapă, head of operations Storia.ro şi OLX Imobiliare

     

    Cum sunt chiriile din România raportat la venituri ?

    Am făcut recent un studiu pe piaţa chiriilor încercând să înţelegem, printre altele, nivelul de preţ pe care îl caută potenţialii chiriaşi şi cel mai mare interes era pentru cele cuprinse între 100 şi 400 de euro. Mai mult de jumătate dintre cei care au participat la acest studiu s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de preţurile disponibile pentru proprietăţile existente, comparativ şi cu potenţialul lor de a plăti pentru pentru chirie.

     S-a schimbat profilul celor care aleg să stea în chirie?

    Nu am observat ca profilul chiriaşului să se fi schimbat. Cel mai recent studiu pe care l-am făcut mai detaliat a fost în cursul lunii august, când avem un interes ridicat din partea studenţilor şi este perioada cea mai activă pe piaţa de închirieri, în special în oraşele universitare. Uitându-ne însă în acelaşi interval şi la tipul de locuinţe căutate, cea mai mare cerere continuă să fie la un nivel ridicat pentru garsoniere şi apartamente cu două camere, care sunt pretabile fie persoanelor singure, poate la început de drum sau familiilor mai mici. În general pare că există interes la  mutarea într-o proprietate personală la un moment dat. Şi există în continuare interes şi pentru proprietăţile cu trei camere, dar cel mai mare interes continuă să fie pentru garsoniere şi apartamente cu două camere.

    Care sunt oraşele unde s-au observat cele mai mari creşteri pe segmentul de închiriere?

    Creşterea cea mai mare pe care am văzut-o în ultimul an a fost de fapt la Constanţa, unde am observat foarte mult la nivelul lunii septembrie o creştere de 29% faţă de anul trecut, dar preţurile cele mai ridicate  rămân în continuare în Cluj şi în Bucureşti. 

    Care sunt oraşele unde preţurile au stagnat?

    Există nişte oraşe mari unde preţurile au fost constante de la luna august la septembrie. Şi dacă ne uităm, de exemplu, la două municipii mari, Timişoara şi Cluj-Napoca, preţurile din septembrie sunt într-adevăr în linie cu cele din august, dar cu o creştere de asemenea importantă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Am observat, de exemplu, Timişoara şi Cluj, că acolo a avut loc o creştere de preţuri, aşa cum în alte oraşe s-a văzut mai degrabă în septembrie. Este foarte greu de identificat ce ar determina această variaţie diferită de-a lungul unui an. Am putea să ne gândim poate şi la faptul că vorbim despre nişte centre universitare importante şi poate a fost de interes pentru viitorii chiriaşi să-şi găsească mai din timp proprietatea, înaintea vârfului de sezon.

    Cum alegem locuinţa potrivită pentru închiriere?

    Cred că este foarte important să ştii ceea ce îţi doreşti, să te gândeşti la motivul pentru care-ţi cauţi o proprietate pe care s-o închiriezi şi de cât spaţiu ai nevoie, cât de departe vrei să fie de şcoală, de serviciu, de mijloace de transport în comun, parcuri, magazine, absolut orice alte lucruri care sunt importante pentru tine. Adică trebuie să ai o înţelegerea a ceea ce a ceea ce îţi doreşti. Folosind platforma Storia.ro, noi încercăm să oferim clienţilor noştri cât mai multe posibilităţi să îşi găsească o proprietate în funcţie de de propriile interese.

  • Tara unde aproape unu din 12 oameni trăieşte în „sărăcie absolută“ din cauza inflaţiei

    Numărul italienilor care trăiesc în „sărăcie absolută“ a crescut dramatic în ultimii ani, revelă un raport recent publicat de institutul naţional de statistică al Italiei, notează Euronews. Aproape unu din 12 italieni a trăit în sărăcie absolută anul trecut. ISTAT arată că principalul motiv pentru creşterea dramatică a ratei sărăciei are legătură cu scumpirile.

     

  • Turcia majorează dobânzile pentru a cincea oară în tot atâtea luni

    Turcia a majorat dobânzile pentru a cincea oară din iunie, în condiţiile în care ţara îşi intensifică lupta împotriva inflaţiei, iar ameninţarea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu creează noi provocări pentru strategi, relatează Financial Times. Inflaţia din Turcia depăşeşte 60%.

  • Înfricoşător: portofelele ar putea fi cele care vor urla de groază de Halloween în acest an

    Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Într-o săptămână în care copiii vor face turul caselor pentru a strânge dulciuri, factura riscă să fie una amară pentru adulţi, scrie Le Figaro. În Franţa, agenţia pentru protecţia consumatorului, UFC-Que Choisir, a constatat că preţurile dulciu­rilor au crescut cu 21% în decurs de un an.

    Creşterea se situează mult peste cea a inflaţiei alimentare, acuză agenţia. Scumpirile vin pe fondul creşterii preţurilor zahărului, care au atins un maxim pe 13 ani. Preţurile chipsurilor, ciocolatei şi dulciurilor au crescut la rândul lor cu cel puţin 10%. Drept rezultat, „recordul“ din 2022, 112 milioane de euro cheltuite de francezi pe dulciuri pentru Halloween, ar urma să fie depăşit în acest an în special din cauza creşterii dramatice a preţurilor.

    În sectorul de retail, agenţia a remarcat scumpirile operate de Haribo, care deţine 42% din piaţă, cu creşteri de preţuri cuprinse între 18% şi 26%.

    Preţul zahărului la nivel mondial a urcat la un maxim pe 13 ani, creşterea lunară atingând 9,8% doar în septembrie. Aceasta vine pe fondul temerilor privind o ofertă deficitară în perioada următoare. Scumpirea petrolului reprezintă un alt factor, producătorii transformând o parte din recoltă în etanol.

    De asemenea, preţul ingredien­tului-cheie în fabricarea ciocolatei, cacaua, a crescut cu 40% în acest an. Săptămâna trecută, preţul acestei materii prime a atins cel mai ridicat nivel din 1979.

    Şi în SUA, cheltuielile de Halloween sunt aşteptate să atingă un nou record în acest an, notează Axios. Acestea ar putea ajunge la 12,2 miliarde de dolari, faţă de recordul de 1,6 miliarde de dolari de anul trecut.

    Potrivit sondajului anual realizat de National Retail Federation, cheltuielile pe dulciuri sunt aştepate să atingă 3,6 miliarde de dolari, în creştere de la 3,1 miliarde de dolari anul trecut.

    Însă pasiunea americanilor pentru costume va fi cea care va împinge cheltuielile de Halloween la noi niveluri record.

    Scumpirile ar putea face ca petrecăreţii să primească mai puţine dulciuri în acest an, potrivit datelor NIQ. Preţul acestora a crescut cu aproape 14% în săptămâna încheiată pe 30 septembrie.

    În cadrul unui sondaj recent Halloween Spending Trends citat de foodinstitute.com, 73% dintre americani au declarat că cheltuielile pentru sărbătoare vor fi influenţate de provocările economice. Sondajul realizat de Power Reviews a găsit de asemenea că 34% dintre participanţi vor cumpăra dulciuri mai ieftine de Halloween în acest an.

  • FMI vine cu veşti proaste pentru toată lumea şi anunţă că 2024 va fi anul unui cocktail toxic din punct de vedere economic

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere prognoza privind inflaţia la nivel global pentru anul viitor şi a cerut băncilor centrale să menţină politica monetară restrictivă până la o atenuare semnificativă a inflaţiei, scrie Bloomberg.

    Apelul la vigilenţă cu privire la inflaţie vine în contextul în care Fondul a revizuit negativ prognoza de creştere economică pentru 2024.

    În majoritatea ţărilor, FMI, instituţie însărcinată cu monitorizarea stării de sănătate a economiei mondiale, prevede că inflaţia va rămâne peste ţintele băncilor centrale până în 2025.

    Previziunile reprezintă un eveniment foarte aşteptat în cadrul reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care au loc în această săptămână la Marrakech, Maroc – pentru prima dată în ultimii 50 de ani, acestea au loc în Africa.

    Evenimentul are loc în urma unui atac mortal comis în weekend de Hamas împotriva Israelului, care a zguduit lumea şi a reaprins temerile privind un conflict mai amplu în Orientul Mijlociu – unde se află aproape o treime din oferta mondială de petrol. Atacurile reprezintă un alt factor negativ într-o perioadă marcată de incertitudine globală.

    Băncile centrale din marile economii, inclusiv din SUA şi Uniunea Europeană, au majorat agresiv ratele dobânzilor timp de mai bine de un an pentru a limita inflaţia care a ajuns la 8,7% la nivel global în 2022, cel mai ridicat nivel de la mijlocul anilor 1990.

    „Politica monetară trebuie să rămână restrictivă în majoritatea naţiunilor până când inflaţia va scădea în mod sustenabil şi se va îndrepta către un nivel mai puţin periculos pentru economie”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas, economistul şef al FMI.

    Creşterea preţurilor a fost stimulată de factori precum întreruperea lanţului de aprovizionare în urma pandemiei de coronavirus; stimulente fiscale ca răspuns la blocajul global; cererea puternică ulterioară şi o piaţă a forţei de muncă tensionată în SUA; şi întreruperi în sectorul alimentar şi energetic ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, care au avut un efect deosebit în Europa şi în Marea Britanie.

    În ciuda faptului că perspectivele de creştere globală sunt scăzute, acestea sunt relativ stabile, iar FMI consideră că băncile centrale ar putea aduce inflaţia sub control fără a arunca lumea în recesiune.

     

  • Capitala europeană unde disperarea atinge cote alarmante. Oamenii îşi pierd casele pentru că nu îşi mai pot permite să plătească ratele şi sunt nevoiţi să plece din oraş

    În ultimul deceniu, cumpărătorii care au intrat pentru prima dată pe piaţa imobiliară londoneză au abandonat piaţa imobiliară, după ce o creştere bruscă a ratelor la creditele ipotecare şi inflaţia care nu dă semne de ameliorare i-a forţat pe mulţi să abandoneze, scrie Financial Times.

    Finanţatorul ipotecar Halifax a declarat că doar 24,323 de londonezi au cumpărat o casă pentru prima dată între ianuarie şi august 2023, o scădere de 9% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Capitala este singura regiune din Marea Britanie cu mai puţini cumpărători la prima mână decât în urmă cu un deceniu. În altă parte, împrumuturile ieftine şi ajutoarele guvernamentale post COVID-19 au alimentat o creştere de două cifre în ultimii 10 ani.

    Ratele mai mari ale dobânzilor şi inflaţia răspândesc acum problema Londrei în restul pieţei imobiliare din Marea Britanie. Numărul celor care cumpără pentru prima dată o locuinţă în Marea Britanie a scăzut cu 22% faţă de acum un an, între ianuarie şi august, potrivit Halifax. Acest lucru se adaugă la dovezile că majorările de dobândă ale Băncii Angliei încetinesc piaţa imobiliară.

    Un salt al inflaţiei a produs o criză serioasă a costului vieţii care abia acum începe să se atenueze şi care, de asemenea, a afectat profund în bugetele gospodăriilor şi în capacitatea de a economisi pentru un depozit.

    Asta chiar dacă cerinţele privind depozitele au scăzut cu 12% faţă de anul trecut, iar preţurile locuinţelor au scăzut uşor ca răspuns la cererea mai lentă. Halifax a declarat că preţurile medii ale locuinţelor au scăzut cu 2%, ajungând la 288.030 lire sterline (351.180 dolari) din 2022.

    Sud-estul Angliei a suferit cel mai mare declin al cumpărătorilor pentru prima dată în acest an, urmat de Londra şi East Anglia. Acestea sunt, de asemenea, locurile cu cele mai scumpe depozite. Londonezii care îşi cumpără prima casă trebuie să aducă peste 113.000 de lire sterline, în timp ce în sud-estul ţării această cifră depăşeşte 62.000 de lire sterline.

    Chiar şi aşa, există semne de uşurare. Scăderea preţurilor proprietăţilor, coroborată cu creşterile salariale, au redus raportul dintre preţul casei şi venit, folosit de Halifax pentru a măsura accesibilitatea, la 5,1, de la 5,8 în iunie anul trecut. Acest lucru înseamnă că locuinţele pentru cei care cumpără pentru prima dată sunt la cel mai accesibil nivel din iunie 2020.