Tag: industria auto

  • Ce veţi face când veţi goni pe autostradă, dar nu veţi conduce maşina?

    „Astăzi nu există maşină autonomă, deoarece este în afara legii. Întâi trebuie să definim condusul autonom. Dacă vorbim de maşina care îşi asumă responsabilitatea pentru condus, acest lucru nu există astăzi.“, spune Thierry viadieu

    Thierry Viadieu este executivul care are misiunea de a transpune în realitate planurile Renault cu privire la maşinile autonome. La Salonul Auto de la Geneva, Viadieu a anunţat revoluţia ce va veni în următorii trei-patru ani pe segmentul automobilelor accesibile; în prezent există sisteme semiautonome, însă acestea echipează automobile de peste 50.000 – 60.000 de euro şi se dovedesc mult prea scumpe pentru cei care au 20.000 – 30.000 de euro pentru un automobil nou.

    Miza industriei auto în momentul de faţă o reprezintă reducerea spre zero a incidentelor rutiere, iar constructori auto precum Volvo au anunţat deja că până în 2020 nicio persoană nu va mai muri şi nu va mai fi grav rănită într-un automobil fabricat de compania suedeză. Mai mult, compania a anunţat de curând că, pentru viitoarele maşini autonome, în cazul unui accident ce ar avea loc din cauza sistemelor, îşi va asuma vinovăţia.

    Dincolo de strategia de marketing stă o armată de furnizori de componente care livrează sistemele necesare pentru ca următoarea generaţie de maşini să poată rula fără intervenţia celui de la volan. BMW şi Mercedes-Benz au trecut deja de la vorbe la fapte, iar limuzinele de lux Seria 7 şi S-Klasse dispun de sisteme ce permit maşinii să vireze, să accelereze şi să frâneze singură în traficul de pe autostradă, iar acum vine rândul Renault şi Nissan să dovedească ceea ce pot. Unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice pentru automobile din lume, Continental, lucrează în România încă din 2013 la sistemele necesare viitoarelor maşini autonome.

    „Lucrăm la sistemele autonome şi avem mai mulţi furnizori – Continental, Bosch. Aceştia demonstrează acum ce pot livra, dar sistemele, cum sunt camerele video, trebuiesc integrate, iar aceasta depinda de infrastructura electronică a maşinii. Există un buffer între ce pot oferi furnizorii şi există pe automobil. Lucrăm strâns cu aceşti furnizori. Avem deja camere şi radare instalate în maşină, dar lucrurile se pot schimba în timp, motiv pentru care lucrăm cu mai mulţi furnizori“, a spus Thierry Viadieu.

    Condusul autonom este dezvoltat de Renault alături de Nissan. Sunt discuţii tehnice şi cu Daimler, încă nu există un parteneriat în acest sens. 

    Rezultatul muncii Renault de acum, va fi vizibil pe stradă abia spre sfârşitul acestui deceniu, în condiţiile în care toate maşinile care sunt acum pe piaţă, au fost proiectate începând cu 2012. „Acum discutăm şi de preţuri, iar preţul unui Talisman şi al unui S-Klasse diferă, sunt pe segmente diferite de piaţă. Există soluţii tehnice, dar ideea e să poţi vinde maşina la un preţ rezonabil. Este greu de spus ce poate însemna acum acest preţ rezonabil. Astăzi nu există maşină autonomă, deoarece este în afara legii. Întâi trebuie să definim condusul autonom. Dacă vorbim de maşina care îşi asumă responsabilitatea pentru condus, acest lucru nu există astăzi. În viziunea noastră avem două probleme – unele sunt de nivel tehnic şi altele necesită reviziuirea convenţiei de la Viena pentru ca acestea să devină legale. În anumite condiţii şi state sunt legale, dar nu peste tot. Viitorul se apropie“, a subliniat executivul francez.

     

  • Cele mai bune maşini de la Salonul Auto Geneva

    În cadrul Salonului Auto de la Geneva, care a avut loc între 3 şi 13 martie, au fost prezentate peste 120 de premiere mondiale şi europene. În total, au fost 200 de exponanţi din 30 de ţări ce au împărţit o suprafaţă de peste 100.000 de metri pătraţi. Constructorii germani au dominat salonul, aşa cum au făcut şi la Frankfurt anul trecut, prin lansarea de noi modele de serie şi concepte. Salonul de la Geneva reprezintă o ocazie şi pentru producătorii mai puţin cunoscuţi să prezinte ultimele produse sau realizări tehnice; o mare parte a centrului de expoziţii Palexpo este dedicat acestor companii. Să revenim însă la ceea ce ne interesează pe toţi: care au fost cele mai bune maşini prezentate la Geneva?

     Aston Martin DB11

     Andy Palmer, şeful celor de la Aston, spunea recent că frumuseţea e principala condiţie pentru maşinile produse de compania sa. Privind noul DB11, cuvintele sale au parcă mai mult sens; la scurt timp după lansare, interesul uriaş pentru maşină a dus la căderea site-ului Aston Martin. Motorul V12 vine doar ca o completare la designul absolut fermecător.

    Porsche 911 R

    Noul 911 prezentat de Porsche este, fără discuţii, unul dintre cele mai spectaculoase modele prezentate la Geneva. Combinaţia dintre motorul de 4 litri şi 493 cai putere (de pe GT3 RS) şi transmisia manuală în 6 trepte au creat una dintre cele mai rapide maşini ale lumii. Tot ceea ce ţine de condus este manual, astfel încât şoferul să poată fi în permanenţă în control; sigur, rămâne de văzut cât de bine poţi controla o maşină care ajunge de la 0 la 100 de km/h în doar 3,7 secunde.

    Bugatti Chiron

    Chiron poate fi rezumat astfel: o nebunie de 1.479 de cai putere, 417 km/h şi o notă de plată de 2,6 milioane de dolari; este cel mai puternic şi rapid automobil de serie realizat vreodată. Evident, maşina celor de la Bugatti este destinată unui grup foarte restrâns de consumatori, dar la Geneva a atras, cu siguranţă, privirile tuturor.

    Volvo V90

    Noul model al suedezilor arată inteligent, sofisticat şi practic – adică tot ceea ce ar trebui să fie. Cabina arată mai bine decât cea a XC90, materialele folosite fiind unele de înaltă calitate, iar sistemul media este unul dintre cele mai bune din lume la ora actuală. Scaunele sunt de asemenea extrem de comode, invitând parcă la un drum de mii de kilometri.

    Renault Scenic

    Succesul înregistrat în ultimii ani de maşinile SUV (sports utility vehicle) pare să atragă dispariţia unui alt standard, destul de popular la sfârşitul anilor ’90, MPV (multi-purpose vehicle). Iar producătorii au înţeles acest lucru, cel mai nou exemplu fiind Renault Scenic, care a abandonat tradiţionalismul în favoarea unei apariţii crossover. Garda este ceva mai ridicată, roţile au şi ele dimensiuni mai mari iar inserţiile de plastic de pe portiere aduc aminte de modelele mai mari ale francezilor, Captur şi Kadjar. Scenic este destul de spaţios în interior, iar materilalele folosite sunt de o calitate acceptabilă.

    Audi Q2

    Ambiţiile celor de la Audi de a produce un model pentru fiecare nişă auto s-au manifestat din nou la Salonul Auto de la Geneva. Noul Q2 are dimensiuni compacte şi vine cu o gamă variată de motorizări pe benzină şi diesel; un alt element notabil este distribuţia pe patru roţi, graţie platformei MQB produsă de grupul Volkswagen. Interiorul este de calitate, în linie cu restul maşinilor produse de Audi.

    BMW Group a mai venit în Elveţia cu versiunea de top a limuzinei Seria 7 – M760Li xDrive, noul M2, dar şi versiunea hibridă a limuzinei de lux.

    SEAT Ateca

    Printre preţurile de sute de mii de euro şi motoarele de sute de cai putere, la Geneva şi-au făcut loc şi câteva modele pentru publicul larg. Dintre acestea trebuie remarcată SEAT Ateca, cel mai nou pariu al companiei. Ateca este primul SUV al spaniolilor şi vine ca o potenţială rezolvare la scăderea din ultimii ani a veniturilor. Este o maşină care arată bine şi care vine la un cost accesibil, dar rămâne de văzut care va fi reacţia pieţei.

    Abarth 124 Spider

    Stilul abordat de cei de la Abarth este unul retro, dar într-un mod extrem de plăcut. Cele patru ţevi de eşapament montate îi dau aspectul unei maşini de curse.

    McLaren 570GT

    570GT este maşina potrivită la timpul potrivit: are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi o maşină de curse, dar reuşeşte în acelaşi timp să fie şi practică. Spaţiile destinate bagajelor din faţă şi din spate au, cumulat, un volum mai mare decât portbagajul unui Ford Focus hatchback. Greu de crezut, dar McLaren a reuşit chiar să îi dea un aspect ceva mai elegant, iar asta va permite şi folosirea GT-ului pentru drumurile de zi cu zi.

    Jaguar F-Type SVR

    Ce poate să nu îţi placă la un Jaguar ce atinge 320 km/h? Dotat cu un motor V8 de 5 litri care produce 567 cai-putere, modelul celor de la Jaguar poate atinge 100 km/h în doar 3,5 secunde.

    Dacia, care ani la rând a atras atenţia publicului elveţian, acum a venit la Geneva cu o nouă nuanţă – maro Tourmaline – şi transmisia robotizată Easy-R, însă niciun model nou, cu toate că ar fi trebuit lansat Lodgy facelift, modelul împlinind acum patru ani de când a fost lansat. De partea cealaltă, Ford a venit la Geneva cu modele de imagine precum noul SUV Edge, care va concura cu VW Touareg şi ediţia de lux a acestuia, Edge Vignale, o versiune supersport a Fiesta – ST220, dar şi noul Ford GT. Americanii pregătesc însă, potrivit unor surse din piaţă, anunţul cu privire la producţia viitorului SUV mic EcoSport la Craiova.

    Desigur, pe lângă maşinile de sute de cai putere, la Geneva au apărut şi alte exponate din lumea motoarelor, cum ar fi modele clasice restaurate sau biciclete pe care au fost instalate motoare de maşini. Un exemplu este eRod, modelul de quad al celor de la e’mobile, de fapt un şasiu ultrauşor pe care au fost montate baterii electrice. El poate fi folosit în trei moduri: basic, fun sau race.

  • Meseria pentru care facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi, însă necesarul de pe piaţă este dublu

    IT-iştii sunt urmaţi, în topul slujbelor, de consultanţii suport clienţi şi de muncitorii din industria auto.

    Jucătorii din componente auto şi din centrele de servicii de externalizare au fost angajatorii care au făcut cele mai multe recrutări anul acesta, astfel că solicitările de piese auto venite din străinătate dar şi optimizările făcute de marile companii străine au stat la baza creşterii numărului de noi angajări. Astfel, la finalul lunii  septembrie, efectivul de personal din economie a ajuns la 4,4 milioane de persoane, în creştere cu peste 115.000 de angajaţi de la începutul anului. De altfel, angajările făcute anul acesta au adus numărul de salariaţi din economie la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, iar planurile de noi angajări vor continua şi la începutul anului viitor.

    Totuşi, cele mai bune oportunităţi de pe piaţa muncii le-au avut anul acesta programatorii, cărora companiile sunt dispuse să le dea salarii aproape duble faţă de media pe economie, chiar şi celor fără experienţă în câmpul muncii. Facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi de IT, însă necesarul de pe piaţă este dublu. Astfel, dacă salariile absolvenţilor de IT pornesc de la 500 – 700 de euro net pe lună, pentru „seniori“ companiile sunt dispuse să plătească salarii lunare de peste 2.000 de euro net pe lună. Deşi volumele de noi recrutări în rândul programatorilor nu sunt foarte mari – din cauza lipsei de candidaţi –, cererile sunt multe, mai ales că marile companii din IT au luat ajutoare de stat de zeci de milioane de euro pentru extinderea activităţilor pe plan local, cu condiţia de a crea noi locuri de muncă.

    Vorbitorii de limbi străine, mai ales cei care ştiu încă o limbă străină pe lângă engleză, au fost privilegiaţi anul acesta din punctul de vedere al oportunităţilor de pe piaţa muncii, astfel că posturile de „consultant suport clienţi“ în diverse limbi străine au fost din ce în ce mai populare, inclusiv în provincie. Pentru că România este o destinaţie cu forţă de muncă ieftină, tot mai multe companii mută centrele de servicii de tip shared service sau business process outsourcing din vestul Europei în România, unde costurile sunt de 4-5 ori mai scăzute, iar zonele de interes pentru angajatorii din acest sector sunt, pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu.

    De asemenea, companiile care activează în industria producătoare de componente auto din provincie au recrutat mulţi muncitori în regim temporar, pentru perioadele de vârf de producţie. Pe de altă parte însă, companiile au probleme în a găsi muncitori calificaţi în profesii de tipul sculer-matriţer, sudor sau electrician, ca urmare a numărului de zece ori mai scăzut al absolvenţilor de şcoli profesionale faţă de acum un deceniu.

  • Britanicii de la Faist caută 200 de oameni pentru fabrica de componente din Oradea

    Furnizorul de componente pentru infrastructura telecom şi industria auto Faist Mekatronic, parte a grupului britanic Faist, are în plan să recruteze în acest an 200 de oameni pentru fabrica deţinută în Oradea, unde lucrează aproximativ 1.400 de angajaţi.

    În urma investiţiilor realizate la Oradea, capacitatea de producţie a fabricii a crescut anul trecut cu 30%.

    Faist Mekatronic produce la Oradea piese turnate din aluminiu, având proiecte atât pentru infrastructura de telefonie mobilă, pentru  Ericsson, cât şi proiecte în industria auto pentru companiile Mahle, Borg Warner, Hella, Kahrein, Ina Schaeffler, Konsberg, Brose sau grupul Magna.

    „Pentru acest an avem în plan investiţii de aproximativ 10 milioane de euro. Unul dintre proiecte vizează realizarea propriei matriţerii pentru dezvoltarea produsele noastre, însă vom face investiţii şi într-o secţie de asamblare“, a declarat pentru ZF Transilvania Remus Cotuţ, director general al Faist Mekatronic.

    Anul trecut compania a investit aproximativ 15 milioane de euro în extinderea capacitaţii de producţie şi achiziţionarea unor noi utilaje, iar în urma investiţiilor realizate suprafaţa fabricii Faist de la Oradea a crescut de la 16.500 de metri pătraţi la peste 25.000 de metri pătraţi. În urmă cu doi ani, Faist a mai investit încă aproximativ 8 milioane de euro în achiziţia de noi utilaje.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Românii şi secretele maşinii autonome

    România s-a transformat într-un adevărat hub european de IT pe măsură ce produce anual peste 100.000 de specialişti în domeniu, dintre care 90% vorbitori de limba engleză.

    Educaţia tehnologică este promovată în România de cinci universităţi, 59 de facultăţi şi 174 de licee private de profil, motiv pentru care economia locală a devenit un magnet pentru companiile care vor să dezvolte sisteme hi-tech, cum sunt producătorii de componente care lucrează la viitoarele maşini autonome.

    Miza industriei auto în momentul de faţă o reprezintă reducerea către zero a incidentelor rutiere, iar constructori auto precum Volvo au anunţat deja că până în 2020 nicio persoană nu va mai muri şi nu va mai fi grav rănită într-un automobil al mărcii. Mai mult, suedezii tocmai au anunţat de curând că, pentru viitoarele maşini autonome, în cazul unui accident ce ar avea loc din cauza sistemelor, compania îşi va asuma vinovăţia. Dincolo de strategia de marketing stă o armată de furnizori de componente care livrează sistemele necesare pentru ca următoarea generaţie de maşini să poată rula fără intervenţia celui de la volan. Cei de la BMW şi Mercedes-Benz au trecut deja de la vorbe la fapte, iar limuzinele de lux Seria 7 şi S-Klasse dispun de sisteme ce permit maşinii să vireze, să accelereze şi să frâneze singură în traficul de pe autostradă. Unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice pentru automobile din lume, Continental, lucrează în România încă din 2013 la sistemele necesare viitoarelor maşini autonome. Iar cel care coordonează proiectul la nivel mondial este Christian Senger, head of system and technology, care totodată este şi promotorul sistemului autonom de condus în cadrul Grupului Continental.

    Când vine vorba de cercetare şi dezvoltare, 70% din ce produce Continental este software. „Sunt oameni care vin dinspre informatică, electronică şi automatică. Ambiţia noastră de a creşte în România este limitată doar de lipsa de personal, pentru că nu găsim pe cât de mulţi angajaţi ne dorim“, a spus Christian Senger. El este responsabil în Continental de sistemele de automatizare şi de tehnologie şi şeful diviziei de predezvoltare şi cercetare pentru tot ce este la nivelul tuturor diviziilor precum tren de rulare, şasiu şi interior. Acum softul are o importanţă şi mai mare în dezvoltare, alături de electromobilitate sau reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Departamentul de servicii are peste 1.000 de ingineri calificaţi în cadrul Continental la nivel mondial, iar în România o parte dintre aceştia se regăsesc în centrele de cercetare şi dezvoltare ale companiei de la Timişoara şi Sibiu.

    „Întrebarea este cum putem dezvolta şi mai mult divizia din România, ce talente putem găsi acum aici. Ne uităm la universităţi şi la absolvenţi în fiecare an. Vrem să ne extindem în continuare, mai ales pentru că avem clienţi tot mai exigenţi“, explică Senger motivul vizitelor tot mai dese în România, unde, înainte de a veni în Bucureşti, s-a oprit în Timişoara, de unde a continuat cu maşina spre Sibiu şi Braşov, iar pentru Iaşi avea deja pregătit biletul de avion, dat fiind că un drum de 150 km între Sibiu şi Braşov nu poate fi făcut în mai puţin de trei ore.

    „Am avea o şansă mai mare de a aduce proiecte în România dacă am avea un lanţ de livrare mai uşor de folosit. În România pentru a parcurge 150 km de la Bucureşti la Braşov avem nevoie de trei ore, în timp ce pe autostradă ai avea nevoie doar de puţin peste o oră, cum este de la Sibiu la Deva atunci când era autostrada întreagă. Din acest motiv noi avem nevoie de o zi întreagă de transport de la Braşov până la graniţă şi de o a doua zi de la graniţă până în Franţa sau Germania către clienţii noştri“, comentează Christian von Albrichsfeld, head of country şi director pentru cercetare şi dezvoltare al Grupului Continental în România.

    Spre deosebire de producătorii de componente care se concentrează pe plan local pe producţia de cablaje, plătind angajaţii cu salariul minim pe economie, în cazul Continental miza o reprezintă inginerii tocmai pentru a dezvolta sistemele viitorului.
    „Ne-am concentrat pe mai multe aspecte ale condusului autonom. În urmă cu doi-trei ani am creat divizia care acum nu mai este un vis. După 2025 vor veni maşinile autonome, însă şi din SUA vin semnale că se va întâmpla mai devreme şi toate companiile din auto investesc în aşa ceva“, spune Christian Senger.

    Dincolo de sistemele auto produse de către companiile din domeniu, cele din IT precum Google sau chiar Apple se implică în industria mobilităţii.

    Cum văd cei de la Continental implicarea giganţilor IT în industria auto? „Ele sunt acceleratoare ale industriei în acest moment. Mai este şi o discuţie despre risc – aceste companii din IT sunt mai mult experimentale, spun că fac un lucru, dar, dacă nu iese exact cum au spus, nu este o mare problemă. Dar şi industria auto a învăţat că trebuie să ţină sus standardul când vine vorba de securitate, şi totul este testat în detaliu. Companiile auto, cele de securitate, asiguratorii şi legislativul, toate trebuie pregătite pentru ce va urma“, spune executivul german.

     

  • Investitorii din industria auto se uită la centrul şi nord-estul ţării – consultant financiar

    “Comparativ cu cinci ani în urmă vedem un număr mai mare de companii greenfield venind în România. Nu spun că nu sunt companii noi care vin în România, dar sunt relativ mici. Suntem în discuţii la momentul actual cu câteva companii interesate de Europa de Sud Est care se uită şi la România. Vedem, de exemplu, prin comparaţie cu 3-5 ani în urmă, un număr mai mare de companii care îşi extind capacităţile de producţie în România”, a declarat marţi Iulian Sorescu, partener asociat al companiei de consultanţă financiară Noerr Finance&Tax, la Forumul Investitorilor Străini.

    El a punctat că firmele care oferă facilităţi în România vor să se dezvolte, iar trendurile menţionate sunt vizibile şi pentru următorii 2-3 ani.

    Referindu-se la ajutorul de stat, Sorescu a arătat că acesta este vizibil în numărul şi magnitudinea capacităţilor de producţie deschise sau extinse în ultimii ani.

    “Dacă în urmă cu cinci ani, cei din industria auto erau reticenţi la discuţii sau acceptarea unui mecanism de subvenţie oferit de autorităţile române, acum trendul este în sens invers, adică firmele sunt interesate de a primi facilităţi din partea Guvernului. În ultimii 6-7 ani, au fost circa 70 de companii care au primit ajutor de stat în sectorul de producţie, din care peste 60% activează în industria auto”, a menţionat consultantul financiar.

    Sorescu a subliniat că a observat în ultima perioadă un interes mai sporit al companiilor care vor să investească în centrul ţării şi, de asemenea, alte companii din industria auto care se interesează de zona Moldovei.

  • Flavio de Almeida Junior este noul director de achiziţii al grupului Renault România

    Cu o experienţă de 25 de ani în domeniul ingineriei şi achiziţiilor de servicii şi componente în industria auto, cu precădere pe piaţa braziliană şi franceză, Almeida Junior coordonează, începând cu luna septembrie 2015, activităţile celor aproximativ 130 de angajaţi ai direcţiei achiziţii Grup Renault România.

    Flavio de Almeida Junior este absolvent al Universităţii Federale Santa Catarina (Brazilia), facultatea de Inginerie Mecanică, şi are specializări post universitare în Marketing (ESPM, Brazilia), Tehnologie de Groupe (UNICAMP, Universitatea Campinas, Brazilia) şi Business School (Kelloggs, USA). Almeida Junior a debutat în 1990 ca stagiar la Malhe Group. Până în 2000, a fost responsabil al unor activităţi din domeniul achiziţiilor la diverse companii, furnizori de servicii şi componente auto de pe piaţa braziliană. În acelaşi an se alătură grupului Renault, în Brazilia, în funcţia de senior buyer pentru grupuri motopropulsoare (GMP), iar mai apoi devine manager de proiect Achiziţii motoare. În 2005, vine în Franţa, unde ocupă funcţia de director performanţă furnizori la nivelul regiunii Europa. În 2009, se întoarce în Brazilia în calitate de director achiziţii şi manager regional (GMP, materii prime, componente presate, vopseluri, fluide). În 2011, Flavio de Almeida Junior devine director general achiziţii (componente vehicule, proiecte, post vânzare) şi manager regional pentru conturi de furnizori (şasiuri, sisteme electrice şi caroserie). În 2013 este numit director achiziţii Renault Brazilia şi vice-preşedinte al ANFAVEA (Asociaţia Naţională a Producătorilor Auto), unde reprezintă compania Renault. Începând cu luna septembrie 2015 se alătură grupului Renault în România, în funcţia de director achiziţii.

    Direcţia achiziţii este responsabilă de achiziţiile de materii prime, piese, utilaje echipamente şi servicii pentru toate entităţile Grupului Renault România. Cei 130 de angajaţi ai direcţiei achiziţii sunt responsabili de relaţia cu peste 1.000 de furnizori din România şi regiune şi gestionează un volum de achiziţii de aproximativ 2 miliarde de euro/an.

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

  • Salonul Auto de la Frankfurt, locul unde industria auto prinde viaţă

    Automobilul prezentat la Frankfurt nu mai este o simplă maşină, ci un vehicul care comunică cu infrastructura şi cu celelalte vehicule din jur, previne şoferul şi evită producerea de accidente. Pe lângă acest lucru, maşina emite tot mai puţin dioxid de carbon sau chiar deloc şi va putea fi capabilă să-şi găsească singură un loc de parcare.
    Tehnologia a dominat cea de-a 66-a ediţie a Salonului Auto de la Frankfurt, unde sunt prezente aproape 220 de premiere mondiale şi peste 1.100 de expozanţi.

    Potrivit lui Matthias Wissmann, preşedintele Asociaţiei Germane a Industriei Auto (VDA), trendul prezent la salon este viitorul conectat şi automatizat al automobilului, care deja poate fi atins. “Astăzi un sfert din toate autoturismele noi dispun de conexiune la Internet, iar în doi ani procentul va urca la 80%. Digitalizarea progresează prin salturi mari. Numai industria auto germană va investi între 16 şi 18 mld. euro în următorii trei-patru ani în cercetarea şi dezvoltarea de maşini conectate şi automatizate”, a spus Matthias Wissmann.

    Salonul auto de la Frankfurt din acest an arată că automobilele şi telefoanele inteligente fuzionează într-o singură unitate, iar maşina devine o platformă mobilă de comunicare.

    La mai puţin de 12 ore de la deschiderea oficială a Salonului Auto de la Frankfurt, cel mai important eveniment al industriei auto mondiale din acest an, Grupul Volkswagen, în frunte cu Martin Winterkorn, preşedintele consiliului de administraţie, a prezentat principalele noutăţi ale concernului german. Executivul german a vorbit în premieră despre interconectarea maşinilor cu infrastructura, despre viitoarele maşini autonome ale companiei care se vor putea parca singure şi tot singure îşi vor căuta loc de parcare, despre încărcarea acumulatorului prin inducţie (parcând deasupra încărcătorului wireless).

    “Industria auto se schimbă în permanenţă şi ce uimea ieri nu mai uimeşte astăzi. Clienţii nu mai sunt acum convinşi să cumpere maşini cu specificaţii precum cai-putere sau cuplu motor, ci cu tehnologie. Până la sfârşitul acestui deceniu vom lansa în cadrul grupului 20 de noi modele electrice şi hibride de tip plug-in. Tot până la sfârşitul deceniului fiecare maşină va fi un smartphone”, a declarat în cadrul evenimentului Martin Winterkorn.

    Frankfurt este considerat “salonul de casă” al constructorilor germani şi a reprezentat în acest an oportunitatea celor de la VW de a prezenta noua strategie de “electrificare” a gamei tuturor modelelor mărcilor sale. Cu toate acestea, grupul Renault a ales special Frankfurt pentru a lansa noua generaţie a Megane, modelul compact al gamei alături de modelele Dacia Logan, Logan MCV şi Sandero cu noua cutie robotizată. “Salonul Auto de la Frankfurt nu vine cu nimic nou, nimic revoluţionar în comparaţie cu ce ştiam până în acest moment, însă industria auto evoluează. Ritmul accelerat din industria IT&C schimbă şi modul cum noi lucrăm deoarece clienţii doresc cele mai noi tehnologii pe maşinile lor şi implicit şi ritmul de introducere a unor noutăţi va fi mai rapid în viitor”, a spus Jean Christophe Kugler, senior vice-president al grupului Renault şi preşedinte al consiliului de administraţie al regiunii euroasiatice a Renault.