BusinessMagazin

Tag: indice

  • Vremea în Capitală: 36 de grade. Indicele temperatură-umezeală va depăşi pragul critic

     ANM a emis o prognoză specială pentru Bucureşti, valabilă pentru zilele de joi şi vineri. Se anunţă caniculă şi depăşirea pragului critic a indicelui temperatură-umezeală.

    Vremea va fi în continuare călduroasă, caniculară în orele amiezii, când disconfortul termic va fi accentuat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge şi foarte probabil uşor va depăşi pragul critic de 80 de unităţi.

    Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab până la moderat.

    Temperatura maximă va fi de 35-36 de grade joi, iar vineri se va situa în jurul valorii de 36 de grade.

    Temperatura minimă va fi de 18-20 de grade.
     

  • O nouă criză afectează toate bursele, de la Madrid şi până la Frankfurt după ce preţul petrolului a ajuns la minimul ultimilor 18 ani

    Bursele europene scad luni, în contextul în care preţurile petrolului au atins cel mai redus nivel din ultimii 18 ani.

    Astfel, indicele pan-european Stoxx 600 înregistra o scădere de 2,4% la scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare, în timp ce indicele german DAX scădea cu 1,7%.

    În acelaşi timp, indicele FTSE 100 indica o scădere de 2,8% la Londra, în timp ce indicele francez CAC 40 scădea cu 3,2%, iar indicele spaniol IBEX înregistra o scădere de peste 2,7%.

    Compania franceză Airbus, listată la Paris, a înregistrat o scădere de aproape 10%, întrucât activitatea companiei este grav afectată de cererea redusă.

     

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • Semnale încurajatoare: Bursele europene deschid şedinţa de marţi pe creşteri după „măcelul” de luni

    Indicele pan-european Stoxx 600 înregistrează marţi dimineaţă la ora 10.50 (ora României) o creştere de 2,56%, după ce ziua de luni care a adus pierderi în majoritatea pieţelor bursiere din Europa.

    DAX, indicele bursei germane, înregistrează o creştere de 2%, în timp ce bursa franceză, CAC 40, creşte cu 2,2%.

    În acelaşi timp, bursa spaniolă înregistrează creşteri de 1,6%.  

    Investitorii ies la cumpărături pe bursa de la Bucureşti după „Lunea Neagră”: Toţi indicii bursieri sunt pe plus

    Indicii au trecut în teritoriu de creştere marţi dimineaţă după pierderile istorice de luni – o zi în care investitorii au reacţionat emoţional la scăderea preţurilor petrolului şi la tensiunile acumulate în jurul epidemiei de coronavirus.

    Bursele americane îşi revin încurajate de un plan fiscal masiv pregătit de Donald Trump; Preţul petrolului creşte

     

     

  • Moment istoric: Bursa americană închide şedinţa de miercuri la maximul tuturor timpurilor pe fondul acordului Beijing-Washington

    Indicele industrial Dow Jones a reuşit miercuri să încheie şedinţa de tranzacţionare peste pragul de 29.000 de puncte, într-o premieră istorică pentru bursele americane.

    În acelaşi timp, şi indicele S&P s-a tranzacţionat aproape de valori record după ce SUA şi China au anunţat că au semnat Faza Întâi a acordului comercial Washington – Beijing şi au promis că vor rezolva disputa comercială care generează incertitudine pe Wall Street de mai mult de un an deja, potrivit Reuters.

    În centrul acordului comercial stă promisiunea Beijingului potrivit căreia China va cumpăra bunuri şi servicii suplimentare de cel puţin 200 miliarde dolari din SUA în următorii doi ani – plecând de la pragul de 186 miliarde dolari din 2017.

    Acordul comercial lasă loc investitorilor să se concentreze pe următoarea rundă de rapoarte trimestriale şi să ofere estimări şi perspective neafectate de tensiunea pe care a generat-o până acum lipsa unui acord comercial.

    „Nu există îndoială că din punct de vedere psihologic există o relaxare pentru piaţă. Există încă executivi cu incertitudini, însă semnarea acestei etape ar putea ajuta măcar capitalul de investiţii”, notează Peter Cardillo, economist-şef în cadrul Spartan Capital din New York.

    Astfel, indicele Dow Jones a încheiat şedinţa de tranzacţionare la 29.030 puncte, în timp ce S&P a încheiat şedinţa la peste 3.280 de puncte.

     

     

     

     

  • Moment istoric: Indicele bursier Dow Jones trece pentru prima dată de pragul de 29.000 de puncte

    Indicele bursier Dow Jones a înregistrat vineri un moment istoric după ce a trecut de pragul de 29.000 de puncte în deschiderea şedinţei de tranzacţionare (n.r: şedinţa bursieră în SUA începe la 16.00 – ora României).

    La ora redactării acestei ştiri indicele Dow Jones a scăzut sub prag, tranzacţionându-se la 28.976,5 puncte, însă dacă reuşeşte să încheie şedinţa peste acest prag, va marca 37 de zile de la momentul în care indicele Dow Jones Industrial Average a atins pragul de 28.000 de puncte – în data de 15 noiembrie.

    Analiştii se aşteptau ca Dow Jones să nu performeze spre maxime istorice în şedinţa de vineri pe fondul publicării statisticilor referitoare la piaţa muncii din SUA pe luna decembrie, care arată că s-au creat doar 145.000 de locuri noi de muncă versus 160.000, cât estimau economiştii chestionaţi de Dow Jones.

    De asemenea, salariile au crescut în decembrie cu 2,9% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce economiştii se aşteptau la o creştere de 3,1%. Astfel, în deecmbrie 2019 a fost prima lună din iulie 2018 până acum în care salariile din SUA au crescut cu mai puţin de 3%.

     

  • Netflix, cu cea mai mare creştere din indicele S&P din ultimul deceniu, arată încotro se îndreaptă consumul de media şi entertainment

    Acţiunile gigantului de streaming video Netflix (simbol bursier – NFLX) s-au apreciat cu circa 4.100% de la finalul anului 2009 încoace, ceea ce înseamnă că au crescut pe bursă de 41 de ori, respectiv cea mai puternică apreciere a unei acţiuni din indicele S&P din ultimul deceniu.

    Dacă la începutul lunii iulie 2019 acţiunile Netflix se apropiau de noi maxime record, o pierdere neaşteptată la nivelul utilizatorilor şi competiţia din ce în ce mai ridicată din piaţa de streaming, au determinat ştergerea întregii evoluţii de peste 45% înregistrată de la începutul anului, astfel că pe 23 septembrie acestea intrau oficial în teritoriul negativ.

    Cu toate acestea, apetitul pentru streamingul video a crescut în rândul utilizatorilor şi a adus un sentiment pozitiv şi în ceea ce priveşte investitorii, astfel că în doar trei luni acţiunile companiei californiene s-au apreciat pe Nasdaq, piaţa companiilor din tehnologie, cu aproape 21%, Netflix ajungând la o valoare de piaţă de 142 de miliarde de dolari la finalul anului 2019.

    Pe de altă parte, creşterea de 21% este cea mai mică din aşa-numitul grup FAANG, care mai include şi Facebook, Apple, Amazon şi Alphabet (compania-mamă a Google).

    La începutul acestui an, Netflix nota că “pierde mai mult în competiţia cu Fortnite (joc video – n.red.) decât cu HBO”, în timp ce în luna octombrie a acestui an Netflix a recunoscut că va resimţi concurenţa platformelor de streaming Apple şi Disney după ce în anii anteriori a susţinut că orice competiţie este bine venită şi că nu îi va afecta afacerea.

    Şi Amazon, YouTube sau Hulu şi-au lansat recent servicii de streaming, iar NBC şi Peacock urmează să lanseze platforme de streaming video în prima jumătate a anului 2020.

    Toţi aceştia concurează la momentul actual cu televiziunea liniară (sau clasică), care a devenit în ultimii ani apanajul unui public mai îmbătrânit, care ameninţă de altfel supremaţia consumului obişnuit de televiziune.

    Netflix a introdus pentru prima dată serviciul de streaming în 2007 şi a devenit o parte centrală a identităţii companiei la începutul anului 2013 odată cu debutul seriei House of Cards. Chiar dacă serialul The Office a fost retras de pe platformă, în septembrie Netflix a anunţat că a câştigat drepturile la nivel global pentru serialul Seinfeld, tranzacţie evaluată la aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Ulterior, după ce a lansat producţia de 159 de milioane de dolari regizată de Scorsese, The Irishman, platforma a demonstrat că se poate lupta oricând cu giganţii de la Hollywood.

    Distanţarea faţă de televiziunea liniară implică şi o creştere a consumului de video online. La începutul anului 2013, platforma număra circa 45 de milioane de utilizatori, pentru ca la finalul anului 2019 numărul acestora să crească la peste 166 de milioane de utilizatori la nivel global, ceea ce reprezintă tot o confirmare a tendinţei conţinutului video de a se muta în online.

    La sfârşit de ianuarie 2020, Netflix va publica raportul trimestrial aferent lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie 2019, respectiv prima raportare financiară de la lansarea, din noiembrie, a platformei de streaming DisneyĂ, care a strans milioane de abonaţi într-un timp foarte scurt.

    În 2020, pe piaţă vor intra mai mulţi competitori pentru Netflix, printre care şi NBCUniversal de la Comcast Corp. şi WarnerMedia de la AT&T Inc..

  • IRCC, noul indice de referinţă introdus din 2019 pentru creditele retail în lei, în locul ROBOR

    Băncile acordă începând cu luna mai 2019 credite noi retail în lei cu dobândă variabilă legate de o nouă referinţă, respectiv indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR în contractele de credit retail în lei.

    Creditele retail în lei cu dobândă variabilă contractate până în primăvara acestui an au rămas legate de ROBOR. Indicele ROBOR la trei luni a rămas în acest an peste nivelul dobânzii-cheie, oscilând prepon­derend în intervalul 3-3,2%.

    Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creşterea fiind susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (Ă17%), conform datelor BNR.

    Noul indice de referinţă IRCC a apărut în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei. Taxa bancară a fost în cele din urmă decuplată de ROBOR.

    În timp ce prima valoare a indicelui IRCC, de 2,36%, a fost calculată ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din ultimul trimestru (T4) din 2018 şi a fost folosită ca referinţă în lunile mai şi iunie, următoarea valoare a indicelui IRCC, de 2,63%, s-a aplicat pentru trimestrul al treilea, iar valoarea de 2,66%, se foloseşte pentru creditele retail în lei luate în ultimul trimestru din 2019.

    Bancherii au solicitat revizuirea metodologiei de calcul al indicelui IRCC invocând, printre altele, lipsa exactităţii, relevanţei, decalajul temporal şi riscul volatilităţii.

    În viziunea Consi­liu­lui Patro­na­telor Bancare din România lipsa exactităţii, fiabilităţii, relevanţei, existenţa decalajului temporal şi riscul volatilităţii determinate de noul indice IRCC, care a înlocuit indicele de refe­rinţă ROBOR, vor conduce în cele din urmă la creşterea costurilor de creditare pentru consumatori şi o lipsă de pre­dictibilitate din partea acestora asupra obligaţiilor de plată lunare.

    Noul indice IRCC este calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare pentru o anumită perioadă, la care băncile pot să adauge o anumită marjă fixă. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a dobânzilor cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară.

    Acest indice IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, fiind aplicat de către fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor.

    Una dintre problemele invocate de bancheri pentru modalitatea de calcul a IRCC este faptul că tranzacţiile nu sunt suficiente şi corespunzătoare.

    O altă problemă în ceea ce priveşte IRCC este decalajul temporal de 4,5 luni.

    În al treilea rând, preponderenţa tranzacţiilor pe termen scurt, care antrenează volatilitate, este un alt neajuns al IRCC în viziunea Consiliului Patronatelor Bancare din România.

    O soluţie imediată propusă de bancheri pentru metodologia de calcul a IRCC este reducerea decalajului temporal între momentul la care au loc tranzacţiile pe baza cărora se determină IRCC şi perioada pentru care se aplică acest induce. Iar măsura prioritară este constituirea unui grup de lucru cu participarea tuturor actorilor relevanţi din piaţă pentru definirea unui set de indici de referinţă pe scadenţe mai lungi care să adreseze într-o măsură  cât mai adecvată particularităţile pieţei româneşti – studiu de impact care să identifice şi să evaluezeo număr de soluţii de modificare a metodologiei de calcul al IRCC – preluarea bunelor practice internaţionale.

     

     

  • Bursa de la Bucureşti, pe locul 2 în Europa în 2019

    Spre comparaţie, în primele 10 luni din 2018 randamentul livrat investitorilor a fost de doar 19%.
    Chiar şi cu acest randament, care ar face invidioase pieţe de capital mult mai dezvoltate, bursa de la Bucureşti este a doua cea mai performantă din Uniunea Europeană.
    Pe primul loc în analiza ZF este poziţionată bursa de la Atena, cu un plus de 48%.

  • Banca Transilvania atinge o valoare record la Bursă ajungând la 2,7 mld. euro, datorită includerii în indicele FTSE Global All Cap

    Companiile ale căror acţiuni sunt incluse în structura indicelui FTSE Global All Cap Index au o capitalizare bursieră de 51.000 de miliarde de dolari.

    Banca Transilvania (TLV), cea mai tran­zacţionată acţiune de la bursa ro­mâ­nească, se tranzacţiona vineri după-amiză la maximul istoric de 2,44 lei pe ac­ţiune, preţ ajustat cu cele mai recente re­mu­nerări către acţionari, ceea ce înseamnă că cea mai mare bancă din România a ajuns la o valoare de piaţă de 12,7 miliarde de lei (2,7 mi­liarde de euro), po­tri­vit da­telor agregate de ZF din plat­forma BVB.

    Pe de altă parte şi acţiunile Romgaz (SNG) dar şi cele ale BRD SocGen (BRD) urcau la finalul săptămânii trecute cu 1,6%, respectiv 1,4% în contextul în care cele două cât şi Banca Transilvania vor face parte de anul viitor din structura FTSE Global All Cap, indice bursier care ur­măreşte evoluţia a circa 8.800 de acţiuni ale pieţelor dezvoltate şi emergente.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro