Tag: incendiu

  • Cât ne costă încălzirea globală?

    La începutul săptămânii trecute, biroul asigurătorilor din Australia şi-a crescut estimările pentru daunele incendiilor la mai mult de 700 de milioane de dolari australieni (aproximativ 485,59 milioane de dolari).

    Prim-ministrul Scott Morrison, care a fost criticat pentru modul în care a gestionat criza, a promis 2 miliarde de dolari australieni (1,4 milioane de dolari) pentru Agenţia Naţională de Recuperare a Incendiilor de Vegetaţie.

    Incendiile de vegetaţie uciseseră până la începutul săptămânii trecute peste 25 de persoane şi aproximativ jumătate de miliard de animale, potrivit profesorului Chris Dichman de la universitatea din sydney.

  • Chirurgul Mircea Beuran, demis din funcţia de şef de secţie al Spitalului Floreasca, după ce o pacientă a luat foc pe masa de operaţii

    Ministerul Sănătăţii a anunţat prima măsură în cazul pacientei care a luat foc pe masa de operaţii în cadrul unei intervenţii la Spitalul Floreasca, şi anume demiterea chirurgului Mircea Beuran din funcţia de şef de secţie. Raportul făcut de conducerea celui mai mare spital de urgenţă din Bucureşti, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, arată  că incidentul s-a produs în urma unor erori umane ale echipei operatorii.

    În plus, atât Spitalul Floreasca a primit amenzi pentru neregulile găsite la unitatea spitalicească, dar şi membrii echipei operatorii, cuantumul amenzilor fiind de 30.000 de lei.

    Pacienta care a luat foc pe masa de operaţii a murit la 29 decembrie.

    „Din raport reiese că prof. dr. Mircea Beuran, ca şef al secţiei clinice de chirurgie III a încălcat 10 obligaţii din cele 33, asumate prin contractual de administrare a secţiei”, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii.

    Ministerul de resort va prezenta mâine concluziile propriului raport.

  • Incendiu pe final de 2019 la clădirea de birouri Charles de Gaulle Plaza din Bucureşti. Cel puţin trei etaje au fost afectate

    Un incendiu a izbucnit în dimineaţa zilei de 31 decembrie la etajul 15 al clădirii de birouri Charles de Gaulle Plaza de lângă staţia de metrou Aviatorilor din Capitală.

    Având în vedere că suprafaţa medie per etaj este de 1.200 mp, au fost afectate birouri de cel puţin 3.600 mp.

    Cel puţin un etaj a fost afectat de incendiu şi cel puţin trei din cauza apei utilizate de pompieri la stingerea incendiului. De asemenea, a fost afectată infrastructura clădirii, de la cea pentru curent electric, la cablurile e fibră optică. Până în ziua de 3 ianuarie inclusiv a fost oprit şi curentul electric în clădire.

    Printre companiile care îşi au sediul în clădirea Charles de Gaulle Plaza se numără P3 Logistics Park, Tenaris, Voxpro, Christian Tour, G4S, Amber, Generali, Regina Maria, CRH România şi cei de la Regus.

    Charles de Gaulle Plaza, clădirea de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de aproape 23.000 de metri pătraţi care domină principala intrare în Parcul Herăstrău din Bucureşti, a fost vândută în 2013 între două fonduri administrate de compania imobiliară GLL Real Estate Partners într-o tranzacţie de aproape 70 de milioane de euro.

    Imobilul, dezvoltat de companiile Avrig 35 şi CA Immo, a fost cumpărat în 2006 pentru 80 de milioane de euro de fondul Accession Fund în cea mai mare tranzacţie imobiliară de pe piaţa locală de la acea vreme.

     

     

  • Incendiu la un mall din Capitală. Mai multe persoane au fost evacuate. FOTO

    „Incendiul s-a produs în exteriorul clădirii, la tubulatura care se află în exteriorul mall-ului. Puţin fum a pătruns şi în centrul comercial”, a spus sursa citată.

    Când au ajuns la faţa locului, pompierii serviciului ISU Bucureşti au găsit mai multe persoane evacuate, care fuseseră scoase afară de serviciul de pompieri privat al mall-ului, a precizat sursa citată.

    „În acest moment se acţionează pentru stingerea incendiului. Din cate ştim, nu există persoane rănite”, a adăugat sursa citată.

  • Patru persoane transportate la spital după incendiul din Mall-ul din Sectorul 4

    Patru persoane au fost transportate la Spitalul Bagdasar Arseni din Capitală, în urma incendiului care a izbucnit, duminică seara, în parcarea subterană de la Mall-ul Sun Plaza, din Sectorul 4.

    Potrivit ISU Bucureşti – Ilfov, patru persoane care au fost expuse la fum în urma incendiului din parcarea subterană a Mall-ului Sun Plaza au fost duse la Spitalul Bagdasar Arseni pentru îngrijiri medicale.

    Trei maşini au fost distruse în incendiu.

    Întreg mall-ul a fost evacuat, în jurul orei 16.00, după ce a izbucnit un incendiu în parcarea de la subsolul -2, iar clădirea s-a inundat cu fum.

    Oamenii care aşteaptă să intre în parcarea subterană pentru a-şi recupera autoturismele vor avea acces doar când ISU va stabili că acest lucru este sigur.

    Pompierii fac verificări pentru a stabili cauza izbucnirii incendiului.

  • Imagini dramatice din Australia: O femeie îşi riscă viaţa pentru a salva un urs koala din mijlocul flăcărilor devastatoare – VIDEO

    Ursul koala era într-un copac atunci când pădurea din jurul său a fost cuprinsă de flăcări, iar animalul, afectat de fum şi de vânt, încerca cu disperare să găsească o cale de ieşire din infern.

    Totuşi, salvarea sa a venit din partea unei femei, care l-a văzut în timp ce aceasta evacua zona. Femeia şi-a folosit propria bluză pentru a-l înveli pe micul animal. Localnica, numită Toni, a declarat jurnaliştilor de la postul de ştiri Nine News că o să-l ducă la Spitalul pentru urşi koala din Portul Macquarie.

    Autorităţile din statele australiene Queensland şi New South Wales au decretat stare de urgenţă, întrucât zona de est a ţării este ameninţată de izbucnirea unor noi incendii “catastrofale” de vegetaţie. Incendiile produse deja au provocat moartea a trei persoane şi au distrus peste 150 de case.

    Potrivit The New York Times, în jur de 350 de urşi koala din totalul de 700 care trăiesc în regiune au murit în urma incendiilor catastrofale care continuă să devasteze estul Australiei.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • Starea de urgenţă, activată în California ca urmare a intensificării incendiilor de vegetaţie

    Guvernatorul californian Garvin Newsom a declarat starea de urgenţă în întreg statul american California, ca urmare a amplificării pericolului reprezentat de incendiile de vegetaţie care persistă de mai multe zile şi care au determinat evacuarea a zeci de mii de locuitori, relatează postul BBC. 

    Anunţul liderului Californiei, de activare a stării de urgenţă, vine ca urmare a situaţiei critice interne, determinată de intensificarea focurior şi a vânturilor care le înteţesc.

    Aproximativ 180.000 de persoane au fost încurajate, de către forţele locale de ordine, să-şi evacueze locuinţele. Străzile din jurul oraşului Santa Rosa au fost blocate de maşinile încercând să se îndepărteze de zona aflată sub incendiu.

    Zeci de mii de case se află sub pericolul incendierii. De asemenea, aproximativ un milion de persoane îşi vor epuiza, confirorm preconizărilor, resursele de trai de care dispun.

    Autorităţile din comitatul californian Sonoma au transmis sâmbătă evacuarea a 50.000 de persoane ca urmare a extinderii incendiului de vegetaţie Kincade, care persistă de cinci zile consecutive.

  • Pădurile amazoniene ard cu bani de la cei mai mari finanţatori ai lumii, care cer altora să fie mai responsabili

    Bătălia contra defrişărilor în Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro este o luptă împotriva reţelelor criminale şi corupţiei, contra politicienilor, miliţiilor şi cartelurilor de droguri. Este, de asemenea, o luptă contra capitalismului pur.
    În frunte cu Franţa şi Germania, G7, grupul celor mai industrializate naţiuni din lume, s-a angajat să contribuie la protejarea pădurii amazoniene în timp ce incendiile continuau să distrugă unul dintre cele mai importante ecosisteme din lume.
    Însă G7 nu poate finanţa cu succes protecţia pădurilor Amazoniei în timp ce băncile şi investitorii din aceste ţări continuă să finanţeze distrugerea lor, scrie EUobserver.
    În timp ce Emmanuel Macron şi Angela Merkel au reuşit să strângă de la G7 un sprijin modest de 22 milioane de dolari, pe care Brazilia preşedintelui extremist Jair Bolsonaro l-a respins, companiile financiare din aceste ţări finanţează fermele de bovine şi culturile de soia la o scară de miliarde de dolari în fiecare an.
    Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci franceze, şi fondurile americane de investiţii BlackRock şi Vanguard deţin cumulat mai mult de 1,1 miliarde de dolari în datorii la cei mai mari cultivatori de soia şi la cei mai mari trei crescători de bovine şi au în portofoliu acţiuni în valoare de 6 miliarde de dolari la aceste companii. Preşedinţii BlackRock şi Vanguard sunt membri ai acum celebrei Business Roundtable, organizaţia liderilor din business din SUA care spune că responsabilitatea companiilor ar trebui să fie şi faţă de angajaţi, clienţi şi societate, nu doar faţă de acţionari.
    Sute de alte instituţii financiare mari din ţările G7 sunt acţionari importanţi şi creditori la firme care schimbă peisajul în Amazonia. Prin aceste participaţii şi deţineri de datorii, companii financiare din Franţa, Germania, SUA şi alte state mari finanţează aceste afaceri care se bazează pe defrişarea padurii amazoniene şi pe alterarea ecosistemelor învecinate la o scară de 2.000 de ori mai mult decât oferta de sprijin a G7.
    Zonele de pădure din Brazilia au fost incendiate intenţionat pentru a oferi terenuri pentru producţia agricolă. Totuşi, această producţie nu ar fi posibilă fără creditarea şi investiţiile venite din partea instituţiilor financiare de anvergură globală.
    Finanţatori şi investitori de talia BlackRock, BNP Paribas şi Deutsche Bank continuă să finanţeze companiile care beneficiază de defrişarea Amazonului, în ciuda dovezilor privind legăturile companiilor cu defrişările şi planurile viitoare de extindere a producţiei în zonele forestiere.
    Iată un exemplu: JBS, cel mai mare ambalator de carne din Brazilia, cu legături cunoscute cu despăduriri violente şi corupţia şi acuzat că foloseşte forţă de muncă în regim de sclavie, primeşte peste 20 miliarde de dolari sub formă de finanţare a datoriei de la instituţii financiare internaţionale. Numai Deutsche Bank deţine acţiuni în valoare de peste 38 mililoane de dolari la JBS.
    Finanţarea operaţiunilor de bovine ale JBS continuă chiar şi în condiţiile în care JBS are în plan noi instalaţii de ambalare a cărnii, încurajând extinderea creşterii animalelor pentru sacrificare în Amazonia şi biomul – complex de ecosisteme vast – Cerrado, extrem de important pentru planetă.
    Deşi producţia de bovine şi soia joacă un rol important în economia Braziliei, cercetările arată că există suprafeţe suficiente de terenuri potrivite pentru producţia agricolă, dar degradate, care ar putea permite  o producţie extinsă fără a sacrifica pădurile sau savanele. Finanţarea continuă a companiilor precum JBS vine în ciuda angajamentelor băncilor investitoare de a rezolva problema defrişărilor pentru producţia de materii prime precum soia şi carnea de vită.
    Spre exemplu, Deutsche Bank  are un cadru de politică socială şi de mediu care arată că este „de preferat” ca producătorii de soia şi bovine să aibă operaţiuni durabile.
    Însă o simplă preferinţă nu este suficientă. Atât timp cât activitatea de finanţare va continua să se îndrepte către companii care defrişează pădurea amazoniană şi alte zone valoroase pentru mediu, companiile vor continua să taie pădurile.
    Larry Fink, directorul executiv al BlackRock, companie care are sub administrare investiţii de 6.000 de miliarde de dolari, ţine ca publicul să ştie că îşi foloseşte influenţa enormă pentru a presa companii să „servească unui ţel social”. El le-a scris anul trecut firmelor în care fondul său investeşte să ia în considerare „impactul pe care-l au asupra mediului” şi ameninţările schimbărilor climatice.
    „Stakeholderii presează companiile să se implice în chestiuni politice şi sociale sensibile, mai ales când guvernele nu reuşesc să o facă eficient”, le-a comunicat investitorul firmelor.
    Astfel, problema finanţării conservării ecosistemelor alimentate de Amazon şi a combaterii incendiilor devine cum să se definanţeze distrugerea pădurii. Băncile şi toate instituţiile de finanţare trebuie să adopte politici mai puternice pentru a solicita companiilor să funcţioneze sustenabil.
    Profitând de nevoia de a avea acces la împrumuturi şi capital de afaceri fundamental, o bancă sau instituţie de finanţare poate face ca o companie să se confrunte cu presiuni pozitive pentru a adopta practici de aprovizionare şi producţie durabile.
    De asemenea, consumatorii joacă un rol indirect în finanţarea acestor companii prin intermediul fondurilor de pensii. Fondul de Pensii Canadian, de exemplu, deţine o participaţie de 40% în Glencore Agriculture, un trader de materii prime imens care defrişează cu bună ştiinţă pentru a produce soia în Amazonia, conform Bloomberg.
    A da vina doar pe fermieri pentru incendiile care distrug pădurea Amazonului înseamnă să ignori sistemul economic mai larg care închide ochii la, sau chiar recompensează, tăierea pădurilor.
    Dacă finanţatorii şi, la rândul lor, companiile pe care le finanţează ar solicita sisteme de asigurare pentru a împiedica aducerea pe pieţe a produselor care au legătură cu  defrişarea, implicaţiile ar fi resimţite pe întregul lanţ de aprovizionare, până la fermierii din teren.
    Aceşti finanţatori au puterea nu numai de a lăsa fără finanţare activităţile de defrişare, ci pot oferi stimulente financiare pentru o producţie durabilă. În timp ce o acţiune internaţională este necesară, în special din partea G7, leadershipul ţărilor ca Franţa şi Germania trebuie să fie însoţit şi de acţiunea comunităţii financiare din aceste ţări. În caz contrar, istoria se va repeta.
    După cum scrie Washington Post, crescătorii de bovine din Brazilia „şi-au împins efectivele în Amazon, defrişând complet şi arzând pădurea pe măsură ce avansează” pentru a răspunde cererii crescânde de carne de vită exportată de firmele braziliene în China, Iran, Egipt, Rusia şi Statele Unite.
    Aproximativ o treime din carnea de vită este exportată de JBS. În SUA, unul din importatori este chiar guvernul. Dar, chiar dacă Fink a cerut public liderilor de afaceri să ia în considerare impactul lor asupra mediului, BlackRock şi-a mărit participaţia la JBS cu 41 de milioane de dolari între 2016 şi 2018, conform cercetărilor publicate de Prietenii Pământului.
    Din documente reiese însă şi că BlackRock a votat contra alegerii a cinci din nouă directori ai JBS anul trecut în urma unui scandal de corupţie.
    Biroul pentru Jurnalism de Investigaţie, The Guardian şi Repórter Brasil au arătat în februarie că o companie gigant de ferme de bovine a fost amendată pentru defrişări în pădurea amazoniană a livrat sute de animale crescute în Amazonia altor ferme pe care firma le deţinea pentru îngrăşat. Bovinele au ajuns apoi la abatoarele JBS.
    BlackRock nu este singurul care a găsit oportunităţi de investiţii în fermele amazoniene. Cei mai mari 20 de investitori europeni şi americani ai JBS deţin aproape 500 de milioane de acţiuni la această companie, evaluată la 2 miliarde de dolari.
    Însă, alături de BlackRock, Capital Group, Fidelity Investments şi Vanguard au cele mai importante participaţii.
    În august, Business Roundtable, asociaţia executivilor multora dintre cele mai mari corporaţii americane, şi-a schimbat enunţul privind „scopul unei companii“. Astfel, spun liderii de business, deciziile nu ar mai trebui să ia în considerare doar cum să fie realizat profit pentru acţionari, ci să-i ia în calcul pe toţi cei care au interese la companie, adică pe angajaţi, clienţi şi societatea în general – stakeholderii.
    Amazonia a fost lovită de peste 74.000 de incendii de vegetaţie anul acesta, număr în creştere cu peste 80% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Multe dintre incendii sunt sezoniere, dar pentru o parte din ele au fost identificaţi ca vinovaţi crescători de vite care, încurajaţi de retorica anticonservaţionistă a preşedintelui Jair Bolsonaro, au folosit focul pentru a curăţa terenurile. Defrişările s-au accelerat de când Bolsonaro a preluat preşedinţia, notează Financial Times. De asemenea, de la venirea lui Bolsonaro agenţia guvernamentală care a amendat compania gigant pentru defrişare şi-a pierdut un sfert din finanţare. Preşedintele, fost ofiţer în armată cu înclinaţii de extremă dreapta, este poreclit „Căpitanul Drujbă”.

  • INCENDIU în Neamţ: O staţie de ambulanţe a fost cuprinsă de flăcări în timpul nopţii/ O autospecială a ars în totalitate

    Potrivit ISU Neamţ, incendiul a izbucnit după ora 3.00 la staţia de ambulanţe Târgu Neamţ a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Neamţ.

    O ambulanţă a fost distrusă în totalitate, iar alte două au fost afectate.

    Cauza incendiului nu a fost încă stabilită.

  • ULTIMA ORĂ Incendiu puternic în nordul Capitalei. Degajări mari de fum de la o hală

    Un incendiu puternic a izbucnit, vineri, la o hală situată pe strada Biharia din nordul Capitalei, în zonă înregistrându-se degajări mari de fum, anunţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov.
     

    Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov au anunţat că un incendiu puternic a izbucnit vineri la o hală situată pe strada Biharia din nordul Capitalei, în zonă înregistrându-se degajări mari de fum.

    La momentul transmiterii ştirii, hala arde în întregime.