Confortabile, simple si adaptabile mai multor tinute, cizmele
UGG reprezinta unul dintre accesoriile de baza din garderoba unei
femei moderne.
Istoria lor este cu mult mai indelungata decat am crede. Prin
anii ’30, cei care tundeau oile purtau incaltaminte similara, iar
in anii ’60 cizmele imblanite au devenit preferatele surferilor
australieni.
In afara Australiei, nu multe persoane auzisera de Ugg, dar
exista fotografii din vremea Primul Razboi Mondial, in care pilotii
americani purtau o versiune asemanatore, numita Fugg (Ugg
zburator).
O parte din outleturile din Bucuresti sunt mai degraba situate
la marginea orasului si nu in centru! Dar asta nu inseamna ca nu
gasesti si magazine de tip outlet, pozitionate central sau
semi-central!
Sa incepem!
Multi spun ca outletul din Militari, Fashion House, este
singurul outlet din Bucuresti! Altii, mai pretentiosi, sustin ca,
de fapt, Fashion House are colectii mult prea vechi de haine,
incaltaminte si accesorii si la preturi mult prea mari pentru ce
ofera!
Stii cum sa ai acces la haine sau incaltari originale sau de
calitate foarte buna la preturi cat mai mici? Outlet, site de
profil, magazine de fabrica, ce alegem? Sa vedem ofertele!
Cel putin la prima vedere, cele mai mari reduceri de preturi par a
se fi facut la brandurile care au la vanzare incaltaminte in
Fashion House, outletul din Militari.
De exemplu, sa luam brandul Benvenuti, care si-a facut curaj si de
pe 2 august si pana pe 31% august are o campanie de reduceri de
pana la 69% la toata marfa de vara.
Căutăm parteneri interesaţi de deschiderea de noi magazine
pentru o parte sau chiar toată gama de produse. Am primit deja
câteva oferte şi propuneri.Benetton se află pe piaţa din România de
15 ani atât prin magazine, cât şi prin producţie, în mai multe
oraşe din ţară. Producţia a atins un nivel foarte bun, astfel că în
viitor ne vom concentra pe deschiderea de noi magazine pe întreg
teritoriul ţării”, a precizat Bichler.
Cu o investitie initiala de 6.000 de euro, proiectul ChouChou a dezvoltat un sistem de personalizare a fiecarui produs de incaltaminte, pentru a se adapta la cerintele publicului tinta. Preturile produselor variaza intre 170 si 290 de lei, iar pâna in prezent au fost create 200 de perechi de pantofi. "Estimam sa ne amortizam investitia initiala in circa 3 luni", a precizat Olivia Dutu, din partea ChouChou.
In primele doua saptamâni de la lansarea brandului ChouChou, proprietarii afacerii de incaltaminte au vândut 75 de perechi de pantofi, dintre care 30 prin comenzi online.
Florin Panea este destul de ingrijorat. Nu ii place cum a inceput 2009. Se gandeste numai la cum sa se adapteze la criza, fara sa riste in vreun fel locul intai pe care il detine in retailul de moda din Romania. Pentru prima oara in istoria de 15 ani a companiei, Florin Panea a simtit si nevoia de ajutor si a angajat in acest sens compania de consultanta in management Ensight Management Consulting pentru a-i face o analiza a afacerii din exterior.
In spatele analizei sta insa nevoia unui proces strict de restructurare, de crestere a eficientei si de schimbare a filozofiei de vanzare, dupa cum recunoaste proprietarul Leonardo: “N-am fost nici noi ocoliti de consecintele crizei. Incepand cu a doua jumatate a lui 2008, am observat un declin al vanzarilor, iar preocuparea principala acum este reducerea cheltuielilor”. Una dintre metodele de scadere a costurilor este inchiderea a peste 20 de magazine (circa 10% din total), majoritatea fiind deschise stradal si in provincie. Alte solutii la care se gandeste Panea vizeaza reduceri de personal in randul celor peste 3.000 de angajati, renegocierea chiriilor, selectia si renuntarea la aproape jumatate din cei 120 de furnizori cu care lucreaza, plus “promotii agresive cu reduceri substantiale, avand in vedere sensibilitatea la pret a pietei romanesti”.
Comerciantul de incaltaminte si marochinarie si-a asigurat pozitia de lider pe piata autohtona de moda nu doar ca volum de vanzari, ci si in termeni de numar de magazine. Cu o cifra de afaceri de 159 de milioane de euro in 2008, Leonardo are la ora actuala peste 200 de magazine in Romania, Ungaria, Bulgaria si Republica Moldova, dintre care mai bine de 40 au fost deschise numai in ultimul an. Cand a pus la punct strategia companiei, de a creste prin deschiderea de noi magazine, Florin Panea a mizat in special pe explozia de proiecte de centre comerciale. Sfarsitul euforiei pietei imobiliare si, implicit, a constructiilor de mall-uri si galerii comerciale, concomitent cu scaderea consumului, l-a determinat pe Panea sa adopte pentru 2009 o strategie de extindere mult mai conservatoare si sa se axeze in special pe consolidarea afacerii la nivelul la care este ea acum. Iar in ceea ce priveste vanzarile pentru acest an, Florin Panea si-a conceput doua scenarii: primul vizeaza o stagnare, caz in care va continua investitiile in cateva noi magazine, iar al doilea presupune scaderi ale afacerilor cu circa 10%, ceea ce ar duce oricum si la reducerea cheltuielilor si la disponibilizari.
Explicandu-si schimbarea de prioritati, seful Leonardo invoca efectele crizei economice care a incurcat, de altfel, planurile de dezvoltare ale tuturor comerciantilor romani de moda. Afacerea lui Florin Panea a avut trei linii de dezvoltare in 2008: in afara de lanturile de magazine Leonardo si Libelula, pe segmentul de preturi medii, respectiv mici, Leonardo s-a orientat si catre cumparatorii cu venituri medii superioare, odata cu deschiderea, la Oradea, a primului magazin Da Vinci. Apetitul lui Florin Panea pentru investitii in deschideri de noi magazine pare sa-si fi atins insa anul trecut apogeul. In 2009, retailerul continua extinderea, dar nu intr-un ritm la fel de agresiv: “Vom deschide cam doua magazine anual pentru Da Vinci, pentru Leonardo vor fi cam opt magazine noi anual, iar pentru Libelula nu mai deschidem nimic deocamdata”. Plan care, probabil, nu va mai sta in picioare in cazul celui de-al doilea scenariu imaginat de omul de afaceri si anume cel de scadere a vanzarilor.
Dincolo de cauze si posibile efecte, cert e ca scaderea puterii de cumparare a consumatorilor si cresterea somajului afecteaza in primul rand retailul nealimentar, explica Alina Florean, senior consultant la Roland Berger Strategy Consultants. Analistul vede reducerea costurilor operationale si restructurarea retelelor, respectiv inchiderea anumitor magazine mai putin profitabile sau cu un trafic scazut, ca decizii normale pentru orice firma a carei stabilitate financiara este pusa la incercare in aceasta perioada: “In general retailerii vor trebui sa faca eforturi pentru a-si pastra profitabilitatea la niveluri similare cu cele din anii trecuti din cauza presiunii negative asupra preturilor si in contextul in care diferenta de costuri la produsele de import, rezultata din deprecierea puternica a leului, nu va putea fi transmisa in totalitate consumatorilor”.
Panea mai spune insa ca peste costurile fluctuante se adauga atitudinea consumatorilor, generata de criza psihologica, de a limita cheltuielile pe fondul riscului de pierdere a locurilor de munca, dar si puterea de cumparare deja scazuta care sta la baza actualului declin al consumului. Altfel spus, si producatorii, si distribuitorii suporta impreuna presiunea economica de a reduce costurile, de a mentine marje de profit acceptabile si de a asigura vanzarile. Clientii, pe de alta parte, cauta preturi mici. Prin urmare, Leonardo se grabeste sa recupereze scaderile din vanzari mizand tocmai pe migrarea consumatorilor de la un nivel de pret superior catre zona produselor mai ieftine, asa cum se pozitioneaza Leonardo. “Pretul conteaza acum mai mult ca oricand. Vrem sa aprovizionam magazinele in proportie mai mare cu produse mai accesibile ca pret”, spune Panea, convins ca asa si-ar putea pastra vanzarile macar la nivelul lui 2008.
Segmentul clientilor cu venituri mici este, de altfel, o carte pe care a pariat inca de la inceput Leonardo. In orasele mici, pana in 30.000-40.000 de locuitori, compania a dezvoltat reteaua de magazine Libelula – “un fel de outlet al lui Leonardo aprovizionat in special cu marfa ramasa nevanduta in magazinele Leonardo, dar si cu produse foarte ieftine achizitionate special pentru aceste magazine”, potrivit lui Panea. Primele doua magazine Libelula au fost deschise in urma cu opt ani, la Oradea si Timisoara. Acum, reteaua a ajuns sa numere 24 de astfel de magazine. In total, Leonardo a vandut anul trecut sapte milioane de perechi de pantofi. Conform statisticilor Organizatiei Patronale a Pielariei si Incaltamintei (O.P.PINC), consumul a trecut si in Romania de peste patru perechi de pantofi pe cap de locuitor, nivel comparabil cu cel al tarilor din Uniunea Europeana. Cu aproximativ 50 de milioane de perechi de pantofi vanduti anual, aceasta industrie cumuleaza in Romania o cifra de afaceri anuala de aproximativ 700-800 milioane de euro, conform studiilor Ensight Management Consulting.
“Direct sau indirect, criza financiara internationala afecteaza pe toata lumea”, reflecteaza Joseph Seroussi, un sudanez care face afaceri in Romania de mai bine de 40 de ani, la gandul ca, in mai putin de o luna, comenzile de lohn i-au scazut cu cel putin 20%. “Acum impactul pare mic, dar se va simti serios prin somaj si mai putin export”, continua proprietarul J&R Enterprises, companie de confectii pe care a infiintat-o in 1990 si care exporta 95% din productie.
Concret, cele trei fabrici ale J&R – Ikos Conf si Norada din Odorheiul Secuiesc si Serconf din Botosani – vor lucra acum 800.000 de costume, fata de un milion, cat era comanda initiala a clientilor externi, plus inca 1,2 milioane de perechi de pantaloni, cu 800 de bucati mai putin decat anul trecut. “Este prima data cand colaboratorii diminueaza cantitatile. De obicei voiau mai mult”, subliniaza Seroussi, explicand ca actuala criza financiara vine pe fondul celei a materiilor prime, a scumpirii utilitatilor si a invaziei de produse ieftine din Asia. Numai ca pana acum nu se punea problema ca n-ar avea pentru cine sa produca, ci mai degraba ca nu avea suficienti angajati care sa lucreze in fabrici. Acum, fabricile folosesc doar 40% din capacitatile de productie, iar numarul de angajati a scazut pana la 5.900, avand in vedere ca in ultimii doi ani au plecat de la fabricile J&R Enterprises in jur de 2.000 de angajati, conform lui Seroussi. Prin urmare, si incasarile grupului au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la circa 42 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.
Privind retrospectiv, lipsa fortei de munca ramane cea mai mare problema din industrie, pe care o recunosc toti producatorii. Cifrele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) arata ca, de doi ani incoace, productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie. “Paradoxal, contextul economic actual va avea si un efect pozitiv, in sensul stabilizarii personalului, din cauza ca s-au inchis multe din fabrici, in special cu actionariat strain, orientate strict pe export. Iar angajari nu mai face nimeni”, arata Sorin Chiriac, directorul general al producatorul de confectii Caremil Roman. Una din fabricile inchise recent din lipsa de comenzi este Toscano din Turda, care lucra lunar peste 10.000 de perechi de incaltaminte destinate exportului, in special in Italia. Toti cei 105 angajati au fost disponibilizati.
Caremil, o companie care directioneaza la export 90% din productia lunara de 70.000 de articole de confectii (bluze, fuste, pantaloni sau rochii), se numara printre primele afectate de restrangerea comenzilor. “Cantitatile au scazut cu 20% in februarie si martie si la jumatate in lunile octombrie si noiembrie. Prin urmare nu am mai avut nici comenzi pentru firmele care subcontractau de la noi”, spune Sorin Chiriac, explicand ca in aceste conditii fabrica a trebuit sa lucreze pentru piata interna intr-un procent mai mare decat de obicei. Caremil detine marca Senso, pe care o vinde prin 15 magazine proprii. “Incercam sa castigam aici o cota cat mai mare de piata”, sustine Chiriac, care intentioneaza sa mai deschida inca doua magazine pana la sfarsitul anului in curs si sa le relocheze pe cele care nu au traficul si vanzarile asteptate. Cand vine vorba de noi magazine in 2009, Chiriac nu se lanseaza insa in estimari. “Greu de spus ce si cum din cauza dificultatilor de finantare. Strict din surse proprii nu putem deschide mai mult de trei magazine”, recunoaste directorul Caremil. Revenind la vanzarile pe pietele externe, Chiriac se linisteste la gandul ca “in decembrie si ianuarie suntem acoperiti suta la suta. Este pentru prima data in cei 12 ani de functionare cand vom lucra la capacitate maxima”.
Compania, care a inregistrat in primele noua luni ale anului in curs afaceri de 2,6 milioane de euro, este controlata in procent de 50% de Bogdan Toporas Pitigoi, restul actiunilor fiind impartite in mod egal intre sotii Sorin si Cristina Chiriac. Cei trei parteneri detin impreuna si fabrica de tricotaje Smirodava, care produce lunar 30.000 de pulovere, jachete, veste sau compleuri, pe care le exporta tot in procent de 90%. Comenzile de tricotaje au scazut cu circa 30%, ca urmare si a cresterilor de preturi pe care a trebuit sa le opereze compania “din cauza majorarii salariului minim si a scumpirii utilitatilor”, motiveaza managerul. In primele noua luni din 2008, fabrica de tricotaje a rulat 1,8 milioane de euro.
Cel putin cateva luni de acum incolo vor avea de lucru si cei 2.200 de angajati care lucreaza la Braiconf Braila, asigura directorul general Anca Nisioi. Compania exporta 80% din productia lunara de 250-300.000 de camasi barbatesti si bluze de dama in Germania, Franta, Danemarca, Suedia sau Italia, iar restul productiei este vanduta in tara printr-o retea de 16 magazine administrate direct de Braiconf. “In strainatate, vanzarile de imbracaminte au scazut. Ne asteptam si noi sa avem surprize de genul acesta”, admite Nisioi, precizand ca deja unul din clientii externi
si-a redus cu 80% cantitatea comandata initial. Braiconf, care lucreaza lohn pentru peste 20 de companii externe, si-a bugetat afaceri de circa 13,6 mil. euro pentru 2008. Chiar daca sustine ca nu i-au scazut comenzile de la clientii straini, Laszlo Dobra, directorul Secuiana, cel mai mare producator de pantaloni din tara, se declara convins ca acoperirea pietei interne poate contrabalansa regresul pietei de exporturi. Cei 700 de angajati ai fabricii Secuiana produc lunar 65-70.000 de perechi de pantaloni. Pentru 2008, compania, care exporta 80% din productie, are semnate contracte de lohn de 4,5 milioane de euro. Piata interna a ajuns sa detina in prezent putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.
“M-am ingrasat si nu-mi mai gaseam haine. Am inceput sa-mi fac pe comanda si m-am gandit ca daca tot fac pentru mine, sa fac si pentru altii, ca n-oi fi eu singurul gras din Romania”, povesteste Emilian Herescu (55 de ani) cum a ajuns sa vanda haine si incaltaminte “pentru grasi si grasuti”. De profesie inginer electronist, Herescu spune ca a inceput sa se ingrase pe cand avea 30 de ani si la un moment dat ajunsese chiar la 240 de kilograme.
De la un mic raion cu lenjerie, pantaloni si camasi cu marimi speciale, gazduit in 2001 de magazinul de haine al sotiei lui, Herescu administreaza azi o retea care numara 13 magazine Lucy Hera in toata tara si asteapta vanzari de aproape un milion de euro pentru anul in curs, cifra apreciata de el drept normala pentru un comerciant de nisa. Clientii lui Herescu sunt “toti grasii tarii”, spune el, estimand ca in Bucuresti, de exemplu, i-au trecut pragul celor patru magazine 1.500 de barbati si vreo 2.000 de femei. Dupa statistici, aproape 30% dintre romani sufera de obezitate si alti 40% sunt supraponderali, iar astfel de procente situeaza Romania pe locul al treilea in Europa la prevalenta obezitatii, dupa Grecia si Cehia. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Endocrinologie Parhon, avertizeaza ca obezitatea este in crestere, pe de o parte din cauza alimentatiei, iar pe de alta parte din cauza lipsei de miscare: “Intai au aparut fast food-urile si apoi a inceput obezitatea. este prima realizare a globalizarii”.
Cresterea numarului romanilor cu kilograme in plus a ajuns sa fie privita ca o sursa de profit pentru o industrie textila confruntata cu presiunea concurentei. “Nu mai merge sa faci productie de masa in industria textila. Firmele cauta nise pe care sa se specializeze. A produce pentru un segment ingust de consumatori poate fi un element puternic de diferentiere”, considera Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). Ce nise se pot dezvolta acum? “Sunt companii specializate in confectii pentru supraponderali si obezi, pentru gravide, altele lucreaza tinute personalizate pentru spitale sau cabinete medicale sau numai echipamente de protectie”, enumera Grapini.
La ora actuala, piata textilelor, estimata de FEPAIUS la aproape 3 miliarde de euro, se imparte in cateva categorii de producatori: cei care produc exclusiv in lohn, cei specializati pe o nisa de piata, cei ce au inceput sa lucreze la colectii proprii, respectiv companiile autohtone care si-au promovat de la inceput propriile marci, asa cum au facut Jolidon si compania ID Sarrieri.
Emilian Herescu recunoaste ca si-a ales nisa fortat de imprejurari si, dupa ce a testat piata, s-a convins ca tocmai faptul ca se adresa unui anumit segment de clientela i-a permis sa se mentina in business. Primul magazin “pentru grasi si grasuti” l-a deschis in 2002, in zona Garii de Nord. “Pentru ce nu aveam pe rafturi si venea omul si intreba, bagam repede in productie si includeam automat in oferta.” Intre timp, Herescu s-a asociat cu un producator de haine din Slatina cu care a inceput sa produca in cantitati mult mai mari. Asa a ajuns sa vanda de la blugi pana la lenjerie, costume de baie sau treninguri. In magazinele sale, marimile pornesc de la 60 si ajung pana la 84 pentru barbati, iar la femei sunt cuprinse intre 54 si 74. Cele mai mari vanzari sunt la articolele vestimentare tip jeans, indiferent ca este vorba de pantaloni, camasi, geci sau fuste, spune Herescu. In afara de haine, prin reteaua de magazine pe care o detine, omul de afaceri bucurestean vinde si pantofi de la numarul 46 pana la 50.
In 2003, dupa ce a deschis inca doua magazine in Bucuresti, extinderea in provincie a devenit principalul obiectiv al lui Herescu. A deschis intai in Constanta, unde a inchiriat 35 de metri patrati, dupa care a continuat in principalele orase; ultimul magazin a fost deschis in urma cu trei luni la Timisoara.
Investitia medie pentru un magazin ajunge la 25.000 de euro, sustine omul de afaceri, care spune ca nici nu se pune problema sa inchirieze spatii mai mici de 25 de metri patrati, pentru ca “trebuie sa fie cabine de proba, sa se miste oamenii, sa stea jos”. “Daca nu ar fi chiriile asa de mari, afacerea ar fi mult mai profitabila”, marturiseste Herescu.
Managerul afirma ca media de vanzare pe magazin este in jur de 4.500 de euro pe luna, insa in perioada sarbatorilor de iarna intotdeauna vinde mai mult. “Noiembrie anul trecut a mers prost, decembrie a mers foarte bine, iar ianuarie si februarie au fost criminale, adica zero vanzari”, recunoaste Herescu. Vanzarile anuale ajung deci acum la 54.000 de euro pe magazin, adica peste 850.000 de euro daca luam in calcul toate magazinele din retea, cifra care pentru anul acesta ar urma sa creasca la un milion.
De un milion de euro spera sa vanda anul acesta si Mihai Iliescu, directorul companiei McTex din Slatina, unul dintre putinii producatori de haine cu masuri mari din tara. Compania infiintata in urma cu 14 ani are o retea proprie de noua magazine. Pana in 2003, cand a inceput sa deschida propriile magazine, producea haine pentru persoane “care au de la 150 la 300 de kilograme” si colabora cu o firma din Bucuresti ce le vindea, explica Iliescu, precizand ca pentru fiecare magazin in parte compania a facut investitii intre 50 si 60.000 de euro. Din 2006, McTex a devenit si importator de haine masuri mari din Germania si Elvetia. “Circa 30-40% din marfa comercializata este importata. Nu mai deschidem magazine proprii, dar nu excludem posibilitatea de a vinde francize pentru magazinele ce ar urma sa fie deschise in calitatea noastra de distribuitori”, precizeaza Iliescu.
Cu o croitorie proprie spera sa se laude, de anul acesta, si Emilian Herescu, “ca sa nu mai depind de cei circa 20 de furnizori cu care lucrez”, spune el. “Investitia va fi mica, pentru ca masini de cusut gasesti acum pe toate drumurile, din moment ce fabricile sunt falimentare. Problema este de forta de munca”, considera el, explicand ca are in plan sa-si transforme casa de la Mihailesti in croitorie.
Retailerii de moda urmaresc si ei piata despre care vorbim. Steilmann, de exemplu, a lansat pe piata in aprilie un brand – Chic and More – care vizeaza exclusiv femeile cu masuri mari. Produsele sunt comercializate in primul magazin multibrand Steilmann din tara, deschis in Baneasa Shopping City, pe o suprafata de 400 mp, in urma unei investitii de circa 600.000 de euro. “Steilmann clasic are undeva la 60% din suprafata magazinului, linia exclusivista care se adreseaza segmentului de clienti cu venituri mari si foarte mari KS – 15%, diferenta fiind Chic and More”, explica Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann Romania. Brandul Chic and More ar urma sa fie comercializat din a doua parte a anului viitor si in magazine monobrand.
