BusinessMagazin

Tag: important

  • Operaţiunile Vodafone din Europa vor fi alimentate integral cu energie din surse regenerabile începând cu 1 iulie. CEO Vodafone Group: Este un pas important în direcţia îndeplinirii obiectivului nostru de a reduce la net zero emisiile de carbon până în 2030

    Operaţiunile Vodafone din Europa, inclusiv reţelele fixe şi mobile, centrele de date, operaţiunile de retail şi spaţiile de birouri, vor fi alimentate integral cu energie din surse regenerabile începând cu 1 iulie, o etapă  importantă în atingerea obiectivului companiei de a reduce la „net zero” emisiile de carbon până în 2030 şi din întregul lanţ de aprovizionare până în 2040.

    Vodafone va marca acest eveniment printr-o campanie de conştientizare a publicului derulată în 12 ţări din Europa, în care logo-ul Vodafone va fi reprezentat în culoarea verde, transmite un comunicat al companiei

    „Acesta este un pas important în direcţia îndeplinirii obiectivului nostru de a reduce la net zero emisiile de carbon până în 2030, la nivel global, concomitent cu susţinerea clienţilor noştri pentru reducerea amprentei de carbon pentru activităţile proprii şi continuarea planurilor de a contribui la o societate digitală, durabilă şi incluzivă în toate pieţele în care ne derulăm activităţi”, spune Nick Read, CEO Vodafone Group.

    Pe parcursul ultimului an, Vodafone a făcut progrese importante în procesul de transformare a activităţilor sale  într-unele cu impact cât mai mic asupra mediului, bazându-se totodată pe tehnologiile şi reţelele sale digitale pentru a contribui la limitarea schimbărilor climatice. În iulie 2020, Vodafone a anunţat devansarea termenului pentru îndeplinirea obiectivului de a achiziţiona energie 100% regenerabilă pentru operaţiunile sale din Europa pentru iulie 2021, faţă de 2025 cât îşi propusese iniţial. Acelaşi obiectiv a fost stabilit şi pentru Africa, având ca ţintă anul 2025.

    96% din energia utilizată de Vodafone în anul fiscal 2021 încheiat la 31 martie a fost achiziţionată. După anunţul de astăzi, 100% din energia achiziţionată de Vodafone în Europa provine din surse regenerabile, inclusiv pentru spaţiile închiriate.

  • Un grup de 13 oameni de la una dintre cele mai importante bănci de investiţii ale lumii rupe tăcerea. Cum a ajuns munca în 2021: „Condiţiile de lucru sunt inumane. Simt că mă doare tot corpul. Am fost într-un orfelinat, dar condiţiile de muncă de aici sunt mult mai rele”

    Angajaţii juniori ai băncii de investiţii Goldman Sachs suferă de burnout din cauza unor săptămâni cu un program de lucru de peste 100 de ore şi a şefilor solicitanţi, pe fondul intensificării dealurilor cu SPAC-uri, care au avut parte de un boom în perioada recentă, scrie presa internaţională (situaţia a fost descrisă de Financial Times, CNBC, Business Insider ş.a.)

    Special Purpose Acquisitions Company – a devenit în ultimul an unul dintre cele mai populare trenduri de pe Wall Street, ajungându-se la tranzacţii de zeci de miliarde de dolari prin acest model. SPAC reprezintă practic o companie de „faţadă”, creată de investitori cu un singur scop: să strângă bani printr-o listare pe bursă pentru ca ulterior să cumpere o altă companie, după cum reiese dintr-o traducere anterioară a Business MAGAZIN. 

    Activitatea intensă legată de acest segment de business a afectat sănătatea fizică şi psihică a angajaţilor cel puţin de la începutul acestul acestui an, potrivit informaţiilor care au apărut în social media şi confirmate de persoane în cunoştinţă de cauză.

    „Lipsa somnului, felul în care suntem trataţi de bancherii seniori, stresul fizic şi psihic… Am fost într-un orfelinat, iar situaţia de acum este mult mai rea”, a spus unul dintre analiştii de la Goldman, citat într-un studiu realizat la iniţiativa a 13 dintre angajaţi în luna februarie.

    „Corpul meu mă doare fizic tot timpul, iar din punct de vedere psihic sunt într-un loc foarte întunecat”, a spus un alt analist.

    Aceste informaţii au apărut după ce un grup de analişti au făcut un studiu în rândul colegilor lor. Mărul discordiei a apărut în echipa axată pe tehnologie, media şi telecom a companiei, grupul care s-a aflat în centrul furtunii alimentate de listările SPAC-urilor. 

    Analiştii aflaţi în primul an sunt, de cele mai multe ori, proaspăt absolvenţi şi ocupă cel mai jos nivel în ierarhia de pe Wall Street. Deasupra lor se află asociaţii, urmaţi de vicepreşedinţi şi de managing directors. Modelul de recrutare al Wall-Street presupune angajarea a mii de angajaţi entry-level în fiecare an – de cele mai multe ori absolvenţi de top ai unor universităţi celebre –  pentru a crea o bază de talent şi o forţă de muncă dedicată aspectelor mai puţin exotice care ţin de banking-ul de investiţii. Bancherii juniori muncesc în general foarte mult pentru un salariu care este mai mare decât salariul mediu în Statele Unite, dar şi pentru şansa de a deveni managing directors, rol din care pot primi bonusuri de milioane de dolari. 

    Stilul de muncă de pe Wall Street au devenit un „subiect fierbinte” în 2013, după ce un intern de la Bank of America, în Londra, a murit după mai multe nopţi nedormite. Industria început apoi să adopte o politică de weekend-uri protejate, prin care angajaţii juniori nu puteau să lucreze în zilele de sâmbătă sau duminică fără aprobarea unui manager. Totuşi, în pofida acestor schimbări, gradul de încărcătură de muncă a angajaţilor rămâne acelaşi: respondenţii din studiul de la Goldman Sachs au descris condiţiile de muncă drept inumane. Dacă au ajuns să muncească 110 ore pe săptămână înseamnă că au doar patru ore pe zi pentru somn şi pentru a ei.  S-au plâns de asemenea de de faptul că li se oferă deadline-uri nerealiste şi că sunt ignoraţi în timpul şedinţelor. Chiar dacă plângerile au venit din partea unui mic grup al băncii, executivii acesteia s-au întâlnit luna trecută cu angajaţii care au realizat studiul şi le-a promis că vor creşte numărul de bancherilor juniori angajaţi în perioada următoare. Cei 13 angajaţi care au realizat studiul nu au fost pedepsiţi.

    „Recunoaştem că oamenii noştri sunt foarte ocupaţi fiindcă business-ul este puternic şi volumele de tranzacţionare sunt la niveluri istorice”, a spus Nicole Sharp, purtător de cuvânt pentru Goldman Sachs. 

     

  • O veste bună pentru întreaga lume: Cel mai important bancher din America spune că dobânzile la dolar vor rămâne scăzute pentru mult timp

    Jerome Powell, preşedintele Rezervei Federale (n.red: banca centrală americană), a anunţat joi că se aşteaptă să apară presiuni inflaţioniste în următoarea perioadă, însă cel mai probabil nu cât să determine banca centrală să crească dobânzile, potrivit CNBC.

    Pieţele au reacţionat negativ la comentariile lui Powell, întrucât bursele au înregistrat scăderi uşoare, iar randamentele pe titlurile de stat au crescut. Unii investitori şi economişti se aşteptau de la el să dea semnale de ajustare în ceea ce priveşte programul de achiziţie de active al băncii centrale.

    Rezerva Federală are un program de achiziţie de active de 120 de miliarde de dolari, care include şi titluri de stat.

    Powell a reiterat poziţia sa anterioară referitoare la inflaţie, susţinând că nu se aşteaptă ca aceste creşteri de preţuri să fie de durată sau semnificative, astfel încât nu va exista un motiv consistent pentru ca Fed să-şi acomodeze politica pe dobânzi.

    Banca centrală americană preferă că inflaţia să stea în jurul nivelului de 2%, un nivel despre care consideră că arată o economie sănătoasă şi lasă totuşi loc de reducere a dobânzilor în vremuri de criză. Cu toate acestea, rata inflaţiei a stat mult sub acest nivel pentru cea mai mare parte a ultimilor zece ani, şi a continuat să scadă în timpul pandemiei.  

  • (P) Importanţa procesorului atunci când alegi un laptop

    Vânzarea computerelor şi, în special, a laptopurilor, a crescut în 2020 din cauza impactului avut de Covid-19, înregistrând cea mai mare rată de creştere din ultimul deceniu. Analiştii atribuie această schimbare pe piaţă importanţei pe care utilizatorii au acordat-o îmbunătăţirii echipamentelor lor, având în vedere creşterea volumului de telemuncă şi a şcolii online, o tendinţă care va continua şi în 2021.

    În acest context, este esenţial să ai un echipament computerizat bun pentru a studia la distanţă şi să îl poţi duce oriunde. Fie că este vorba de facultate sau liceu, primul lucru pe care experţii recomandă să-l luaţi în considerare atunci când cumpăraţi un laptop pentru studiile dvs. este să ştiţi foarte bine pentru ce intenţionaţi să-l utilizaţi atât acum, cât şi în viitor.

    Laptop eMAG

    În fiecare an, tehnologiile avansează cu paşi mari, astfel încât idealul este să cumpăraţi un dispozitiv care să aibă spaţiu pentru a integra o tehnologie mai avansată care nu este încă disponibilă, cum ar fi aplicaţii şi programe noi. Având în vedere acest lucru, aspecte cum a fi utilizarea laptopului în funcţie de domeniul de studiu, mobilitatea, performanţa, durata de viaţă a bateriei sau grafica vor fi esenţiale atunci când se ia o decizie.

    Pentru a vă asigura că computerul îndeplineşte toate aceste caracteristici, primul lucru de luat în considerare este procesorul. A 11-a generaţie Intel Core, cunoscută sub numele de Tiger Lake, este marele pariu al Intel în acest sens şi are o capacitate enormă în aspecte precum productivitatea, colaborarea, crearea de conţinut, „jocuri” şi divertisment.

    Laptop – oferte online

    Atunci când se determină ce performanţă este necesară şi, prin urmare, ce procesor trebui ales, va fi cheia utilizării laptopului. De exemplu, utilizarea aplicaţiilor solicitante precum Adobe Premiere Pro sau jocurile video necesită multă putere CPU , astfel încât experţii recomandă să optaţi pentru un Intel Core i5 sau chiar game superioare. În timp ce, dacă utilizaţi laptopul pentru sarcini mai de bază, cum ar fi procesarea de text, descărcarea de muzică sau postarea pe reţelele de socializare, nu aveţi nevoie de un procesor de ultimă generaţie şi puteţi opta pentru un Intel Core i3 fără probleme.

    Pe de altă parte, autonomia laptopului care urmează să fie achiziţionat este, de asemenea, esenţială, mai ales dacă utilizatorul are nevoie de el pentru a participa la cursuri sau pentru a se conecta la cursuri online de oriunde din casă, fără a fi nevoie să încărcaţi în mod constant computerul cu cablul de alimentare. 

    În timp ce durata de viaţă a bateriei va depinde foarte mult de modul în care doriţi să utilizaţi dispozitivul, procesoarele Intel Core de a 11-a generaţie au o baterie de lungă durată. În plus, aceste procesoare oferă caracteristici de inteligenţă artificială (AI) de cea mai înaltă performanţă în laptopurile subţiri şi uşoare, concepute pentru a accelera dramatic fluxurile de lucru şi pentru a permite echipamentelor să înveţe şi să se adapteze la fiecare student.

    La fel, indiferent dacă sunteţi în căutarea unui dispozitiv care să vă permită să jucaţi jocuri video sau dacă doriţi să creaţi conţinut audiovizual, grafica este unul dintre aspectele pe care trebuie să le preţuim cel mai mult atunci când cumpărăm un dispozitiv. În acest moment, procesoarele Intel Core de a 11-a generaţie cu grafică Intel Iris Xe vă permit să jucaţi cele mai bune jocuri video (până la 1080p la 30 fps sau mai mult) şi au, de asemenea, suport hardware Dolby Vision, oferind şi mai multe experienţe de conţinut.

    Un alt aspect care nu trebuie subestimat este importanţa conectivităţii şi a porturilor pentru conectarea diferitelor dispozitive periferice (precum camere sau telefoane, printre altele), mai ales acum că conferinţa video este esenţială în studiouri.   

    Astfel, încorporarea tehnologiilor Intel Wi-Fi 6 (Gig +) şi Thunderbolt 4 în a 11-a generaţie Intel va permite utilizatorului să se bucure de cea mai bună conectivitate wireless şi portabilă posibilă în studiile lor, permiţând conexiuni ultra rapide şi extrem de receptive pentru navigat şi muncă, chiar şi în medii cu multe dispozitive conectate şi cu până la patru porturi periferice.

     

  • Telemunca, cuvântul cheie al anului 2020. Topul celor mai importante evenimente din piaţa muncii în acest an

    Anul 2020 a avut un cuvânt greu de spus pe piaţa muncii din România, iar în primele şase-şapte luni din an pandemia a trimis să muncească de acasă aproape un sfert dintre angajaţii din economia locală, conform statisticilor europene. Companiile spun că au în plan să extindă munca de acasă sau telemunca şi după ce va trece pandemia, astfel că ”noul normal” ar putea însemna munca de la masa din bucătărie sau din sufragerie.

    Telemunca, cuvântul cheie al pandemiei

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Numărul contractelor de muncă cu clauză de telemuncă a ajuns la 32.521 pe 1 noiembrie, conform datelor de la Inspecţia Muncii, transmise la solicitarea ZF, un semn că organizaţiile din economia locală se pregătesc pentru a le permite angajaţilor să continue să lucreze în regim de tele­muncă şi după finalul pan­demiei.

    Kurzarbeit, program redus după model german

    Printre măsurile de sprijin luate de autorităţile locale pentru a ajuta mediul de afaceri să treacă cu bine de criza creată de pandemia de COVID-19 este şi un program de muncă flexibilă, inspirat din modelul german Kurzarbeit, prin care guvernul asigură plata unei părţi a salariului brut al angajatului căruia i se reduce programul de lucru.

    Rata şomajului, tot mai sus

    Rata şomajului în România a ajuns la 5,2% în al treilea trimestru al anului, cu 472.000 de persoane care au rămas fără un loc de muncă. Cea mai mare valoare a ratei şomajului a fost înregistrată în luna iulie, când crescut la 5,4%, cel mai înalt nivel din 2016. Numărul şomerilor în luna iulie 2020 a ajuns la 484.000, în creştere cu 10.000 faţă de luna iunie, şi în creştere cu 33% faţă de iulie 2019, când erau 362.000 de şomeri înregistraţi, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Numărul de salariaţi din economie scade         

    Numărul total al salariaţilor din economia locală a ajuns la 4,92 milioane în octombrie 2020, în scădere cu 63.700 de persoane comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. 

    Salariul mediu  creşte şi în criză

    Salariul mediu net pe economie a ajuns la 3.343 de lei în octombrie 2020, cu 7,3% mai mare comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent. Faţă de luna trecută, salariul mediu net a crescut cu 22 de lei, respectiv 0,7%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Salariile IT-iştilor au început să scadă

    Angajaţii din sectorul de IT din România au avut un salariu mediu net de aproape 7.700 de lei în octombrie 2020, revenind la conducerea clasamentului salariilor din economia locală, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Cu toate acestea, salariile din IT nu au crescut faţă de luna precedentă, ba chiar au scăzut cu 1%, de la 7.750 de lei în septembrie, la 7.674 în octombrie.

    Curierii, din ce în ce mai căutaţi, dar plătiţi aproape la fel

    Cele mai mici salarii din industria locală de transporturi şi depozitare sunt cele ale angajaţiilor cu activităţi poştale şi ale curierilor, de aproape 2.360 de lei în septembrie 2020, în creştere cu doar 11,4% comparativ cu aceeaşi lună din 2019, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Firmele de curierat au înregistrat creşteri puternice ale activităţii în pandemia de COVID-19. Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar putea dubla în acest an, cifra de afaceri a companiilor urmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei, conform unei analize KeysFin. 

     Numărul muncitorilor asiatici, în scădere

    Până în luna octombrie a acestui an, circa 16.000 de muncitori asiatici au venit la muncă în România dintr-un contingent de 30.000, după cum spunea Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine.

    Cererea de joburi depăşeşte oferta

    Numărul candidaţilor care aplică pe un job pe platforma de recrutare online eJobs a crescut considerabil în această perioadă, iar la începutul lunii noiembrie 150.000 de candidaţi concurau pentru cele circa 20.000 de locuri de muncă puse de bătaie de angajatori pe platformă, după cum explica Bogdan Badea, CEO al eJobs.

    Companiile vor abilităţi noi de la candidaţi

    Trendurile de pe piaţa muncii se schimbă, la fel şi cerinţele angajatorilor de la candidaţi. În perioada următoare, angajatorii vor cauta candidaţi cu abilităţi în zonele de e-commerce şi digital, retail, automatizări şi medicină, conform unui studiu al eJobs.

     

  • Topul celor mai mari tranzacţii din 2019. Care au fost cele mai importante dealuri de dinainte de pandemia de Covid-19

  • De ce este importantă licitaţia 5G: Grecia a câştigat peste 370 de milioane de euro în urma alocării de spectru radio

    Grecia a reuşit să câştige 372,26 de milioane de euro în urma licitaţiei pentru spectru radio necesar operatorilor de telefonie mobilă pentru a dezvolta şi a lansa pe scară largă reţele 5G, conform Reuters.

    Licitaţia a fost câştigată de OTE Group, Vodafone şi Wind Hellas.

    În România, licitaţia 5G a fost amânată de mai multe ori, iar acum este programată pentru al doilea trimestru al anului viitor, potrivit ANCOM.

    Motivul pentru care licitaţia a fost amânată de mai multe ori în România nu a fost explicat niciodată, deşi bugetul statului ar putea avea încasări de peste o jumătate de miliard de euro din aceasta.

  • (P) Realizările, provocările şi momentele importante ale anului 2020 – o perspectivă promiţătoare pentru 2021

    Privind lucrurile din perspectiva generală, a pandemiei generate de Covid-19, anul 2020 a reprezentat o noutate pentru toate sectoarele industriale. Deşi contextul nu a fost unul fericit, au existat provocări şi realizări care, cel puţin în industria de automatizare, au întrecut toate aşteptările.

    Problemele importante ale omenirii – sănătatea, siguranţa, menţinerea afacerilor – şi-au găsit multe răspunsuri prin tehnologii avansate şi prin automatizare.

    Una dintre companiile care, în acest an pandemic, a adus soluţii extraordinare pentru problemele care au afectat întreaga omenire este KUKA.

    Inovaţia şi tehnologia avansată sunt răspunsurile dovedit eficiente pentru a salva vieţi, economii şi afaceri.

    În tot mai multe laboratoare medicale din lume, roboţii KUKA sunt cei care sortează probele de sânge recoltat în laborator.

    Cu ajutorul roboţilor KUKA munca personalului medical este mult uşurată. Mai mult, KUKA aduce şi o soluţie automatizată pentru a îmbunătăţi întregul proces de monitorizare a calităţii şi temperaturii probelor de sânge recoltat.

    Spitalul Universitar din Aalborg, Danemarca, este una dintre instituţiile care a înţeles rolul crucial pe care îl joacă automatizarea în contextul actual şi care foloseşte roboţii KUKA în munca de laborator. Asemenea acestui spital, sunt multe instituţii care au recurs la uşurarea şi eficientizarea activităţii prin introducerea soluţiilor automatizate.

    Pentru reducerea răspândirii virusului, roboţii sunt cel mai sigur şi mai eficient mod de a continua activitatea, fără a afecta economia.

    Felul în care angajaţii şi companiile aleg să utilizeze automatizările va avea o importanţă majoră în revenirea rapidă a economiei. Această criză globală a determinat companiile să inoveze cum nu au mai făcut-o până acum. Automatizarea este vitală în lupta împotriva virusului, cu beneficii incontestabile pe termen lung în procesele de producţie.

    Printre industriile care au recurs la soluţii automatizate, se numără industria alimentară, o industrie vitală în perioada pandemiei. Automatizările au început să fie soluţii şi în domenii mai atipice cum sunt cafenelele sau producătorii de bijutierii. Practic, automatizarea a oferit o soluţie de salvare a activităţii din orice domeniu economic, salvând afaceri mici sau mari de la blocaje datorită lipsei de personal sau, în unele cazuri, a creşterii volumului de solicitări foarte rapid. Flexibilitatea automatizărilor poate să facă faţă ambelor situaţii.

     

    „Nu ne-am oprit din muncă nicio clipă”, declară Rareş Buduşan, Account Manager, KUKA România.

    „Am fost mereu în priză, am încercat să prevenim orice situaţie, să lucrăm de acasă, iar colegii noştri de la departamentul de service au fost mereu pe poziţie. Am organizat câte 3 webinarii pe săptămână în primăvară, pentru a fi alături de clienţii noştri, oferindu-le consultanţă de specialitate on-line – o iniţiativă foarte apreciată de participanţi”, adaugă Rareş.

    Pe lângă această constantă legătură cu clienţii, KUKA nu s-a oprit nici din munca de producţie, fiind una dintre companiile care au reuşit să lanseze 7 produse noi  în anul 2020.

    Cea mai importantă parte a robotului este controlerul. Performanţa realizată de KUKA prin lansarea pe piaţă a noului model de controler KR C5 a fost un adevărat salt tehnologic. KR C5 înseamnă un necesar de spaţiu fizic considerabil redus, este cu 65% mai mic decât modelele anterioare, cu mult mai puţine piese de hardware, ceea ce înseamnă costuri de întreţinere substanţial reduse.

    O inovaţie importantă a KR C5 cu noul software de sistem KUKA.SystemSoftware (KSS 8.7) este sistemul de conexiune cu dispozitivele – KUKA.DeviceConnector Cloud, care acceptă controlul datelor unităţilor KR C5 fără a fi nevoie de dispozitive hardware suplimentare.

    KR C5 este în întregime rezultatul dezvoltării interne a KUKA, iar experţii germani şi maghiari implicaţi în lucrare s-au gândit, desigur, şi la utilizatorii de roboţi mici. Unitatea de control Micro KR C5 nu este mai mare decât o cutie de pantofi (300 x 134 x 392 mm fără ataşamente) şi cântăreşte doar 9,8 kg, deci poate fi integrată în cele mai mici zone de automatizare, oferind performanţe excelente şi conexiune la reţea.

    Lansarea robotului KR IONTEC a reprezentat o altă performanţă pentru categoria de roboţi de manipulare medie. Un robot extrem de flexibil, cu un design compact, uşor de montat în orice poziţie, fie pe podea, pe perete sau înclinat şi având o amprentă foarte mică, KR IONTEC poate fi utilizat în procese diverse de mare precizie şi viteză. În plus, costurile cu mentenanţa sunt extrem de reduse, robotul având nevoie de schimbarea uleiului o dată la 20.000 ore de operare.

    În lunile iunie şi iulie 2020, KUKA anunţa lansarea pe piaţă a două noi „vedete” din portofoliul deja impresionant al companiei: robotul ultra compact KR 4 AGILUS şi robotul proiectat special pentru spaţii limitate, KR SCARA.

    KR4 AGILUS este fără concurenţă pe piaţa actuală a industriilor electronice, în primul rând, dar şi altor industrii care folosesc diverse sarcini de manipulare.

    Robotul poate fi instalat în spaţii limitate, în orice poziţie (pe podea, perete sau chiar pe tavan) şi în orice unghi. Având multe funcţii şi o capacitate foarte mare de execuţie, robotul serveşte mai multe aplicaţii comparativ cu cel din generaţiile precedente – plaja de lucru fiind extinsă cu 40%.

    Noul KR SCARA, ultra compact, ultra-eficient şi ultra-performant este un robot extrem de precis şi cu o mentenanţă ieftină.

    Cu o rază de acţiune de 500 sau 700 milimetri, un timp/ciclu extrem de mic, de numai 0.36 sau 0.38 secunde şi având un preţ mai mult decât atractiv, robotul KR SCARA este o soluţie care aduce un avans considerabil pe pieţele influenţate foarte uşor de cerere şi ofertă.

    KR CYBERTECH nano a adus nivelul de performanţă la un nou standard. Acest robot este perfect înzestrat pentru a manipula componente mici, totodată beneficiind de un cost de investiţie minim şi un consum de energie extrem de redus.

    Robotul poate fi folosit pentru diverse aplicaţii, de exemplu, poate fi un robot de sudură, dar poate fi folosit şi pentru paletizare sau lipire, se poate monta în orice unghi şi în orice poziţie (pe sol, perete sau pe tavan). Protejat împotriva încărcărilor şi descărcărilor electrostatice necontrolate (ESD), oferă, de asemenea, performanţe convingătoare la manipularea componentelor electronice sensibile

    KUKA nu s-a concentrat doar pe dezvoltarea unităţilor de control şi a roboţilor, dar a lansat şi un concept inovator de celule robotizate – care permite automatizarea proceselor complete de producţie într-un timp minim. Datorită funcţiilor de înaltă performanţă, ambalajului preconfigurat şi a construcţiei modulare,  KUKA cell4_production poate fi uşor integrată în reţelele digitale şi utilizată aproape imediat.

    KUKA este preocupată de educaţia continuă

    KUKA pune la dispoziţie o platformă globală dedicată – my.kuka.com, cu acces la o întreagă bază de date şi documentaţie, la versiuni demo sau extinse pentru soft-urile de simulare KUKA, cât şi la webinarii gratuite şi informaţii actualizate. Oferirea educaţiei în domeniul roboticii este una dintre direcţiile principale dezvoltate de KUKA.

    Viitorul este al roboticii, dar nu fără aportul uman. Oamenii sunt cei care construiesc, manevrează şi programează roboţii.

    Introducerea roboţilor creează noi locuri de muncă. Este o realitate pe care alte ţări au experimentat-o deja. „Dacă ne uităm la ţări puternic industrializate, indiferent că vorbim de ţări din Europa sau Asia, constatăm că şomajul descreşte odată cu creşterea numărului de roboţi. De exemplu, într-un articol de specialitate, se menţionează că în Germania în anul 2017, erau utilizaţi 309 roboţi la 10.000 angajaţi, iar în Coreea de Sud, 631”, declară Rareş.

    În acest context, din ce în ce mai multe universităţi sunt interesate să-şi echipeze laboratoarele de robotică pentru a putea furniza educaţia şi pregătirea necesare viitoarei forţe de muncă. KUKA este o companie în permanentă legătură cu universităţile din lume, interesată să furnizeze echipamente şi instruire de cel mai înalt nivel educativ pentru viitorii specialişti în robotică şi automatizare.

    KUKA Robotics este prezentă în România încă din anul 2016. Sediul lor central este în Timişoara, dar au reprezentanţi şi în Braşov, Sibiu şi Cluj.

     

     

     

  • De ce este importantă poziţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, pe care o vrea neapărat Ludovic Orban, poate chiar cu preţul pierderii poziţiei de prim-ministru

    Negocierile pentru formarea noului guvern şi ocuparea principalelor poziţii politice au început, dar primele informaţii indică faptul că PNL şi USR-PLUS au poziţii total diferite. 

    PNL, un partid care a pierdut alegerile, dar este principalul partid la coaliţiei de guvernare de dreapta (PNL, Alianţa USR-PLUS şi UDMR, revendică poziţia de prim-ministru), dar şi cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a treia poziţie oficială în stat. 

    Orban, care şi-a dat demisia din funcţia de prim-ministru după rezultatul prost înregistrat la alegeri, vrea să obţină poziţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, de unde poate negocia agenda legislativă şi chiar funcţiile în aparatul de stat. 

    În guvernarea PSD, Liviu Dragnea controla tot ce mişcă ca preşedinte al Camerei Deputaţilor şi ca preşedinte al partidului, funcţia de prim-ministru ajungând pe locul doi. 

    Pentru România, cel mai bine ar fi ca Bruxelles-ul să vină să ne facă guvernul

    Orban l-a împins în faţă pe Florin Cîţu pentru funcţia de prim-ministru, ca să îi taie calea preşedintelui Klaus Iohannis, care mergea pe varianta generalului Nicolae Ciucă, ministrul apărării, dar rămâne la butoanele puterii dacă reuşeşte să preia poziţia de şef al Camerei Deputaţilor. 

    Alianţa USR-PLUS, care de asemenea a obţinut un rezultat sub aşteptări la alegerile parlamentare, nu are încredere în Orban şi susţine că dacă PNL dă prim-ministrul, atunci poziţia de preşedinte a Camerei Deputaţilor ar trebui să îi revină lui Dan Barna, co-liderul USR-PLUS.  

    Sau, dacă Orban nu renunţă la pretenţiile lui, alianţa USR-PLUS vrea poziţia de prim-ministru pentru Dacian Cioloş, celălalt co-preşedinte al alianţei. 

    Atât Orban, cât şi Barna au fost aleşi deputaţi. 

    Poziţia de preşedinte al Senatului, a doua din stat după preşedinte, nu este atât de importantă din punct de vedere al puterii politice, exact cum a fost Tăriceanu în guvernarea PSD. 

    Dacă Orban pierde poziţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, poate să piardă şi poziţia de preşedinte al PNL, pentru că nu mai are ce să împartă, aşa cum făcea Liviu Dragnea. 

    Guvernarea de dreapta, pe care încearcă preşedintele Iohannis să o pună în practică, se va naşte extrem de greu, pentru că niciun partid sau lider politic nu vrea să piardă din puterea proprie şi nici să deconteze electoral costul acestei crize. 

    Acest lucru se vede şi prin faptul că nimeni nu prea vrea să fie ministru la educaţie, sănătate, muncă sau cultură, funcţii care au un impact public foarte mare şi sunt extrem de criticate. 

    Coaliţia de dreapta, dar mai ales PNL şi alianţa USR-PLUS, vor convieţui extrem de greu, având în vedere că nu se agrează atât de mult. 

    Programul de guvernare este doar un asterix în negocierile pentru noua coaliţie de dreapta. 

  • Alegeri parlamentare 2020 – live update. Peste 4,6 milioane de români s-au prezentat la urne, până la ora 18.00.Vedeţi aici cele mai importante informaţii despre Alegerile Parlamentare

    LIVE UPDATE

    Ora 18:00

    Alegeri parlamentare 2020 – Prezenţa la vot la ora 18:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 18:00, de 27,70%, adică 4.611.804 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.689.723 de alegători, iar în rural – 2.348.927.

    Un număr de 63.410 alegători au votat cu urna mobilă.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la această oră este de 26,57%. În diaspora, s-au prezentat la urne 221.552 români.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 18:00 a fost de 34,80%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 38,32%

    Teleorman – 34,19%

    Gorj – 33,27%

    Giurgiu – 32,93%

    Dolj – 32,81%

    Judeţele cu cea mai scăzută prezenţă la vot:

    Vaslui – 21,28%

    Ialomiţa – 23,34%

    Iaşi – 23,67%

    Ora 17:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 17:00, de 25,02%, adică 4.190.770 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.457.237 de alegători, iar în rural – 2.132.774.

    Un număr de 57.866 de alegători au votat cu urna mobilă.

    În municipiul Bucureşti, prezenţa la vot până la această oră este de 24.25%. În diaspora s-au prezentat la urne 205.248 români.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 17:00 a fost de 30,75%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 35,53%

    Teleorman – 31,68%

    Gorj – 30,63%

    Giurgiu – 30,17%

    Dolj – 30,07%

    Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot:

    Vaslui – 19,90%

    Ialomiţa – 21,61%

    Iaşi – 22%

    Ora 16:57

    Procesul de votare din penitenciare s-a încheiat. Peste 5.000 de persoane au votat

    Peste 5.000 de persoane din penitenciare au votat, duminică, Administraţia Naţională a Penitenciarelor anunţând că procesul de votare s-a finalizat.

    „Ca urmare a dispunerii tuturor măsurilor organizatorice necesare pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a procesului de vot în cadrul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au raportat finalizarea activităţii de votare, fără a fi înregistrate incidente sau manifestări de natură a perturba procesul electoral. Astfel, un număr de 5.434 de persoane private de libertate şi-au exercitat, astăzi, 06.12.2020, dreptul de vot în cadrul alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020”, transmite ANP.

    Potrivit sursei citate, în sistemul penitenciar sunt 21.638 persoane private de libertate.

    „Menţionăm că activităţile specifice s-au derulat cu respectarea măsurilor de protecţie impuse în actualul context epidemiologic. Persoanele implicate în procesul de vot (reprezentanţi ai secţiilor de votare, poliţişti de penitenciare, persoane private de libertate) au fost supuse triajului epidemiologic, au purtat echipamentul de protecţie respiratorie şi au urmat indicaţiile de distanţare în interacţiune”, se mai arată în comunicatul ANP.

    Ora 16:00

    Prezenţa la vot la ora 16:00

    Prezenţa la vot pe ţară la scrutinul parlamentar a fost, duminică, până la ora 16,00, de 22,62%, adică 3.776.160 alegători, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

    În mediul urban, s-au prezentat la urne 2.233.342 de alegători, iar în rural – 1.903.268.

    Un număr de 50.833 de alegători au votat cu urna mobilă.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la urne pe ţară până la ora 16,00 a fost de 27,4%.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă la vot:

    Mehedinţi – 32,49%,

    Teleorman – 28,63%,

    Olt – 28,24%

    Judeţele cu cea mai mică prezenţă la vot:

    Vaslui – 17,95%

    Arad – 19,73%

    Ialomiţa – 19,55%

    Ora 15:00

    Prezenţa la vot la ora 15.00: Aproape 20% 

    Peste 3,5 milioane de români s-au prezentat la secţiile de votare până la ora 15.00. Cel mai mulţi votanţi sunt în Mehedinţi şi Teleorman, iar cei mai puţini Arad, Caraş-Severin, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Vaslui. 

    Potrivit datelor oficiale, prezenţa la vot la ora 15.00 este de aproape 20%.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul urban, aproape 2.000.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi peste 1,5 milioane de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi – puţin peste 27% -, Gorj, de aproape 23% şi Teleorman, de aproape 24%.

    Pe de altă parte, prezenţe slabe sunt în judeţele Arad, Caraş-Severin, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Satu Mare şi Vaslui.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 14:00

    Prezenţă de 16,68%.

    Peste 3 milioane de români au votat până la acestă oră.

    Urban: 1.714.297

    Rural: 1.363.437

    Prezenţa la vot la ora 14.00 este de 16.68%.

    Mult sub anii precedenţi: 20.23% în 2016, 20.56% în 2012 şi 19.48% în 2008.

    Judeţele cu cea mai mare prezenţă

    Mehedinţi – 23,62%,

    Teleorman – 20,96%,

    Olt 20,88%,

    Gorj – 19,95%

    Dolj – 19,69%

    Ora 12:02

    Prezenţa la vot la ora 12.00: 10,59%

    Aproape două milioane de români s-au prezentat la secţiile de votare în primele cinci ore de la deschiderea urnelor pentru alegerile parlamentare.

    Potrivit datelor oficiale, prezentnţa la vot la ora 12.00 este de 10,64 %.

    Astfel, au votat pe liste permanente 1.768.757 de alegători, iar pe liste suplimentare 157.601. Alţi aproape 10.000 de votanţi au folosit urnele mobile.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul ruban, peste 1.100.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi în primele cinci ore doar 840.404 de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi, de 6peste 15%. Prezenţă de peste 14% s-a mai înregistrat în judeţele Olt şi Teleorman.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 10:44

    S-a încheiat votarea în Noua Zeelandă

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că a doua zi a votării în străinătate la alegerile parlamentare 2020 s-a încheiat în Auckland, Noua Zeelandă. Potrivit fusului orar, următoarele secţii care se vor închide sunt cele din Australia.

    MAE anunţă că procesul de votare la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 5 şi 6 decembrie 2020 s-a încheiat la secţia de votare din Auckland. La secţia din Noua Zeelandă desfăşurarea procesului electoral s-a desfăşurat fără probleme şi fără prelungirea votării.

    La ora 12.00, ora României, se vor închide şi secţiile de votare din Canberra, Melbourne şi Sydney.

    La ora 10.00, ora României, votarea este în curs de desfăşurare în 694 secţii, din Asia, Europa şi Africa. Românnii votează în Australia, Republica Coreea, Japonia, China, Filipine, Malaezia, Republica Indonezia, Regatul Thailandei, Republica Singapore, Vietnam, Kazahstan, India, Sri Lanka, Pakistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Afganistan, Armenia, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Sultanatul Oman, Iran, Arabia Saudită, Belarus, Etiopia, Irak, Kenya, Kuweit, Qatar, Federaţia Rusă, Turcia, Africa de Sud, Bulgaria, Cipru, Egipt, Estonia, Finlanda, Republica Elenă, Iordania, Israel, Liban, Lituania, Letonia, Republica Moldova, Palestina, Siria, Sudan, Ucraina, Zimbabwe, Albania, Algeria, Angola, Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Croaţia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Republica Macedonia de Nord, Regatul Maroc, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Polonia, Serbia, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Tunisia, Ungaria, Irlanda, Islanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Senegal.

    Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la alegerile parlamentare din anul 2020 la oricare dintre cele 748 de secţii organizate în străinătate. Secţiile de votare sunt deschise între orele 7.00 şi 21.00 (ore locale), cu posibilitatea prelungirii votării până cel mult la ora 23.59 în cazurile în care mai există alegători care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare sau se află la rând în afara sediului secţiei de votare, pentru a intra în localul de vot.

    Ora 10:06

    Primele incidente la alegerile de duminică: Amendă 2.000 de lei în Capitală 

    Un bărbat a fost amendat în Capitală cu 2.000 de lei pentru apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă 112. Tot în Bucureşti, trei membri ai birourilor electorale de la secţii diferite s-au simţit rău.

    Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar-şef de poliţie Monica Dajbog, a declarat că până acum au fost sesizate câteva incidente, dar care nu au afectat desfăşurarea votului.

    În Bucureşti un bărbat a fost amendat cu 2.000 de lei pentru apelarea abuzivă a numărului unic de urgenţă după ce a sunat la 112 pentru a reclama faptul că o altă persoană nu purta mască de protecţie. De fapt, în urma verificărilor, s-a constatat că aspectele reclamate nu se confirmă.

    Tot în Capitală, 3 membri ai birourilor electorale de la secţii diferite au avut nevoie de îngrijiri medicale: doi pentru lipotimii şi al treilea pentru că s-a tăiat cu caterul la mână. Persoanele sunt conştiente şi au fost asistate medical la faţa locului.

    La o secţie de votare din municipiul Brăila, o persoană a reclamat că a primit un buletin care avea aplicată ştampila de vot. La faţa locului s-a deplasat echipa de cercetare pentru efectuarea de verificări.

    De asemenea, un poliţist din judeţul Gorj a raportat faptul că după preluarea pazei unei secţii de votare, aflându-se singur într-o încăpere a imobilului, alta decât cea în care este amplasată secţia de votare, a tras din greşeală un foc de armă. Incidentul s-a produs înainte de deschiderea secţiei de vot. Nu au rezultat decât pagube materiale. La faţa locului s-a deplasat o echipă operativă constituită la nivelul IPJ pentru a efectua verificări cu privire la acest incident.

    MAI a mobilizat peste 40.000 de angajaţi pentru îndeplinirea misiunilor specifice procesului electoral: aproximativ 11.000 de angajaţi MAI vor menţine ordinea publică la nivel naţional, aproape 9.000 vor verifica şi soluţiona sesizările de posibile incidente electorale, iar peste 20.000 de angajaţi vor asigura protecţia celor 18.802 de secţii de votare.

    Alţi aproape 17.000 de angajaţi au asigurat paza secţiilor de votare de ieri de la ora 18.00 până în această dimineaţă când le-au predat preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare cu sigiliile intacte.

    Ora 10:01

    Prezenţa la vot la ora 10.00: 4,93%

    Aproape 900.000 de români s-au prezentat la secţiile de votare în primele trei ore de la deschiderea urnelor pentru alegerile parlamentare.

    Potrivit datelor oficiale, prezentnţa la vot la ora 10.00 este de 4,93%.

    Astfel, au votat pe liste permanente 800.983 de alegători, iar pe liste suplimentare 95.201. Alţi peste 1.000 de votanţi au folosit urnele mobile.

    Cei mai mulţi votanţi au fost înregistraţi în mediul ruban, peste 500.000, în timp ce în mediul rural au fost înregistraţi în primele trei ore doar peste 380.000 de alegători.

    Cea mai mare prezenţă se înregistrează în Mehedinţi, de 6,97%. Prezenţă de peste 6% s-a mai înregistrat în judeţele Olt şi Teleorman.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 08:01

    Peste 200.000 de români au votat în prima oră de la deschiderea urnelor

    232.000 de români au votat până la 8.00, în prima oră de la deschiderea secţiilor, la alegerile parlamentare de duminică, potrivit datelor oficiale.

    Prezenţa înregistrată la ora 8.00 este de peste 1,2%. Dintre alegătorii care au votat în prima oră, peste 48.000 au votat pe liste suplimentare. De asemenea, au fost înregistraţi 20 de votanţi cu urna mobilă.

    Cei mai mulţi alegători au fost înregistraţi la urne în Bucureşti, peste 25.000, urmat de judeţele Constanţa, peste 9.00, şi Iaşi şi Prahova, cu peste 8.000 de alegători.

    Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următorii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    La alegerile parlamentare din 2016, prezenţa la vot a fost de 39,49%.

    Ora 07:00

    Alegeri parlamentare în pandemie. Peste 18 milioane de români, aşteptaţi să voteze

    Alegerile parlamentare au început la ora 07.00. Peste 18 milioane de români sunt aşteptaţi să decidă care va fi componenţa Parlamentului pentru următotii patru ani. În cursa electorală s-au înscris 7.136 de candidaţi pentru cele 465 de mandate de deputat şi senator.

    Secţiile de votare se deschid la ora 07.00 şi se închid la ora 21.00. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot pâna cel târziu la ora 23.59.

    Alegerile parlamentare se desfăşoară o dată la patru ani şi, prin vot, vor fi aleşi 465 de parlamentari: 136 de senatori şi 329 de deputaţi. Ei vor reprezenta cetăţenii din fiecare judeţ al ţării, dar şi românii de peste graniţe sau minorităţile naţionale.

    Potrivit legii alegerilor parlamentare, numărul de mandate din fiecare judeţ este decis în funcţie de populaţie. Astfel, un deputat reprezintă 73.000 de locuitori, iar un senator 168.000 de locuitori. Conform acestui calcul, cei mai mulţi reprezentanţi ai legislativului vor veni din Bucureşti (13 senatori şi 29 deputaţi), urmat de Iaşi (5 senatori şi 12 deputaţi) şi Constanţa şi Prahova (5 senatori şi 11 deputaţi). Judeţele cu cei mai puţini reprezentanţi sunt Covasna, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea (câte 2 senatori şi 4 deputaţi).

    În total, au fost depuse 1.147 de liste de candidaţi şi candidaturi independente, la Camera Deputaţilor şi Senat. Comparativ cu 2016, când numărul candidaţilor era de 6.476, anul acesta pe liste se află 7.136 de nume.

    Dintre aceştia 4.659 candidează la Camera Deputaţilor şi 2.477 la Senat.

    În ceea ce priveşte partidele care se luptă pentru locurile din Parlament, situaţia se prezintă în felul următor:
     PMP – 641 candidaţi
     PNL – 640 candidaţi
     Pro România – 639 candidaţi
     PSD – 631 candidaţi
     Alianţa USR-Plus – 616 candidaţi (separat, USR – 390 de candidaţi / Plus – 226 de candidaţi)
     Alianţa pentru Uniunea Românilor (AUR) – 621 candidaţi
     Partidul Ecologist Român – 620 candidaţi

    Doar 42 de candidaţi independenţi s-au înscris pentru Camera Deputaţilor şi unul singur pentru Senat.

    Competiţia este mare, mai ales în judeţul Brăila, unde pentru Camera Deputaţilor se întrec 19,8 candidaţi pe loc. La polul opus, cea mai slabă luptă pentru Camera Deputaţilor se dă în Buzău, cu doar 9 candidaţi pe un loc. Tot Brăila e în fruntea clasamentului şi când vine vorba despre Senat, cu 27,5 candidaţi pe un loc. În schimb, cea mai slabă competiţie va avea loc în judeţul Prahova, unde s-au înregistrat 11,8 candidaţi pe un loc.

    Potrivit informaţiilor oferite de Autoritatea Electorală Permanentă, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 2 decembrie 2020 este de 18.191.396.

    Duminică, la alegerile parlamentare pot vota cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua de 6 decembrie. În schimb, cei cărora li s-au interzis drepturile electorale prin hotărâre judecătorească nu se vor putea prezenta la urne.
    După efectuarea tuturor actualizărilor, situaţia numărului de alegători valabili pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din data de 6 decembrie 2020 este următoarea:
     Numărul total al persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.604 cetăţeni;
     Numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 740.367 de persoane;
     Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 35.808 cetăţeni;
     Numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro este de 3.078 cetăţeni.

    Pentru a vota pentru alegerile parlamentare, alegătorii trebuie să aibă acte de identitate valabile în ziua votării. Totuşi, Biroul Electoral Central a precizat că pe 6 decembrie îşi vor putea exercita dreptul constituţional şi cei al căror act de identitate expiră în perioada 1 martie 2020 – 6 decembrie 2020, în contextul epidemiei de COVID-19.

    Potrivit legii, cetăţenii români îşi pot exercita dreptul la vot în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:
     cartea de identitate
     cartea electronică de identitate
     cartea de identitate provizorie
     buletinul de identitate
     paşaportul diplomatic
     paşaportul diplomatic electronic
     paşaportul de serviciu
     paşaportul de serviciu electronic
     carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

    La fel ca în cazul alegerilor locale, în secţiile de votare vor fi respectate reguli antiepidemice pentru siguranţa populaţiei. Astfel, în toate unităţile în care se desfăşoară procesul de votare pentru alegerile parlamentare vor exista recipiente cu dezinfectant pentru mâini, iar purtarea măştii de protecţie va fi obligatorie.

    Potrivit unei decizii adoptate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la intrarea în secţia de vot va fi verificată temperatura corporală a fiecărei persoane. Înăuntru, se va menţine o distanţă adecvată, iar timpul petrecut în secţia de vorate trebuie să fie cât mai mic.

    Cu excepţia situaţiilor speciale, fiecare alegător va fi „instruit să poziţioneze actul de identitate sau documentul de identitate în suportul terminalului informatic, pentru preluarea datelor de identificare în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).” Dacă operatorul de calculator va fi nevoit să realizeze procedura în locul alegătorului, acesta se va dezinfecta imediat sau va schimba mănuşile.

    Deşi purtarea măştii este obligatorie, pentru identificarea votantului se va face o excepţie pentru câteva momente. Astfel, fiecare alegător va îndepărta masca pentru a-şi confirma identitatea, „la o distanţă de minimum 1,5 m faţă de operatorul de calculator şi membrii biroului electoral al secţiei de votare, iar după identificare, alegătorul îşi va repoziţiona masca acoperind nasul şi gura”.

    Instrumentele de scris şi ştampilele utilizate în timpul procesului de votare vor fi poziţionate la îndemâna alegătorilor, pentru a evita contactul direct cu membrii biroului electoral al secţiei de votare.

    După ce a votat, alegătorul îşi va aplica singur, cu ajutorul membrilor biroului electoral al secţiei de votare, timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „Votat” pe actul de identitate sau documentul utilizat pentru a-şi exercita dreptul constituţional.

    În localităţile aflate în carantină în ziua votului nu vor fi restricţii privind deplasarea la urne.

    Pe 6 decembrie, cei infectaţi cu COVID-19 sau cei aflaţi în izolare, vor putea vota cu ajutorul urnei mobile.

    „Ca şi la locale am rugat oamenii să vină cu încredere, să îşi exercite acest drept fundamental, organizăm activitatea în secţiile de votare ca să reducem la minimum riscul de răspândire”, a afirmat premierul Orban.

    Iar cei din diasporă vor avea la dispoziţie un număr mare de secţii de votare pentru aceste alegeri parlamentare.

    „În diasporă am reuşit. Îl felicit pe domnul Bogdan Aurescu, am reuşit să obţinem deschiderea unui nr mare de secţii de votare şi va exista posibilitatea exercitării dreptului de vot şi în mod clar suntem în discuţii cu toate autorităţile ca să permită deplasarea şi în zonele care se află sub restricţii”, a mai spus Ludovic Orban.