Statuetele sunt sinonime cu premiile, recunoaşterea unei performanţe în carieră sau personaje din filme transformate în figurine. Acest lucru nu este valabil în cazul statuetelor printate 3D de către Minimizer, un start-up care le permite clienţilor să-şi transforme imaginea într-o statuetă de pus pe birou sau de dăruit altora. ”Ne-am dat seama că o idee care ar putea merge în România şi care nu s-a făcut până acum este o afacere de imprimare 3D pentru publicul larg. Astfel lumea poate să înţeleagă ce este cu imprimarea 3D prin ceva palpabil“, explică antreprenorii Vlad Stănescu şi Ovidiu Ionescu de ce au ales această nişă.
Imprimarea 3D este procesul de utilizare a aditivilor pentru a forma obiecte 3D solide de orice formă, după un model digital 3D. Astfel, imprimarea tridimensională, cunoscută şi sub numele de fabricare aditivă, este o tehnologie emergentă ce promite să revoluţioneze producţia globală şi să aibă un impact major în societate. Acest tip de fabricare se poate utiliza în diverse domenii, de la aviaţie şi auto până la medicină.
Dacă această tehnologie ar ajunge la o maturitate necesară, ar putea reduce dramatic costurile pieselor de schimb în industria auto, dar ar şi automatiza procesele de schimb. Mai mult decât atât, imprimarea 3D ar putea avea implicaţii şi în sănătatea oamenilor şi se experimenteză deja tipărirea de vase de sânge, organe, tumori şi structuri cartilaginoase.
Valoarea pieţei globale a fabricării aditive (printarea 3D) în 2017 este estimată la 8,8 miliarde de dolari, în 2019 ar urma să se dubleze, ajungând la 16 miliarde de dolari, şi în 2021 ar ajunge la o valoare de 26,5 miliarde de dolari.
România are trend ascendent la capitolul imprimare 3D, însă cu o viteză mult mai mică faţă de restul lumii. |n România există câteva centre specializate unde se pot printa obiecte, machete sau prototipuri. Clienţii îşi trimit modelele computerizate ale obiectelor dorite, apoi specialiştii le printează. Cei doi fondatori ai Minimizer au ales segmentul comercial de dezvoltare şi au pus pe picioare un birou unde oricine se poate transforma într-o statuetă.
Antreprenorii spun că au fost mânaţi de pasiunea pentru tehnologie şi pentru imprimarea 3D şi au început să studieze piaţa, să vadă ce tehnologii de imprimare există şi ce pot face. Stănescu spune că au descoperit statuetele printate la un târg din Marea Britanie, apoi au vizitat diferiţi producători din Statele Unite, Irlanda, Germania pentru a vedea cum se realizează.
Înarmaţi cu aceste cunoştinţe, au pornit businessul în urma unei investiţii de aproape 200.000 de euro, dintre care majoritatea s-au dus către echipamente: un scanner 3D şi imprimanta 3D.
Finanţarea businessului s-a făcut prin fonduri proprii. ”Cred că o să recuperăm investiţia în trei ani, dar ideea nu a fost să ne recuperăm banii, ci să creăm un business scalabil, să ne extindem pe plan naţional. Vrem să investim tot profitul pe care-l facem.“
Scannerul 3D este o structură cu 17 stâlpi dispuşi pe un cerc, iar pe fiecare stâlp se află camere foto care acţionează concertat, realizându-se astfel fotografia la 360 de grade care stă la baza statuetei 3D. Fotografia este transformată într-un model 3D care apoi este retuşat de un grafician şi trimis la imprimare.
Statueta este gata în cam 10 ore, însă în acest moment clientul poate primi produsul în circa două săptămâni de la scanare, deoarece imprimanta are o capacitate de imprimare de 20 de statuete odată şi, din raţiuni economice, cei doi aşteaptă să primească suficiente comenzi înainte de a imprima.
Clienţii Minimizer sunt persoane fizice, ”cupluri, părinţi, bunici, copii, persoane cu căţei, cu pisici, oameni care au pe cineva drag şi care vor să facă un cadou. Nu prea am văzut oameni care să-şi facă pentru ei“. Ulterior au venit şi cereri din partea firmelor pentru câteva evenimente. |n luna decembrie, cei doi au primit mai multe comenzi din partea companiilor pentru cadourile corporate, însă ponderea în vânzări rămâne în continuare de partea persoanelor fizice.
Preţul unei statuete începe de la 130 de euro şi poate ajunge până la 999 de euro, ”cum obişnuim noi să-i spunem, selfie-ul de 1.000 de euro“, pentru o statuetă de 35 de centimetri. Deocamdată o singură persoană a ales să-şi facă ”selfie-ul de 1.000 de euro“. De la înfiinţare, în august 2017, şi până în noiembrie compania a produs în jur de 600 de statuete. ”Foarte mulţi oameni vor detalii despre ce facem, dar cam 10% din aceştia vin să-şi şi facă statuete. Mulţi sunt dezamăgiţi de preţ, pentru că li se pare destul de ridicat.“ Vlad Stănescu spune că în preţul unei statuete intră costul pentru cantitatea de pudră din care este realizată, costul de amortizare a echipamentelor şi costul de marketing. ”Marja de profit este undeva la 15%.“
Acum cei doi au în plan extinderea într-un centru comercial pentru a câştiga vizibilitate şi caută oameni cu venituri peste medie. ”Suntem în discuţii cu mai mulţi comercianţi şi sperăm să reuşim să inaugurăm cât mai curând un spaţiu“, spune Stănescu, care menţionează că au în plan să mai achiziţioneze un al doilea echipament pentru comenzile corporate. Capacitatea de producţie a start-up-ului în acest moment este de 600-1.000 de statuete pe lună.
Echipa Minimizer însumează cinci persoane, Ovidiu Ionescu ocupându-se full-time de business, pe când Vlad Stănescu doar part-time, deoarece este angajat în cadul unei multinaţionale din Bucureşti.
”Vrem să ne extindem, să mai angajăm cel puţin o persoană. Deocamdată nu ne interesează zona de provincie. Nu este în targetul nostru deoarece nu vedem un potenţial foarte mare. Nu s-ar justifica investiţia“, spune antreprenorul.
Cei opt angajaţi ai băncii comerciale au fost urcaţi pe scenă în timpul unui eveniment al companiei şi pedepsiţi pentru că “nu s-au autodepăşit”,scrie realitatea.net
Aceştia au fost mustraţi de către manager care i-a obligat să spună în faţa tuturor motivele pentru care au avut performanţe slabe. Apoi, bărbatul se duce în spatele acestora şi începe să îi lovească peste fund cu o riglă uriaşă din lemn.
Câteva dintre angajate par să se resimtă după cele câteva lovituri primite, în timp alţi salariaţi par să se abţină cu greu să nu plângă în faţa unei astfel de umilinţe.
Internauţii au criticat această metodă a companiei de a-şi pedepsi angajaţii, pe care au catalogat-o drept imorală. De asemenea, mai multe persoane au cerut ca managerul să fie concediat pentru acest tratatament umilitor şi abuziv aplicat salariaţilor.
În satul Tomtor s-au înregistrat minus 65 de grade Celsius, iar în alte zone temperaturile au coborât recent până la -67 de grade Celsius.
În oraşul Iakuţk, temperatura a fost de minus 60 de grade Celsius.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele ţării, Nicolas Mauduro, care pune problemele financiare ale Venezuelei pe seama preţurilor mici la petrol şi acuză un „complot american”, menit să-l înlăture de la putere, a ordonat ieftinirea alimentelor de bază, pentru a contracara hiperinflaţia de proporţii astronomice.
După reducerea preţurilor, venezuelenii au luat cu asalt magazinele, lăsând rafturile aproape goale. Maduro a fost criticat la sfârşitul anului trecut, după ce a mâncat un produs tradiţional în timpul unei transmisiunii tv, în ciuda sărăciei din ţara sa.
VEZI AICI IMAGINILE CU SUPERMARKETUL GOL
Guvernul francez a declarat că părinţii care postează fotografii jenante cu copiii lor pe Facebook pot face închisoare sau pot lua o amendă usturătoare, scrie mamadeprofesie.ro.
În Franţa, părinţii pot face închisoare dacă postează fotografii jenante cu copiii lor.
Astfel, mai înainte de a face o postare pe Facebook, părinţii se vor gândi de mai multe ori astfel încât să nu intre sub incidenţa legii, putând fi amendaţi sau mai rău, putând face închisoare.
Anul trecut, Ben Schlappig a postat pe contul său de Instagram imagini din Beijing, Germania şi Los Angeles. Deşi pozele sugerau că tânărul de 25 de ani se află într-o vacanţă prelungită, situaţia era cu totul alta: călătoriile reprezentau jobul său.
Anul trecut, Schlappig şi-a pus toate lucrurile în câteva valize şi, folosind cunoştinţele sale despre programele de loialitate oferite de companiile aeriene, a început să viziteze cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, scriu cei de la Daily Mail.
“Sunt foarte fericit pentru că pot să fac ceea ce iubesc”, a declarat Schlappig în cadrul unui interviu acordat celor de la Rolling Stone. “Avionul este dormitorul meu, este biroul meu, este viaţa mea de zi cu zi.”
Schlappig este membru al unei comunităţi numite “hobbyists”, care adună oameni ce au reuşit să “păcălească” sistemul de recompense oferit de marile linii aeriene. Schlappig este membru de la vârsta de 13 ani, atunci când a descoperit site-ul Flyer Talk şi a început să înveţe despre greşelile din formulele de calcul folosite de companii. Înainte de majorat, tânărul străbătea Statele Unite week-end de week-end, profitând de milele acumulate în contul său.
După ce a intrat la colegiu, Schlappig a pornit un blog numit “One mile at a time” prin intermediul căruia povesteşte aventurile sale şi îi învaţă şi pe alţii cum să profite de programele de fidelizare. După scurt timp, el a început să ţină discursuri pe această temă şi a fondat, alături de un alt membru al grupării “hobbyists”, o companbie de consultanţă numită PointsPros.
Care este însă secretul lui Schlappig? Pe scurt, spune tânărul, trebuie să câştigi mai multe mile decât poţi cheltui. Cele mai multe companii folosesc un algoritm simplu, adică îţi oferă o milă pentru fiecare dolar cheltuit. Sunt însă şi alte metode de a obţine mile, după cum explică Schlappig. Spre exemplu, trebuie urmărite ofertele promoţionale la bilete de avion sau numeroasele greşeli din algoritmul programului de fidelizare. Pe blogul său, tânărul american explică în detaliu toate aceste variante.
Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.
Primii 5 ani din viaţă i-a petrecut în China, într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă. Pentru a-i asigura un nivel minim de trai, părinţii lucrau ture de noapte ca ospătari la restaurante.
“Una dintre amintirile din copilărie este legată de momentul în care ne-am mutat în Colorado, lângă aeroport”, povesteşte tânăra. “Când auzeam avioanele fugeam afară şi visam că într-o zi voi putea să zbor, să călătoresc.”
Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.
Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.
Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.
“Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.