Cu doar câteva modificări, Samuel Bernier şi Andreas Bhends au construit o bicicletă din piesele unei bănci FROSTA produsă de IKEA.
Cu doar câteva modificări, Samuel Bernier şi Andreas Bhends au construit o bicicletă din piesele unei bănci FROSTA produsă de IKEA.
Cea mai mare parte a vânzărilor IKEA (84%) este dată de magazinul de mobilă şi decoraţiuni, restul vânzărilor fiind generate de restaurant şi de magazinul online.
“Cele mai vândute produse din catalog au fost dormitoarele, iar accesoriul cel mai bine vândut a fost becul LED”, a declarat Stefan Vanoverbeke, noul şef al IKEA România.
Divizia de retail a Ikea Group este reprezentată în România printr-un magazin, deschis în Bucureşti în 2007, iar grupul a cumpărat recent terenul pentru al doilea magazin, tot în Bucureşti.
Ikea deţine în prezent 18 magazine de mobilă în China şi 14 în Rusia. Grupul are în România mai mult de 20 de furnizori, care produc în principal canapele, fotolii, mese, scaune, articole pentru copii şi produse de ceramică. Mai mult de 14.000 de persoane lucrează pentru aceştia. Suedezii nu au activităţi proprii de producţie pe piaţa locală, însă la nivel mondial deţin şi o divizie de profil.
Alexandru Voicu este manager de logistică al companiei IKEA România încă din 2008, când, la 23 de ani, a primit în responsabilitate toate activităţile ce ţin de atingerea obiectivelor operaţionale ale firmei Maoro Trading, firma care a deţinut până în 2010 franciza IKEA pe piaţa din România.
Retailerul de mobilă, parte a grupului suedez IKEA Group în prezent, a înregistrat în anul de catalog 2014 vânzări în valoare de 468,4 milioane de lei şi a ajuns la un număr de 496 de angajaţi. Voicu şi-a început cariera la în cadrul francizei Moaro Trading, ca responsabil de controlul stocurilor, în 2006, an în care era încă student la Facultatea de Ştiinţe Economice în Limbi Străine, parte a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2007.
În acelaşi an cu obţinerea licenţei a evoluat spre funcţia de responsabil pentru operaţiunile logistice din interiorul magazinului IKEA, de unde a urcat un an mai târziu în funcţia sa actuală. Potrivit managerului, printre cele mai importante realizări ale sale se numără recrutarea, dezvoltarea şi menţinerea echipei logistice ce se ocupă de operarea magazinului IKEA din Bucureşti, migrarea tehnică şi operaţională de la modul de lucru dintr-un magazin operat în franciză la un magazin deţinut de compania IKEA Global, în 2011, cât şi participarea la dezvoltarea şi implementrea serviciului de comenzi online al IKEA.
Spune că proiectele în care se implică îi oferă posibilitatea de a-şi dezvola abilităţile antreprenoriale, aspect ce îi aduce satisfacţia profesională de care are nevoie pentru a-şi păstra statutul de angajat al acestei companii şi a nu începe o afacere pe cont propriu
Ikea a început discret în ultimii doi ani să amenajeze un apartament într-un oraş suedez pentru a studia problemele cu care se confruntă gospodăriile în traiul de zi cu zi într-un spaţiu închis şi strâmt. Câteva familii au fost invitate să trăiască în apartament pentru câteva săptămâni, scrie Wall Street Journal.
Principalul rezultat al studiului cu cortinele închise a fost necesitatea unor pereţi mobili şi a unor uşi glisante care să permită oamenilor libertatea de a crea sub-camere şi de a reorganiza cum doresc apartamentul pentru a avea mai multă intimitate.
Ikea a început discret în ultimii doi ani să amenajeze un apartament într-un oraş suedez pentru a studia problemele cu care se confruntă gospodăriile în traiul de zi cu zi într-un spaţiu închis şi strâmt. Câteva familii au fost invitate să trăiască în apartament pentru câteva săptămâni, scrie Wall Street Journal.
Principalul rezultat al studiului cu cortinele închise a fost necesitatea unor pereţi mobili şi a unor uşi glisante care să permită oamenilor libertatea de a crea sub-camere şi de a reorganiza cum doresc apartamentul pentru a avea mai multă intimitate.
”Apartamentul s-a simţit mult mai mare decât al meu, care este de fapt cu 20 de metri pătraţi mai mare”, a spus Robin Williams, un tată care a stat împreună cu cei trei copii ai săi în apartamentul-laborator.
Înainte de 1990, uzina Timpuri Noi era unicul producător de compresoare de mică şi medie capacitate de pe piaţa locală, iar cei aproximativ 2.700 de angajaţi livrau lunar câteva mii de astfel de produse, atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.
În 2010, proprietarii Timpuri Noi – SIF Muntenia, Gheorghe Ionescu, Adrian Breazu şi alţi investitori – au vândut terenul de circa 5,1 hectare pe care era situată vechea fabrică din Bucureşti pentru aproape 35 de milioane de euro către Interprime Properties, o subsidiară a companiei Inter IKEA Centre Group, controlată de miliardarul suedez Ingvar Amprad, fondatorul afacerii cu mobilier IKEA. Cu banii luaţi pe teren, timpuri noi a achitat către bănci creditele pe care le avea în valoare de circa 20 milioane de euro, iar cu restul de bani a relocat fabrica din centrul capitalei în comuna Jilava, în urma unei investiţii de aproximativ 10 milioane de euro.
Suedezii de la IKEA vor să realizeze pe terenul fostei uzine Timpuri Noi o dezvoltare integrată, în cadrul căreia să se poată locui, lucra şi face cumpărăturile de strictă necesitate. IKEA a cumpărat în 2010 în schimbul a 35 milioane de euro fabrica Timpuri Noi, aceasta reprezentând una dintre cele mai mari sume investite în achiziţiile de platforme industriale de pe piaţa locală. Divizia imobiliară a retailerului suedez, Vastint România, a demarat proiectul imobiliar de la Timpuri Noi la începutul anului, având în proiect construcţia de clădiri de birouri cu câte zece etaje, cu o suprafaţă închiriabilă de 30.000 de metri pătraţi de birouri şi 3.000 de metri pătraţi de retail, cu termen de livrare al patrulea trimestru din 2016.
După finalizarea acestor dezvoltări, suedezii vor începe construcţia de clădiri rezidenţiale. În momentul în care spaţiile primelor două clădiri de birouri vor fi închiriate complet, ar putea genera venituri anuale de aproximativ 5 milioane de euro pe an, potrivit ZF.
Clienţii IKEA care vor merge la cumpărături începând cu 1 septembrie nu vor mai găsi la rafturi câteva produse pe care compania a hotărât să înceteze să le mai comercializeze. Retailerul suedez şi explicat decizia motivând că astfel promovează un stil de viaţă mai responsabil faţă de mediul înconjurător în rândul clienţilor săi.
În luna iulie, a fost semnalat cazul unui băieţel de 1 an şi 7 luni din Austria, care s-a jucat cu lampa şi a reuşit să desprindă capacul de plastic, rănindu-se la mână. Produsul a fost retras de la vânzare în aceeaşi zi şi a fost iniţiată o investigaţie internă.
În urma acestei sesizări, au fost testate 600 de lămpi din loturi diferite: capacul niciuneia dintre lămpile testate nu s-a putut desprinde cu mâna de către persoane adulte. Conform testelor, capacul lămpii poate fi separat de conectorul pentru priză doar printr-o lovitură de ciocan care distruge şi lampa. Procesul de producţie include o procedură prin care capacul şi conectorul pentru priză sunt sudate împreună. Concluzia testelor indică o eroare umană singulară, produsă în timpul asamblării de către furnizor. Pentru că nu putem garanta că aceeaşi eroare umană nu s-a repetat şi în cazul altor lămpi PATRULL, Compania IKEA a hotărât rechemarea lămpilor PATRULL cu senzori puse până acum în vânzare în lume.
Lampa cu senzori PATRULL este produsă în China şi a fost vândută în magazinele din Europa şi America de Nord din anul 2013, ajungând în total la aproximativ 2.588.000 de produse vândute. Nu a existat nicio altă sesizare legată de aceste produse, nicăieri în lume.
Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut 12.430 lămpi cu senzori PATRULL, la preţul de 24,99 lei, în perioada 2013 – 2015, cu următoarele coduri de produs: 002 461 15, 502 411 39, 702 390 22. Produsele nu se mai găsesc în prezent în magazin.
Clienţii care au cumpărat lampa cu senzori PATRULL sunt invitaţi la departamentul Relaţii Clienţi din magazin pentru a primi înapoi integral suma de bani plătită pe produs.
Ikea şi Apple au luat decizia de a achiziţiona suprafeţe întinse de păduri având un scop bine ţintit. Ikea, grupul suedez specializat în retailul de mobilă şi decoraţiuni, a devenit recent cel mai mare proprietar de pădure din România, după ce a cumpărat 33.600 de hectare împădurite. A fost prima achiziţie de acest fel la nivel mondial efectuată de compania suedeză. La rândul său, Apple a cumpărat echivalentul a 14.600 de hectare de pădure.
MOTIVUL pentru care IKEA şi Apple cumpără suprafeţe masive de păduri, inclusiv în România
IKEA nu doar şi-a imaginat bucătăria viitorul, ci a construit-o, scrie Business Insider. Proiectul a fost prezentat în cadrul târgului Expo Milano 2015, iar acesta nu conţine aragaz sau frigider.
Bucătăria a fost dezvoltată cu ajutorul firmei de design Ideo London şi a unor studenţi ce s-au concentrat pe “forţele sociale şi tehnologice şi ce impact vor avea ele asupra modului cum tratăm produsele alimentare în anul 2025”.
Dacă nu ştii ce să prepari cu roşiile, tehnologia încorporată în masa IKEA afişează câteva soluţii, toată informaţia reţetelor fiind disponibilă pe masa din bucătărie.
De asemenea, această masă elimină nevoia unui aragaz. Bobine de inducţie ascunse încălzesc interiorul vaselor, astfel încât suprafaţa mesei să fie potrivită atât pentru gătit, cât şi pentru mâncat sau muncit.
Frigiderului clasic i-au fost eliminaţi pereţii, iar utilizatorul poate vedea tot ce are la îndemână pentru gătit şi nu va fi nevoit să cumpere o cantitate mai mare de alimente. Mâncarea este ţinută în recipiente transparente, a căror temperatură este controlată prin intermediul unei tehnologii de inducţie.
Sistemul de apă folosit în proiect încurajează utilizarea responsabilă a apei. Bucătăria are două chiuvete: una pentru “apă neagră” care duce direct în canal şi alta pentru “apă gri”, a cărei apă este refolosită de maşina de spălat vase sau pentru a uda plantele de deasupra chiuvetei. În final, gunoiul este sortat manual, zdrobit, sigilat şi pregătit pentru a fi ridicat de echipele de salubrizare.