BusinessMagazin

Tag: hong kong

  • La o lună de la începutul protestelor, manifestanţii sunt în continuare în stradă la Hong Kong

    La 28 septembrie, campania de mobilizare pentru a cere instaurarea unui veritabil sufragiu universal în regiunea autonomă aflată sub tutelă chineză s-a accelerat brusc. Manifestanţii, înarmaţi doar cu umbrele pentru a se apăra de gazele lacrimogene lasante de poliţie, au atras în stradă zeci de mii de alţi cetăţeni.

    În decurs de o lună, numărul manifestanţilor s-a redus considerabil dar unii dintre ei ocupă în continuare trei cartiere din Hong Kong.

    Puţini observatori se aşteaptă ca Beijingul să cedeze în faţa revendicărilor manifestanţilor. Deşi China acceptă principiul sufragiului universal pentru alegerea şefului Executivului local în 2017, ea vrea să păstreze totuşi controlul asupra procesului electoral şi să controleze candidaturile.

    Guvernul local pare să fi ales să lase mişcarea să se stingă de la sine. Cei şapte milioane de locuitori ai Hong Kong-ului, care traversează cea mai gravă criză de la retrocedarea sa către China în 1997, s-au săturat să lupte împotriva ambuteiajelor monstruoase şi a mijloacelor de transport public supraaglomerate. Comercianţii se plâng că cifra lor de afaceri a scăzut vertiginos în acest oraş unde chiriile sunt printre cele mai mari din lume.

    Liderii mişcării, sub presiune, se întreabă ce tactici să adopte. Pentru Joshua Wong, unul dintre liderii studenţilor, există o singură certitudine: retragerea nu este o opţiune.

    “Ocupanţii vor să reziste”, a declarat el pentru AFP din Admiralty, principala zonă ocupată de manifestanţi în apropiere de sediul puterii locale. “Fără un rezultat concret, ocupanţii vor dormi în fiecare noapte în corturi”.

    Protestatarii sunt mândri de tabăra lor de corturi, unde gunoiul este colectat selectiv meticulos, unde studenţii studiază într-un loc rezervat pentru acest lucru şi unde mii de persoane se adună în weekend pentru a aplauda discursurile.

    “Aceasta este utopia Hong-Kong-ului”, susţine Jimmy Leung, în vârstă de 31 de ani, care cântă la chitară în faţa cortului unui prieten.

    Mulţi manifestanţi se entuziasmează în faţa artei stradale care a înflorit în acest centru al capitalismului financiar internaţional.

    “Aici, chiar şi când nu ne cunoaştem, putem discuta probleme politice”, exclamă Wing Mak, în vârstă de 37 de ani.

    Cu toate acestea, nu este totul perfect în noul Hong Kong, recunoaşte Jimmy Leung. După 30 de nopţi în care a dormit sub o autostradă urbană cu nouă benzi, el este obosit. Vrea ca manifestanţii şi Guvernul să ajungă mai repede la un acord. “Nu este plăcut aici. Dar trebuie să insistăm pentru a obţine ceea ce este corect”.

    Guvernul a făcut o propunere săptămâna trecută, dar fără a genera prea mult entuziasm. El a propus să predea Beijingului un raport despre evenimente şi să înfiinţeze o comisie comună cu privire la reformele politice de după 2017.

    Manifestanţii se plâng de lipsa de strategie a liderilor mişcării, care par divizaţi cu privire la calea ce trebuie urmată. Ei au fost invitaţi să voteze duminică pentru a alege între compromis şi confruntare, dar scrutinul a fost anulat în ultimul minut.

    “Toate acestea sunt discuţii sterile, fără propuneri solide”, se plânge Wing Mak.

    Unii vorbesc despre extinderea campaniei de nesupunere civilă cu o grevă a impozitelor sau operaţiuni de blocare a circulaţiei, de exemplu. Benny Tai, cofondatorul mişcării prodemocraţie Occupy Central sugerează organizarea în Hong Kong a unui referendum pe tema reformelor democratice.

    Marţi, ei vor marca împlinirea unei luni de la începutul manifestaţiilor cu 87 de secunde de linişte (pentru cele 87 de salve de gaze lacrimogene lansate la 28 septembrie) şi o reuniune.

  • Noi violenţe între protestatari şi forţele de ordine, la Hong Kong

    Cea mai gravă criză politică izbucnită în Hong Kong de la cedarea suveranităţii de către Marea Britanie în anul 1997 durează deja de patru săptămâni şi nu există semnale privind găsirea unei soluţii, în pofida reluării negocierilor între Guvern şi liderii studenţilor.

    Guvernul de la Beijing a semnalat că nu intenţionează să revină asupra deciziei din august care nu conferă drepturile electorale revendicate de protestatari.

    “Dacă nu se va găsi o soluţie în timpul sesiunii de negocieri de marţi, mi-e teamă că violenţele vor fi din ce în ce mai ample”, afirmă analistul Sonny Lo, profesor la Institutul de Educaţie din Hong Kong.

    Sute de protestatari s-au bătut cu forţele de ordine, duminică dimineaţă, în districtul Mong Kok.

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Domeniul în care România stă mai bine decât toată Europa. Singurele ţări care ne depăşesc sunt din Asia

    România are cel mai rapid trafic de internet din Europa şi al treilea la nivel mondial, după un clasament recent publicat de Bloomberg. Singurele state cu viteze superioare celor înregistrate la noi sunt Hong Kong şi Japonia.

    România a urcat de pe poziţia a cincea, pe care a ocupat-o în acelaşi clasament în prima jumătate a anului. Viteza medie de la noi, de 47,9 megabiţi pe secundă, este cu 160% mai mare decât mediaglobală de 18,4 megabiţi pe secundă.

    După România, în clasament urmează Coreea de Sud, Letonia, Singapore, Elveţia, Bulgaria, Olanda şi Belgia.

    România ocupă primul loc şi  într-un top la nivel global în funcţie de procentajul hotelurilor care oferă clienţilor acces gratuit la internet WiFi, cu o rată de 99%, similară cu cea din Vietnam, în timp ce doar două alte state europene, Polonia şi Slovacia, sunt de asemenea prezente între primele zece.

  • Cum dictatura lui Franco a împins Spania în topul mondial al ascensoarelor: 20 la 1000 de locuitori

    Ce înseamnă asta? Că Spania este o naţie de trăitori la bloc, 65% dintre cetăţeni fiind în această situaţie (alte ţări din Europa care se compară cu Spania sunt Estonia şi Letonia).

    Şi cum au ajus spaniolii trăitori la bloc? Până în 1950 mai puţin de jumătate din spanioli aveau propria locuinţă, dar în următorii 50 de ani ponderea a crescut la 80%, cu sprijinul dictatorului Franscisco Franco, care a condus Spania din 1939 până în 1975. Războiul civil ce a precedat al doilea război mondial a dus la o criză a locuinţelor. Ostilităţile au dus şi la un flux masiv de locuitori din zona rurală spre oraşe.

    Din dorinţa de a deveni popular, Franco a introdus o serie de legi dure privind închirierile, dar efectele au fost ample: proprietarii nu puteau obţine venituri, proprietăţile se degradau, iar calitatea spaţiilor de locuit şi oferta s-au redus. După 1950 Franco a schimbat politica, dorind o naţie de proprietari şi nu de proletari. O nouă legislaţie a dus la canalizarea economiilor populaţiei către construcţii urbane; în acelaşi timp, dorinţa lui Franco de a păstra cât mai mult teren agricol a “înălţat” clădirile. Cea mai răspândită formă de locuire au devenit ansamblurile de blocuri cu peste 1000 de apartamente, şi astfel s-au născut aglomerările urbane moderne din Spania. Şi multele ascensoare care le însoţesc.

  • Manifestaţiile din Hong Kong scad în intensitate, după acceptarea dialogului cu Guvernul local

    Între 200 şi 300 de manifestanţi se aflau în continuare marţi dimineaţă în trei dintre cele mai importante locuri ale protestelor, unde zeci de mii de persoane au ieşit în stradă începând din 28 septembrie.

    Activitatea a fost reluată luni în fosta colonie britanică aflată sub administrarea Beijingului, iar numeroase şcoli au fost redeschise şi asediul asupra sediului guvernului local s-a încheiat, astfel încât 3.000 de angajaţi au revenit la birouri. Cu toate acestea, baraje sunt încă prezente pe anumite străzi, iar circulaţia mai multor autobuze este în continuare deviată.

    Mişcarea de protest a beneficiat de susţinerea opiniei publice timp de opt zile, însă nemulţumirea a crescut în condiţiile în care transporturile şi alte servicii publice au fost practic paralizate în acest timp în Hong Kong.

    Liderii studenţilor, care s-au întâlnit luni seară cu un reprezentant al guvernului local pentru “discuţii preliminare” pentru negocieri oficiale, au acceptat dialogul în principiu. “Vom avea mai multe runde de negocieri”, a explicat Lester Shum, secretar general-adjunct al federaţiei studenţilor din Hong Kong. La rândul său, Ray Lau, reprezentant al guvernului local pentru Afaceri constituţionale, şi-a exprimat “speranţa” că discuţiile cu liderii studenţilor ar putea începe în cursul săptămânii şi se vor desfăşura într-o atmosferă de respect reciproc. Ray Lau urmează să se întâlnească marţi cu liderii studenţilor pentru a stabili data şi locul începerii discuţiilor, care vor avea loc cu participarea adjunctului şefului Executivului local, Carrier Lam.

    Hong Kong-ul traversează cea mai gravă politică de după retrocedarea sa către China, în 1997. China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, programată în 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie.

    De asemenea, manifestanţii au cerut demisia şefului Executivului din Hong Kong, Leung Chun-ying, acuzat că este o marionetă a Beijingului.

    După declanşarea protestelor, poliţia din Hong Kong a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, ceea ce a provocat dezbateri în presa locală şi internaţională, care a evocat momentul reprimării mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, din 1989, soldată, potrivit unor surse independente, cu peste 1.000 de morţi doar la Beijing.

  • Manifestaţiile din Hong Kong scad în intensitate, după acceptarea dialogului cu Guvernul local

    Între 200 şi 300 de manifestanţi se aflau în continuare marţi dimineaţă în trei dintre cele mai importante locuri ale protestelor, unde zeci de mii de persoane au ieşit în stradă începând din 28 septembrie.

    Activitatea a fost reluată luni în fosta colonie britanică aflată sub administrarea Beijingului, iar numeroase şcoli au fost redeschise şi asediul asupra sediului guvernului local s-a încheiat, astfel încât 3.000 de angajaţi au revenit la birouri. Cu toate acestea, baraje sunt încă prezente pe anumite străzi, iar circulaţia mai multor autobuze este în continuare deviată.

    Mişcarea de protest a beneficiat de susţinerea opiniei publice timp de opt zile, însă nemulţumirea a crescut în condiţiile în care transporturile şi alte servicii publice au fost practic paralizate în acest timp în Hong Kong.

    Liderii studenţilor, care s-au întâlnit luni seară cu un reprezentant al guvernului local pentru “discuţii preliminare” pentru negocieri oficiale, au acceptat dialogul în principiu. “Vom avea mai multe runde de negocieri”, a explicat Lester Shum, secretar general-adjunct al federaţiei studenţilor din Hong Kong. La rândul său, Ray Lau, reprezentant al guvernului local pentru Afaceri constituţionale, şi-a exprimat “speranţa” că discuţiile cu liderii studenţilor ar putea începe în cursul săptămânii şi se vor desfăşura într-o atmosferă de respect reciproc. Ray Lau urmează să se întâlnească marţi cu liderii studenţilor pentru a stabili data şi locul începerii discuţiilor, care vor avea loc cu participarea adjunctului şefului Executivului local, Carrier Lam.

    Hong Kong-ul traversează cea mai gravă politică de după retrocedarea sa către China, în 1997. China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, programată în 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie.

    De asemenea, manifestanţii au cerut demisia şefului Executivului din Hong Kong, Leung Chun-ying, acuzat că este o marionetă a Beijingului.

    După declanşarea protestelor, poliţia din Hong Kong a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva manifestanţilor, ceea ce a provocat dezbateri în presa locală şi internaţională, care a evocat momentul reprimării mişcării democratice din Piaţa Tiananmen, din 1989, soldată, potrivit unor surse independente, cu peste 1.000 de morţi doar la Beijing.

  • Scenarii posibile în cazul manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong – VIDEO, GALERIE FOTO

    Pe de o parte, o coaliţie de organizaţii prodemocraţie paralizează fosta colonie britanică pentru a cere instaurarea votului universal deplin şi a cere demisia şefului Executivului, Leung Chun-ying, perceput drept marioneta Beijingului.

    Autorităţile locale susţinute de China refuză să cedeze. Pentru ele este mai bine un vot universal limitat, aşa cum propune Beijingul, decât deloc.

    VEZI GALERIA FOTO

    În condiţiile în care situaţia pare să fie în impas, Agenţia France Presse prezintă o serie de scenarii posibile.

    – Mişcarea prodemocraţie ia amploare –

    De patru zile, protestatarii au ieşit cu zecile de mii pe străzi. Ei ocupă artere strategice, paralizând numeroase cartiere. Miercuri şi joi sunt zile libere în Hong Kong, astfel că numeroşi locuitori nu sunt nevoiţi să meargă la serviciu. Organizatorii speră, prin urmare, la o mobilizare în creştere, mai ales dacă poliţia va menţine o prezenţă redusă cum a făcut de duminică seară, când poliţiştii au încercat să disperseze manifestanţii cu gaze lacrimogene.

    Autorităţile sunt sub presiune: activităţile normale ale teritoriului, cunoscut ca un centru al capitalismului financiar internaţional, sunt puternic perturbate. Dacă situaţia va continua, acestea ar putea fi constrânse fie să cedeze la unele dintre cerinţele protestatarilor, fie să reprime mişcarea.

    Conform analiştilor, demisia lui Leung Chun-ying ar putea dezamorsa criza, dar aceasta este puţin probabilă.

    – Mişcarea se diminuează –

    Mobilizarea este impresionantă, dar organizatorii sunt obligaţi să menţină ritmul. Dacă numărul manifestanţilor scade prea mult, autorităţile ar putea fi tentate să mobilizeze poliţia pentru a dispersa protestatarii rămaşi.

    Locurile în care mitingurile sunt mai puţin importante decât în centru, precum zona comercială Causeway Bay şi Mongkok, cartierul foarte populat din Kowloon, sunt cele mai vulnerabile.

    Manifestanţii trebuie de asemenea să ţină cont de opinia publică în acest oraş cu peste şapte milioane de locuitori. Au existat deja câteva schimburi de replici între manifestanţi, clienţi ai transportului public şi comercianţi contrariaţi, dar până acum nu a fost nici o mişcare importantă de dezaprobare. Această situaţie s-ar putea schimba însă dacă protestele se vor prelungi mai multe zile sau chiar săptămâni.

    – Represiunea autorităţilor –

    Autorităţile ar putea decide să mobilizeze din nou forţele de ordine într-un efort concertat pentru a elibera străzile. Poliţia a refuzat să excludă utilizarea din nou a gazelor lacrimogene sau recurgerea la gloanţele de cauciuc.

    Dar ca şi duminică, orice confruntare directă ar putea determina mai mulţi oameni să iasă în stradă, în timp ce unii analişti apreciază că liderii nu mai controlează în totalitate mişcarea. Chiar dacă aceştia ar fi arestaţi, “mişcarea ar putea continua de una singură”, scrie firma de consultanţă Steve Vickers Associates.

    – Intervenţie directă a Beijingului –

    China ar putea decide că situaţia a durat suficient şi ar putea solicita armatei, care are o garnizoană la Hong Kong, să rezolve situaţia. Zvonurile privind o intervenţie a armatei chineze circulă în rândul manifestanţilor dar nimic nu susţine această ipoteză pentru moment.

    Leung şi Beijingul au afirmat că Hong Kong este capabil să-şi rezolve propriile probleme. Un astfel de scenariu, “cel mai puţin probabil”, potrivit unui analist occidental, ar fi condamnat de lumea întreagă. Ar fi mai plauzibil ca poliţia locală să includă în rândurile sale colegi chinezi îmbrăcaţi în uniforma locală. “În acest fel, ar putea spune că rezolvă situaţia pe plan intern”, adaugă analistul.

     

  • Şeful Executivului din Hong Kong cere încetarea imediată a manifestaţiilor

    “Fondatorii Occupy Central au declarat în repetate rânduri că dacă mişcarea devine incontrolabilă, vor cere încetarea ei. Le cer acum să îşi respecte angajamentul şi să pună capăt imediat campaniei lor”, a declarat Leung Chun-ying în urma unor ciocniri, duminică seara, între manifestanţi şi poliţie, care a încercat să îi disperseze folosind gaze lacrimogene.

    Occupy Central a respins imediat apelurile liderului din Hong Kong.

    “Dacă Leung Chun-ying îşi anunţă demisia, această ocupaţie va înceta, cel puţin provizoriu”, a declarat cofondatorul acesteia, Chan Kin-man, în cadrul unei conferinţe de presă. 

    Luni seara, câteva zeci de mii de persoane, dintre care majoritatea studenţi şi liceeni, s-au reunit într-o atmosferă mult mai detensionată la Admiralty, în apropiere de sediul Guvernului, Causeway Bay, o zonă comercială, şi Mong Kok din Kowloon, în faţa insulei Hong Kong, pe continent.

    Ei l-au criticat pe Leung Chun-ying, a cărui imagine cu dinţi de diavol a fost plimbată de mulţime, cerându-i demisia şi scandând tradiţionalul apel la sufragiu universal nelimitat în 2017.

    În pofida anunţului din cursul zilei privind retragerea scutierilor, manifestanţii şi-au confecţionat ţinute de luptă acoperindu-şi hainele cu plastic şi înfăşurându-şi feţele cu folie alimentară.

     

  • România, locul 54 din 75 de ţări la utilizarea angajaţilor sezonieri, ocazionali sau temporari

     “Într-o competiţie cu adevărat globală pentru resurse, investiţii şi pieţe, forţa de muncă reprezintă un avantaj competitiv, iar angajatorii sunt din ce în ce mai atenţi la flexibilitatea şi uşurinţa cu care îşi pot planifica şi eficientiza resursele umane. Forţa de muncă de contingenţă este exact cea la care angajatorii apelează pentru a gestiona schimbările din ce în ce mai frecvente ale mediului de afaceri, deci accesibilitatea şi eficienţa ei sunt un indicator important al atractivităţii unei pieţe”, a explicat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

    Astfel, România se situează pe locul 54, cu o valoare medie a indicelui, fiind devansată de Polonia (20), Cehia (34), Bulgaria (49) şi Serbia (53) şi aflându-se în faţa unor state precum Rusia, Spania, Germania şi Grecia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro