BusinessMagazin

Tag: guvernare

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Cenuşăreasa din noua lege a salarizării. Cine sunt bugetarii uitaţi de guvernarea PSD

    Domeniul Cercetare & dezvoltare, vital pentru creşterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în varianta trimisă în Parlament de guvernarea PSD.

    Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creştere, dar pierd şi ceea ce au câştigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Şi nu pierd puţin: pierd mult peste dublul facilităţii de anul trecut.

    Proiectul legii salarizării lansat în dezbaterea publică le taie cercetătorilor sume care depăşesc ce au câştigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloş – eliminarea impozitului pe venit. Anul trecut, Dacian Cioloş a extins şi la angajaţii din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iştilor.

    Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul şi pentru a opri în ţară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuieşte pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană, potrivit Cursdeguvernare.ro.

    Angajaţii din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradaţi cu câteva clase bune. Practic, avem de-a face cu aproape o înjumătăţire a salariului de bază al cercetătorului ştiinţific I.

    Alte categorii nemulţumite de grilele de salarizare din proiectul depus în Parlament sunt funcţionarii publici, angajaţii din Finanţe şi ANAF, poliţiştii.

    Funcţionarii publici sunt nemulţumiţi de nivelele salariale stabilite prin noul proiect al legii salarizării unitare şi ameninţă cu proteste imediat după Paşti, scrie Realitatea

     

  • Cenuşăreasa din noua lege a salarizării. Cine sunt bugetarii uitaţi de guvernarea PSD

    Domeniul Cercetare & dezvoltare, vital pentru creşterea economică, este cel mai afectat de salarizarea unitară în varianta trimisă în Parlament de guvernarea PSD.

    Cercetătorii nu doar că nu beneficiază de nicio creştere, dar pierd şi ceea ce au câştigat în 2016 prin scutirea de impozit pe care le-o acordase guvernul tehnocrat. Şi nu pierd puţin: pierd mult peste dublul facilităţii de anul trecut.

    Proiectul legii salarizării lansat în dezbaterea publică le taie cercetătorilor sume care depăşesc ce au câştigat anul trecut prin facilitatea fiscală acordată de Guvernul Dacian Cioloş – eliminarea impozitului pe venit. Anul trecut, Dacian Cioloş a extins şi la angajaţii din domeniul cercetării aplicative scutirea de impozit existentă deja în cazul IT-iştilor.

    Măsura fusese luată pentru a impulsiona domeniul şi pentru a opri în ţară talentele atât de căutate în toată lumea, mai ales că România nu are bugete care să-i permită alocări importante pentru acest sector. În România se cheltuieşte pentru acest domeniu, pe cap de locuitor, o sumă de aproape 20 de ori sub media europeană, potrivit Cursdeguvernare.ro.

    Angajaţii din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare sunt retrogradaţi cu câteva clase bune. Practic, avem de-a face cu aproape o înjumătăţire a salariului de bază al cercetătorului ştiinţific I.

    Alte categorii nemulţumite de grilele de salarizare din proiectul depus în Parlament sunt funcţionarii publici, angajaţii din Finanţe şi ANAF, poliţiştii.

    Funcţionarii publici sunt nemulţumiţi de nivelele salariale stabilite prin noul proiect al legii salarizării unitare şi ameninţă cu proteste imediat după Paşti, scrie Realitatea

     

  • Guvernul a aprobat memorandumul pentru pregătirea preşedinţiei României la Consiliului UE

    “Pregătirea preluării preşedinţiei Consiliului UE este o parte importantă a programului nostrum de guvernare şi care se va bucura şi de o finanţare şi un buget începând cu acest an tocmai pentru a arăta importanţa pe care guvernul o dă acestui obiectiv important pentru România”, a declarat miercuri Ana Birchall, ministru delegat pentru afaceri europene.

    De la 1 ianuarie 2019, timp de şase luni, guvernul României va prelua, în premieră, responsabilitatea preşedinţiei a Consiliului UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sub beţia succesului electoral şi a puterii, guvernarea PSD-ALDE îndreaptă România spre ciocnirea de un zid al realităţii economice care se va sfârşi inevitabil cu reapariţia gardienilor de la FMI

    Şi acum îmi amintesc cum guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îl lua peste picior, în conferinţele de la Bucureşti, pe analistul de la Danske Bank, luând în discuţie cunoştinţele lui ca economist. Lars Christensen ajunsese un fel de duşman al poporului.

    Economia duduia, consumul era pe val, creditele se dădeau pe bandă rulantă, salariile creşteau de la lună la lună, toată lumea vedea în faţa ochilor cel puţin o mie de euro net pe lună, bugetul era plin de bani după privatizarea BCR, numărul bugetarilor (plus 200.000) şi a salariilor celor plătiţi din buget creşteau “fără număr”, investiţiile statului erau în bunuri şi servicii şi mai puţin în infrastructură, iar la putere era premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu, având în spate guvernul PNL-UDMR-PSD.

    Şi acum îmi amintesc de rapoartele firmelor de analiză şi cercetare de la Oxford Economics privind starea economiei româneşti de atunci (supraîncălzirea economiei şi deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent). Întrucât bugetul de stat avea bani, deficitul bugetar nu era pus sub observaţie.

    Toată lumea era într-o stare de negare a analizelor, datelor macro în dinamica lor şi niciun analist sau analiză preventivă nu era luată în considerare: străinii, analiştii străini, nu vor ca România să se dezvolte, ca românii să o ducă mai bine, să aibă salarii mai mari, erau răspunsurile celor de la putere.

    Cum stăm în prezent?

    Nu avem o problemă externă de deficit de cont curent, cel puţin până acum (deficitul comercial este acoperit de plusul din servicii IT şi transport), dar avem o problemă legată de deficitul bugetar.

    În primul rând, datoria publică este mult mai mare decât acum 10 ani (de la 10% din PIB la aproape 40% din PIB, preţul plătit în criză), iar deficitul bugetar nu mai este lăsat de izbelişte, ţinta fiind de 3% din PIB, nu cât iese ca acum un deceniu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Promisiunea ministrului Educaţiei: În următorii patru ani, TOATE şcolile din ţară vor avea acces la Wi-Fi

    “În momentul de faţă, din punct de vedere al logisticii informatice, toate şcolile din România sunt conectate la internet, dar vorbim de o conectare punct fix. Avem un proiect în programul de guvernare şi îl pregătim chiar acum, pentru a fi finanţat din fonduri europene, care se numeşte “Campusul şcolar”. Deci, în şcolile unde nu avem Wi-Fi, vor fi instalate echipamente corespunzătoare, astfel încât să avem posibilitatea ca toate şcolile, peste patru ani, să fie conectate la internet din clasă, nu ca punct fix”, a declarat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Ministrul Educaţiei a explicat că va lua calculatoare de la universităţile care îşi schimbă des laboratoarele pentru a le da şcolilor care au nevoie de echipamente pentru a derula orele de Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiei care sunt cuprinse în planul-cadru pentru gimnaziu.

    “Avem în zona universitară, spre exemplu, la specializările de informatică, parcuri de calculatoare, laboratoare care se schimbă, tehnologic vorbind, o dată la doi, trei ani. Calculatoarele care ies din folosinţă aici pot fi transferate la aceste şcoli, pentru că, la gimnaziu, spre exemplu, activităţile, disciplina respectivă care se va ţine pe calculator nu necesită echipamente de ultimă generaţie. Calculatoarele, să spunem cu o dotare medie, pot fi folosite pentru aceste discipline. Va fi un consilier al ministrului care se va ocupa doar de această problemă, va culege informaţii din zona IT, din zona universităţilor cu aceste echipamente, inspectoratele vor centraliza aceste cerinţe şi apoi vom face distribuţia în teritoriu”, a susţinut Pavel Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Promisiunea ministrului Educaţiei: În următorii patru ani, TOATE şcolile din ţară vor avea acces la Wi-Fi

    “În momentul de faţă, din punct de vedere al logisticii informatice, toate şcolile din România sunt conectate la internet, dar vorbim de o conectare punct fix. Avem un proiect în programul de guvernare şi îl pregătim chiar acum, pentru a fi finanţat din fonduri europene, care se numeşte “Campusul şcolar”. Deci, în şcolile unde nu avem Wi-Fi, vor fi instalate echipamente corespunzătoare, astfel încât să avem posibilitatea ca toate şcolile, peste patru ani, să fie conectate la internet din clasă, nu ca punct fix”, a declarat Pavel Năstase, ministrul Educaţiei.

    Ministrul Educaţiei a explicat că va lua calculatoare de la universităţile care îşi schimbă des laboratoarele pentru a le da şcolilor care au nevoie de echipamente pentru a derula orele de Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiei care sunt cuprinse în planul-cadru pentru gimnaziu.

    “Avem în zona universitară, spre exemplu, la specializările de informatică, parcuri de calculatoare, laboratoare care se schimbă, tehnologic vorbind, o dată la doi, trei ani. Calculatoarele care ies din folosinţă aici pot fi transferate la aceste şcoli, pentru că, la gimnaziu, spre exemplu, activităţile, disciplina respectivă care se va ţine pe calculator nu necesită echipamente de ultimă generaţie. Calculatoarele, să spunem cu o dotare medie, pot fi folosite pentru aceste discipline. Va fi un consilier al ministrului care se va ocupa doar de această problemă, va culege informaţii din zona IT, din zona universităţilor cu aceste echipamente, inspectoratele vor centraliza aceste cerinţe şi apoi vom face distribuţia în teritoriu”, a susţinut Pavel Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grindeanu spune că nivelul scăzut al încasărilor nu afectează măsurile din programul de guvernare

    ”Pe mine m-au interesat, în primul rând, care sunt măsurile pe care Ministerul Finanţelor şi ANAF le iau pentru reforma structurală pe care mi-o doresc în cadrul ANAF, astfel încât gradul de colectare să fie acela pe care noi ni l-am propus pentru 2017. Nu am de ce să fiu pesimist, nici eu, nici colegii mei. Sunt anumite lucruri care au venit urmare a măsurilor de anul trecut, care s-au răsfrânt într-o anumită măsură pe ianuarie, căci în februarie lucrurile au început să vină în normal – încasări mai mari decât anul trecut. Dar problema de fond e cea legată de reforma, de priorităţile ANAF în perioada următoare”, a declarat Sorin Grindeanu.

    El s-a întâlnit, vineri dimineaţa, la Palatul Victoria, cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, şi cu preşedintele ANAF, Bogdan Nicolae-Stan.

    ”În cursul săptămânii viitoare, până marţi, o să-mi transmită modul în care, pe termen scurt, văd priorităţile. Lucrurile au scăzut drastic ca şi încasări, ca şi plăţi de impozite în două domenii sensibile, mai ales pe sfârşitul anului şi s-au răsfrânt şi pe începutul anul 2017, respectiv tutun şi prelucrarea lemnului. Sunt lucruri care vor fi detaliate. Pe mine mă interesează ca tot ceea ce înseamnă ANAF, în întreg, să-mi fie prezentat proiectul de prioritizare”, a adăugat premierul.

    Totodată, Sorin Grindeanu a mai spus că nivelul scăzut al încasărilor nu afectează măsurile din programul de guvernare.

    ”În niciun caz nu ne abatem de la ceea ce ne-am propus şi nici nu ne afectează”, a apreciat premierul.

  • Constantin: Săptămâna viitoare desemnăm persoane pentru funcţii vacante la BNR, ASF, AEP, ICR

    „Am hotărât astăzi (vineri, n.r.) ca la începutul săptămânii viitoare, la nivel parlamentar, să începem procedurile astfel încât să desemnăm în instituţiile importante pentru funcţionarea statului persoanele care vor fi audiate, care vor intra în dezbatere parlamentară pentru funcţia de viceguvernator al BNR, vicepreşedinte al ASF, preşedinte al AEP, pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinţi în cadrul ICR. Aceste proceduri vor începe săptămâna viitoare”, a spus Daniel Constantin, după şedinţa coaliţiei de guvernare.

    El a arătat că tot săptămâna viitoare se va discuta şi „situaţia” de la Radio România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro