BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Bolojan: Partea de corecţii se va finaliza spre sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor

    Premierul Ilie Bolojan a declarat că măsurile de corecţie bugetară vor fi finalize spre finalului anului sau începutul anului următor, urmând să înceapă planurile de reconstrucţie economică. 

    Printr-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a Guvernului României, prim-ministrul Bolojan a anunţat că „următoarele şase luni sunt foarte importante” pentru refacerea economiei.

    Acesta a declarat: „ Partea, practic, de corecţii se va finaliza, foarte probabil, spre sfârşitul acestui an şi începutul anului viitor. Urmând ca după aceea, noi ce trebuie să facem? Să menţinem deciziile care înseamnă decizii sănătoase. Să nu intrăm din nou într-o zonă de populism pe care am mai aplicat-o anii trecuţi. Să ne controlăm cheltuielile, să ne încasăm veniturile, să stabilim reguli corecte, în aşa fel încât să avem un comportament economic corect”.

    Despre investiţii, acesta a anunţat criterii precum prioritizarea acestora în funcţie de impactul economic pe care îl au. „Sigur, toate domeniile sunt importante, toate zonele ţării sunt prioritare, dar la un moment dat totuşi trebuie să faci o selecţie care proiecte sunt cele mai importante, cele care au cel mai mare efect adăugat economic dacă se finalizează”, a anunţat liderul Executivului.

    Acesta a făcut şi anunţuri despre viitorul Programului Anghel Saligny. „Este important este să creăm, de fapt, o planificare, un buget multianual în anii următori şi asta este la ceea ce lucrăm. Pentru aceste proiecte, atât din Anghel Saligny, cât şi din celelalte bugete naţionale, va fi un program multianual care înseamnă bugete naţionale pentru aceste programe. Fiecare autoritate, fiecare constructor va şti câţi bani va primi în 2026, 2027 şi 2028 şi va putea face o planificare în aşa fel încât să-şi dimensioneze şantierele”, declară premierul.

     

  • Premierul Ilie Bolojan: Important să nu ies prost degeaba pentru România

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat necesitatea realizării programului de reforme pentru reducerea deficitului bugetar avertizând că orice amânare va anula măsurile luate până acum. 

    Printr-un mesaj video, publicat pe pagina de Facebook a Guvernului României, premierul a explicat că reformele nu sunt luate cu plăcere, dar sunt esenţiale pentru stabilitatea: „Nu există altă soluţie. Dacă nu se adoptă aceste măsuri, ce se va vedea? Dacă nu putem corecta lucrurile, dacă se cedează într-o zonă sau alta, se va crea din nou o percepţie de cedări şi ne vom întoarce în situaţia de unde am plecat. (…) Nu e o plăcere pentru nimeni să iei astfel de măsuri, nu le iei cu inimă deschisă”.

    Prim-ministrul a insistat asupra nevoii de onestitate în dialogul inistuţii-cetăţeni: „Mai bine le spune oamenilor adevărul, ca să nu le creăm nişte aşteptări care nu pot fi onorate”.

    Bolojan a mai menţiona că nu este interesat de imagine personală, prioritizând luare şi succesul reformelor. „Acum acest post este pentru ţara noastră şi nu e o problemă pentru mine că voi ieşi prost. Important să nu ies prost degeaba pentru România”, a declarat prim-ministrul.

  • Probleme mari cu PNRR: Guvernul Bolojan, în OUG: România se confruntă cu un risc fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare a proiectelor finanţate prin PNRR. Ce se taie şi ce mai rămâne de finanţat prin PNRR

    Guvernul Bolojan a iniţiat o ordonanţă de urgenţă pentru suspendarea programului PNRR, argumentând că gestionarea acestuia a scăpat de sub control din cauza unei supracontractări care nu mai poate fi finanţată.

    În nota de fundamentare a OUG, circulată în presă, Guvernul Bolojan precizează că ”România se află în proces de renegociere al Planului naţional de redresare şi rezilienţă şi se confruntă cu un risc fiscal sistemic, iminent şi de o gravitate excepţională, generat de o supracontractare masivă şi necorelată cu realităţile bugetare a proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri europene, în special prin Politica de Coeziune şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).”

    De asemenea, Guvernul avertizează că supracontractarea poate genera presiune asupra bugetului de stat şi are ”potenţialul de a deveni o sursă de accentuare a crizei fiscale, în special în condiţiile în care este utilizată pentru a contracara efectele negative asupra absorbţiei fondurilor europene nerambursabile”.

    Printre proiectele de la care se taie finanţarea parţial sau total se numără:

    ♦ Proiect pilot pentru instalarea unei capacităţi de 20 MW aferente producţiei de energie electrică cu tehnologie fotovoltaică flotabilă pe infrastructura sistemelor hidroameliorative – finanţare de 17 mil. euro eliminată complet

    ♦ Cartea de identitate electronică şi semnătura digitală – grant de 150 mil. euro, tăiat 21 mil. euro – buget final 129 mil. euro.

    ♦ Instituirea unui fond pentru Valul Renovării care să finanţeze lucrări de îmbunătăţire a eficienţei energetice a fondului construit – împrumut de 2,1 mld. euro din care se taie 256 mil. euro, iar 1,36 miliarde euro sunt transferate din împrumut în grant. Buget final 547 mil. euro

    ♦ Consolidarea capacităţii profesionale a specialiştilor şi lucrătorilor din domeniul construcţiilor prin dezvoltarea de cursuri de pregătire în renovare energetică – împrumut 10 mil. euro, dispare complet.

    ♦ Mobilitate urbană durabilă- grant de 925 mil. euro din care se taie 21 mil. euro. Buget final, 904 mil. euro.

    ♦ Reabilitarea moderată a clădirilor publice pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii publice de către unităţile administrativ-teritoriale – împrumut de 575 mil. euro, din care 287,5 mil. euro transferate în grant. Buget final, 287,5 mil. euro.

    ♦ Implementarea a 2.404 km de piste pentru biciclete – împrumut de 247,5 mil. euro din care se taie 93 mil. euro. Buget final, 154 mil. euro.

    ♦ Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice – grant de 300 mil. euro eliminat complet.

    ♦ Dezvoltarea a 10 consorţii regionale şi dezvoltarea şi dotarea a 10 campusuri profesionale – grant 338 mil. euro, din care se taie 169 mil. euro. Buget final – 169 mil. euro

    ♦ Capacităţile de producţie a hidrogenului verde care să fie utilizat pentru stocarea energiei electrice şi/sau pentru decarbonizarea industriei – împrumut de 115 mil. euro din care se taie 28,5 mil. euro

    ♦ Dezvoltarea unei producţii combinate de energie termică şi energie electrică (CHP) pe gaz flexibile şi de înaltă eficienţă în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări adânci – împrumut de 300 mil. euro din care se taie 213,6 mil. euro

    ♦ Lanţ industrial de producţie şi/sau asamblare şi/sau reciclare a bateriilor, a celulelor şi panourilor fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) şi noi capacităţi de stocare a energiei electrice – împrumut de 280 mil. euro din care se taie 150 mil. euro si mutare de 80 mil. euro în grant

     

     

  • Surse din piaţa e-commerce: „Giganţii din China se vor folosi de excepţia lăsată de Finanţe la plata taxei de 25 de lei pentru coletele vămuite direct în România şi nimeni nu va mai plăti de fapt taxa. Deja din iulie jucătorii din China au mutat masiv ruta coletelor din Budapesta spre Oradea. Nu s-a rezolvat nimic”

    Noua taxă de 25 de lei anunţată de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe coletele cu valori de sub 150 de euro provenind din afara Uniunii Europene, în special de la giganţi din China precum Temu, Shein sau AliExpress, nu va ajunge de fapt să fie plătită de nimeni, din cauza unor excepţii introduse în proiectul de impunere a taxei, acuză mai mulţi jucători din industria locală de e-commerce.

    „Nu s-a rezolvat nimic cu taxa de 25 de lei anunţată de Guvern. Nu va plăti nimeni această taxă. Proiectul spune că taxa nu se aplică taxa pentru coletele care vin direct în România, pentru care vama se face aici, şi deja de la jumătatea lunii iulie s-a văzut pe piaţă o mutare masivă a coletelor din China de pe aeroportul din Budapesta spre cel din Oradea de exemplu”, a declarat pentru ZF reprezentantul unui jucător din industria locală de ecommerce.

    „Din cauza acestei excepţii la plata taxei de 25 de lei / colet de fapt nu s-a rezolvat nimic, asaltul coletelor va continua, doar se va bifa de către retailerii din China sau Turcia condiţia că va fi un depozit aici, şi atât, jucătorii locali din e-commerce se vor confrunta cu aceeaşi concurenţă neloială”, susţine un alt jucător din industrie.
    De la un raport de 99% – 1% între coletele trimise de giganţii din China în Ungaria şi România, acum valorile aproape că sunt egale, susţine un jucător din industria de e-commerce. „De la jumătatea lunii iulie s-a văzut o schimbare masivă, o mutare a coletelor dinspre Ungaria spre România”, susţine sursa menţionată.

    Ministrul finanţelor Alexandru Nazare a menţionat într-adevăr în conferinţa de presă că taxa nu va fi achitată de companiile care creează pe plan local hub-uri logistice, dar nu este clar care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească firmele pentru a evita plata celor 25 de lei pe colet. „Odată instituită taxa, cei care vor să îşi stabilească huburi logistice în România şi vor să distribuie în România, nu vor mai trebui să plătească aceşti bani. Dacă vor să facă business în România, să vină să îşi facă huburi logistice în România”.

    În aceste condiţii nu este clar pentru câte dintre cele 225.000 de colete care ajung în România din afara spaţiului comunitar se va achita până la urmă taxa de 25 de lei.

    Redăm în cotinuare declaraţiile făcute de ministrul finanţelor Alexandru Nazare pe această temă, în cadrul conferinţei de presă susţinute la Guvern:

    ► Vrem o taxă pe fluxurile extracomunitare de colete. La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 mld. la 4 mld. în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi.Sunt foarte mulţi antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 antreprenori români care vând în online şi au fost extrem de afectaţi de această creştere din zona extracomunitară.

    ► Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse – de mediu, logistice, riscuri în privinţa contrafacerii şi a verificării acestor colete.

    ► Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro. Această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem şi coletele care vin din zone extracomunitare în România şi cele care vin prin alte huburi.

    ►
    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a atacat, printr-un comunicat transmis miercuri, ezitările Guvernului Bolojan de a ataca „specialii din e-commerce”, giganţii din China care folosindu-se de subvenţiile primite de la statul chinez abuzează de scutirile de taxe din UE pentru coletele de mică valoare (sub 150 de euro), inundând piaţa cu produse pentru care nu achită taxe şi punând presiune pe jucătorii locali care achită impozite pentru produsele importate pe plan local.

    Critici dure în trecut de la Asociaţia Magazinelor Online

    Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) a criticat dur în trecut Guvernul pentru că nu taxează coletele trimise în special din China.

    „ARMO  îşi exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că Guvernul ezită să adopte măsurile necesare pentru combaterea concurenţei neloiale a platformelor de comerţ electronic asiatice şi pentru protejarea consumatorilor români”, a transmis ARMO în luna iulie.

    „În prezent, mii de comercianţi locali care îşi plătesc corect taxele şi respectă legislaţia de protecţie a consumatorului sunt penalizaţi, fiind obligaţi să concureze cu importuri masive de produse subevaluate şi subvenţionate, pentru care nimeni nu îşi asumă răspunderea, de multe ori neconforme cu standardele europene şi adesea de calitate îndoielnică. Lipsa unor măsuri ferme face ca evaziunea fiscală să devină mai profitabilă decât respectarea legii, iar acest lucru descurajează investiţiile corecte şi dezvoltarea comerţului online românesc”, conform ARMO.

    „Este inacceptabil ca în 2025 Guvernul să tolereze acest fenomen. În timp ce magazinele online locale sunt controlate de autorităţi pentru că le-a scăzut foarte mult cifra de afaceri de la un an la altul, platformele asiatice livrează zilnic milioane de colete fără să achite taxe vamale, fără etichete în limba română şi fără respectarea reglementărilor privind siguranţa produselor. Practic, Guvernul sancţionează firmele corecte şi legitime, iar evaziunea fiscală este încurajată prin lipsa de acţiune”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv ARMO.

    „ARMO solicită Guvernului taxarea coletelor non-UE cu valoare declarată sub 150 de euro,  introducerea controalelor sistematice pentru respectarea standardelor de siguranţă şi etichetare a produselor importate şi aplicarea tratamentului echitabil între comerţul online local şi platformele asiatice. În ciuda apelurilor repetate şi a soluţiilor pe care ARMO le-a propus, guvernanţii preferă să sancţioneze şi taxeze companiile româneşti în loc să lupte cu evaziunea fiscală. Acest mod de acţiune va duce la distrugerea companiilor româneşti şi la pierderea locurilor de muncă, favorizând dependenţa faţă de platformele non-UE şi acumularea de către acestea a unei cote de piaţă din ce în ce mai mare.
    România nu îşi mai poate permite să piardă venituri bugetare şi să îşi expună consumatorii la riscuri, în timp ce comercianţii locali se confruntă cu o concurenţă neloială directă, sub privirea pasivă a autorităţilor. Comerţul electronic românesc are un potenţial major de dezvoltare şi de creare de locuri de muncă, însă acest lucru nu poate fi realizat dacă mediul de afaceri corect rămâne dezavantajat în faţa celor care nu respectă regulile”, conform ARMO.

  • Fără precedent: Nvidia şi AMD acceptă să dea 15% din veniturile din China guvernului SUA pentru a primi licenţe de export, în mijlocul tensiunilor geopolitice pe piaţa cipurilor

    Nvidia şi AMD au încheiat un acord surprinzător cu guvernul american, prin care vor ceda 15% din veniturile obţinute din vânzările de cipuri în China. Această condiţie neobişnuită a fost impusă de administraţia Trump pentru a le permite să obţină licenţe de export în această piaţă strategică, informează Financial Times.

    Surse apropiate situaţiei, inclusiv un oficial american, au declarat că Nvidia va împărţi 15% din încasările generate de cipurile H20 vândute în China, în timp ce AMD va face acelaşi lucru pentru veniturile provenite de pe urma cipurilor MI308. Oficialii americani nu au precizat încă în ce mod vor folosi fondurile obţinute din această înţelegere.

    Potrivit Financial Times, Departamentul Comerţului din SUA a început să emită licenţe pentru exportul cipurilor H20 vinerea trecută, la doar două zile după întâlnirea CEO-ului Nvidia, Jensen Huang, cu preşedintele Donald Trump. În acelaşi timp, au fost autorizate şi exporturile pentru cipurile AMD destinate Chinei.

    Această tranzacţie de tip „quid pro quo” este un caz fără precedent în istoria controlului exporturilor americane. Experţii spun că nicio companie americană nu a fost vreodată obligată să cedeze o parte din veniturile sale pentru a primi astfel de licenţe. Totuşi, gestul se încadrează în strategia administraţiei Trump, care a cerut companiilor să adopte măsuri precum investiţii interne pentru a evita tarifele şi a aduce locuri de muncă şi profit în SUA.

    AMD nu a răspuns solicitărilor de comentarii, iar Nvidia nu a negat existenţa acordului, precizând doar că respectă regulile stabilite de guvernul american pentru a opera pe pieţele globale.

    Analiştii Bernstein estimează că, pe baza prognozelor Nvidia înainte de impunerea restricţiilor, în 2025 compania ar urma să vândă în jur de 1,5 milioane de cipuri H20 în China, generând venituri de aproximativ 23 miliarde de dolari.

    Această decizie vine în contextul controversei legate de cipul H20, pe care Nvidia l-a adaptat special pentru piaţa chineză, după ce preşedintele Joe Biden a impus controale stricte asupra exportului de cipuri avansate folosite în inteligenţa artificială.

  • Guvernul cumpără timp cu TVA-ul, dar factura reală abia urmează. Economiştii avertizează: Încă există probleme cu partea de cheltuieli, de reformă, iar dacă nu sunt abordate aceste probleme s-ar putea să suportăm taxe mai mari, dar fără să atingem ţinta de deficit VIDEO

    Într-o perioadă în care deficitul bugetar continuă să fie alarmant — circa 9,3% din PIB în 2024 — şi economia domestică se mişcă pe creşteri fragile, sub 1%, România rămâne vulnerabilă la presiunile externe în absenţa unor reforme profunde. În 2025, deficitul ar putea sări peste pragul de 7% urmărit şi ar putea atinge 8%, potrivit unei prognoze UniCredit. În acest context, pentru echilibrarea bugetului, guvernul a decis creşterea TVA, împreună cu accizele şi majorarea taxelor pentru sectorul bancar, care ar trebui să aducă la buget venituri suplimentare de 9,5 mld. lei. Prin aceste măsuri, România caută să-şi păstreze calificativul de ţară şi să evite retrogradarea la „junk”, însă  însă fără consolidare bugetară structurală, aceste măsuri riscă să devină doar temporare, generând inflaţie şi reducând consumul şi automat creşterea economică, explică Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE Bucureşti.

    „Parlamentul n-a făcut mare lucru pe partea de reforme şi atunci singura variantă pe care tu puteai arăta fondurile Uniunii Europene şi respectiv creditorilor internaţionali, a agenţiilor de rating era această creştere de TVA. Ea poate avea efecte adverse, ea câştigă timp, ea cumva ne-a câştigat. Mă rog, nu nouă, guvernului a câştigat puţin timp pentru guvern. Este inevitabil să trecem la aceste reforme. Nu putem să le evităm până la urmă, dar din punctul meu de vedere şi aici sunt întârzieri foarte mari” a declarat Cristian Păun, profesor universitar doctor, în cadrul ASE Bucureşti, la ZF Live.

    Pe fondul acestor deficienţe, administraţia publică rămâne supradimensionată şi birocratică: România are peste 1,3 milioane de bugetari, dintre care doar circa 150.000 sunt funcţionari publici — restul sunt în sectoare precum sănătate, educaţie, ordine publică şi judiciar — ceea ce indică un aparat administrativ extrem de încărcat, neeficient şi costisitor. Planul guvernului prevede reducerea cu 20% a numărului de angajaţi şi a anvelopei salariale, introducerea salarizării pe bază de performanţă doar începând cu 2027 şi desfiinţarea unor posturi locale, însă lipsa analizei impactului ridică semne de întrebare privind funcţionalitatea reală a reformei, a mai punctat Cristian Păun.

    „În continuare există probleme cu partea de cheltuieli, cu partea de reformă a administraţiei centrale, nu ştim ce se desfiinţează, ce se comasează reformă administrativ-teritorială, iar în, practic, jumătate din oraşele României nu mai sunt oraşe după definiţia lor legală, municipii. La fel, nimeni nu se ocupă de de de lucrurile astea. Şi atunci există toate şansele ca ceea ce ne-am propus noi prin aceste creşteri de taxe în final să nu ducă neapărat către ţintă” a mai spus Cristian Păun la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

  • Dispută privind schimbările propuse de ASF la Pilonul II de pensii, pe care guvernul Bolojan voia să le treacă printr-o hotărâre de guvern: Proiectul, care prevede că nu mai poţi să îţi retragi toţi banii din Pilonul II în momentul în care ieşi la pensie, este criticat. În joc sunt conturile a 8,3 mil. români, care au acum active de 171 mld. lei. Filmul evenimentelor.

    Executivul a dezbătut vineri în prima lectură proiectul de lege privind plata pensiilor private, care prevede că nu mai poţi să îţi retragi toţi banii din Pilonul II în momentul în care ieşi la pensie, un proiect care a stârnit critici dure şi pe care guvernul Bolojan voia să îl adopte prin hotărâre de Guvern. 

    În urma unor disputelor din spaţiul public, proiectul nu a fost adoptat vineri, iar consultările publice vor continua săptămâna viitoare.

    Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat pe 8 august proiectul de lege de plată a pensiilor private la 17 ani de la înfiinţarea Pilonului II în România, una dintre cele mai importante schimbări fiind cea cu privire la dobândirea activului cu deschiderea dreptului de pensie.

    Preşedintele ASF, Alexandru Petrescu, a susţinut că OCDE a solicitat prioritar adoptarea unui cadru legislativ pentru faza de plată a pensiunilor private. România va trebui să prezinte în septembrie, în cadrul sesiunii de evaluare, modul în care introduce această recomandare pentru sistem. 

    Petrescu a spus că legislaţie trebuia adoptată încă din 2011, la trei ani de la înfiinţarea fondurilor de pensii private în 2008. Au existat câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar niciuna nu s-a concretizat.

     

    Prin propunerea actuală participanţii vor avea opţiunea de retrageri programate lunare pe o perioadă de timp de 10 ani sau pensie viageră, până la finalul vieţii.

    Va dispărea retragerea activului dintr-o singură tranşă, însă se vrea introducerea unei cote de 25% sub formă avans. Nu mai poate fi retrasă integral suma.

    Proiectul de lege urmează să fie dezbatut şi de Parlament după adoptarea de către Guvern. Este o legislaţie care va reglementa funcţionarea pensiilor Pilon II cât şi cel facultativ Pilon III.

    Plata pensiilor se va realiza prin intermediul unor fonduri special create, numite fonduri de plată, autorizaţi de ASF. Furnizorii pot fi inclusiv administratorii de pensii.

    Fondurile de plată a pensiilor private vor fi de două tipuri:

    a) Fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată – aceste fonduri vor funcţiona pe bază de conturi individuale şi vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, respectiv până la rambursarea întregului activ personal deţinut de către membrul fondului de plată, inclusiv a rezultatului investiţional aferent, diminuat cu comisioanele legale. Astfel, pensiile de tip retragere programată prezintă garanţia rambursării cel puţin a activului cu care membrul fondului de plată a contribuit iniţial la fond, la momentul semnării contractului de plată.

    b) Fonduri de plată a pensiilor viagere – acest tip de fond va oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viaţă a membrului sau a supravieţuitorului, în cazul pensiei viagere cu componentă de supravieţuitor.

    Critici dure din interiorul PNL-ului

    Florin Roman, deputat PNL, scrie pe Facebook că ”PNL a fost zeci de ani, gardianul Pilonului 2 de pensii private. A celor care muncesc cinstit în această ţară, chiar şi când dl Ciolacu a vrut “naţionalizarea”. Pe înţelesul fiecăruia, dacă nu se notifica în scris administratorul, nu mai rămâneau bani în cont, pentru beneficiar, asta spunea dl Ciolacu.”

    El a adăugat că ”e ca şi cum depui bani la o bancă pentru economii şi când vrei să îţi retragi banii, toţi o singură dată, banca îţi dă banii înapoi în rate. Ca aşa vrea ea. Este o măsură ilegală şi neconstituţională. Sper ca nimeni din actuala conducere a PNL să nu gireze o asemenea măsură. Efectul aplicării ei ar însemna ca PSD egal PNL, egal USR!” 

    Gabriela Horga, senator PNL Giurgiu şi fost vicepreşedinte al ASF pe piaţa de capital, critică modul în care se gestionează schimbările propuse la Pilonul II de pensii prin departamentul Sectorul Pensii Private: Proiectul astăzi este lacunar. Are nevoie de îmbunătăţiri substanţiale şi, mai ales, de dezbatere publică

    Actuala propunere legislativă privind modalitatea de plată a pensiilor private din Pilonul II este un proiect iniţiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin Sectorul Pensii Private, coordonat de vicepreşedintele Dan Armeanu. Proiectul a fost înaintat Guvernului spre iniţiere (prin Ministerul Muncii) şi pentru aprobare, însă acesta ar fi trebuit să fie supus unei dezbateri publice ample şi explicat clar participanţilor, inclusiv în ceea ce priveşte modul în care s-a stabilit procentul de 25% pentru plata forfetară (lump sum) şi pragul valoric sub care această plată se permite integral.

    Adoptarea unei legi care să stabilească în mod clar modalităţile de încasare a pensiei private – obligaţie prevăzută şi de recomandările OCDE – este esenţială. Totuşi, aceasta trebuie să rezulte în urma unei dezbateri publice serioase şi a unor explicaţii transparente privind modul de calcul al procentului pentru suma forfetară, astfel încât să fie în favoarea tuturor celor 8,3 milioane de participanţi – atât a celor care doresc să încaseze pensia acum, cât şi a celor care încă mai cotizează – fără a afecta sustenabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii private. Există multiple modele europene şi cel american, precum şi recomandări OCDE, însă soluţia corectă pentru un subiect de o asemenea importanţă se poate contura doar prin dialog public.

    Pilonul II a fost introdus în România în 2008, iar de atunci se aşteaptă cadrul legislativ complet pentru plata sumelor acumulate. În prezent, pensiile din Pilonul II se plătesc doar unui număr restrâns de participanţi – cei care au ieşit la pensie şi au acumulat contribuţii din 2008 încoace – fie sub formă de tranşe lunare, fie ca sumă unică, în funcţie de valoarea activului şi opţiunea beneficiarului.

    Participanţii trebuie să păstreze dreptul de a opta pentru plata în sumă forfetară, însă, în acelaşi timp, trebuie menţinute lichiditatea şi solvabilitatea fondurilor de pensii. Acest echilibru este vital pentru sustenabilitatea sistemului, în special în contextul în care, în România, sunt aproximativ 8,3 milioane de participanţi la Pilonul II.

    Şi Alin Iacob, preşedintele AURSF, critică proiectul de lege privind plata pensiilor private: Se menţionează că grupul de lucru a identificat nevoile participanţilor. Nu ştiu cum le-a identificat, pentru că din grupul de lucru nu a făcut parte AURSF şi nicio altă structură care să reprezinte interesele participanţilor şi ale beneficiarilor de pensii private

    Proiectul a fost elaborat de  un grup de lucru inter-instituţional format din reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Finanţelor, Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi Autorităţii de Supraveghere Financiară (A.S.F.)

    În expunerea de motive, se menţionează că “grupul de lucru a identificat nevoile participanţilor, elemente şi date statistice relevante, astfel încât participanţii şi beneficiarii să obţină cel mai bun rezultat la pensionare”.

    Nu ştiu cum le-a identificat, pentru că din grupul de lucru nu a făcut parte Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), membră a BETTER FINANCE – European Federation of Investors and Financial Services Users şi nicio altă structură care să reprezinte interesele participanţilor şi ale beneficiarilor de pensii private.

    Din punctul nostru de vedere, proiectul lasă foarte mult de dorit şi nu ţine cont de interesele participanţilor, ci de cele ale industriei.

    Se propune ca banii acumulaţi în conturile de pensie privată să nu mai poată fi retraşi la pensionare, ci maxim 25% din această sumă. În plus, perioada pentru plăţile eşalonate se dublează, de la 5 la 10 ani, ceea ce, în contextul uneia dintre cele mai scăzute speranţe de viaţă din UE, va face ca mulţi să nu mai apuce să se bucure de banii acumulaţi.

    Am încercat, în scurtul răstimp avut la dispoziţie în consultarea publică organizată, să venim cu câteva propuneri care să atenueze impactul negativ al proiectului de lege şi care să mai echilibreze lucrurile.

     

     

  • Guvernul Bolojan amână proiectul privind plata din pensiile private pentru noi consultări. Petrescu, ASF: Am resimţit nevoia de a extinde consultarea publică

    Proiectul de lege care prevede modalitatea de plată a banilor din pensiile administrate privat Pilon II şi Pilon III a fost dezbătut în şedinţa de Guvern în primă lectură, premierul liberal Bolojan şi Autoritatea de Supraveghere Financiară cerând atât prelungirea perioadei de consultare, cât şi extinderea listei celor care vor fi consultaţi pentru acest subiect.

    “Având în vedere numărul mare de participanţi – 9,3-9,4 milioane de participanţi – am resimţit nevoia de a extinde consultarea publică. Voi propune să avem o continuare a discuţiilor, atât la sediul Ministerului Muncii, dar am în vedere, văzând şi poziţii din spectrul parlamentar, să avem şi o masă rotundă alături de parlamentari”, a spus Alexandru Petrescu, preşedintele ASF, în cadrul unui briefing de presă de la Guvern din 8 august.  “Astăzi documentul a fost doar în primă lectură”.

    ZF a scris joi seară că executiv condus de Ilie Bolojan a a publicat proiectul de lege de plată a pensiilor private la 17 ani de la înfiinţarea Pilonului II în România, una dintre cele mai importante schimbări fiind cea cu privire la dobândirea activului după deschiderea dreptului de pensie.

    Prin propunerea de joi seară, participanţii aveau opţiunea de retrageri programate lunare pe o perioadă de timp de 10 ani sau pensie viageră, până la finalul vieţii, şi dispărea retragerea activului dintr-o singură tranşă. Însă se voia introducerea unei cote de 25% sub formă avans. Suma nu mai putea  fi retrasă integral la deschiderea dreptului de pensie.

    “Proiectul de lege privind plata pensiilor private reprezintă o măsură strategică, esenţială pentru completarea arhitecturii sistemului de pensii private din România şi alinierea acestuia la standardele internaţionale promovate de OCDE”, spune Petrescu.

    El continuă: mecanismul este construit pe 2 forme de extracţie de valoare a pensiei private: de tip retragere programată, care se va plăti pe o perioadă determinată cu garanţia rambursării integrale a activului acumulat şi pensia viageră, cu plată pe toată durata vieţii participantului.

    “În completare acestor două forme este prevăzut şi dreptul pensionarului de a retrage o sumă forfetară de până la 25% din activul cumulat”.

    La momentul înfiinţării fondurilor de pensii administrate privat, în anul 2008, a existat un angajament ca în 3 ani de zile de la acel moment să există şi legislaţie prin care se prevede modul de plată al pensiilor. Din păcate, această legislaţie nu a fost promovată, au fost câteva tentative în ultimii 17 ani, inclusiv în 2016, dar nu s-a materializat.

    Alte afirmaţii:

    Textul a fost pus în transparenţă pe site-ul Ministerului Muncii pe data de 10 iunie, au fost un număr de sesiuni de discuţii, pe de o parte cu grupul interinstituţional care a stat la baza elaborării acestui document.

    Pentru acest document au contribuit BNR, Ministerul de Finanţe, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, toate asociaţiile relevante, Asociaţia Administratorilor de Fonduri de Pensii Private, patronate, sindicate – BNS, Cartel Alfa, persoane fizice care ne-au trimis sugestii, recomandări, pe care le-am luat în considerare şi unele dintre ele se regăsesc în text.

    Având în vedere numărul mare de participanţi – 9,3-9,4 milioane de participanţi – am resimţit nevoia de a extinde consultarea publică. Voi propune să avem o continuare a discuţiilor, atât la sediul Ministerului Muncii, dar am în vedere, văzând şi poziţii din spectrul parlamentar, să avem şi o masă rotundă alături de parlamentari.

    Astăzi documentul a fost doar în primă lectură.

    Me îndreptăm, încet dar sigur, cu vârf de sarcină anul 2030, spre momentul în care sute de mii de oameni vor întruni condiţiile să iasă la pensie (decreţeii – n.red).

    O regulă: investiţie versus dezinvestiţie, acumulare versus decumulare din principiu de investment banking îmi spune că dacă ai o creştere şi acumulare graduală, şi decumularea, dezinvestiţia trebuie să aibă caracter gradual. Produsul financiar numit pensie are în vedere în principal o plată pe termen anual pe o perioadă limitată sau viageră.

     

  • Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situaţie fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria. Cum se face transferul de resurse financiare de la stat către sectorul privat

    Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creşterea TVA şi a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar şi de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, şi câte or mai fi, toată lumea este nervoasă.

    Toată lumea a auzit că datoria publică a depăşit 1.000 de miliarde de lei, toata lumea a auzit că datoria externă a României a depasit 250 miliarde de euro (datoria externă privată şi datoria publică, adică a statului, în valută), etc.

    La polul opus, paradoxal, românii înregistrază cea mai mare capitalizare de câştiguri de toate felurile şi din toate formele din toată istoria lor. Este cea mai mare creştere şi acumulare de capital pe care statisticile o consemnează.

    Pare un pardox, guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele şi impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român.

    De unde vine asta:

    1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spaţii logistice, creşte de la an la an odată cu creşterile de preţuri de pe piaţa imobiliară.

    Conform estimărilor, averea imobiliară a depăşit 500 de miliarde de euro şi se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult.

    Pentru români, apartamentele, casele şi terenurile, care în cea mai mare parte sunt libere de orice sarcină, adică nu au un credit în spate, reprezintă cea mai mare avere. Chiar şi cei care au credite ipotecare sau imobiliare prin creşterea preţului apartamentelor şi a terenurilor, peste valoarea creditului, au un surplus substanţial. În ultimul deceniu, preţurile apartamentelor s-au dublat, dacă nu chiar s-au triplat iar valoarea creditelor a scăzut prin plata ratelor, iar diferenţa pozitivă se măreşte an de an. Nu toată lumea în Occident deţine o proprietate, aşa cum se întâmplă în România, unde foarte mulţi români deţin nu doar o proprietate, ci chiar două sau trei.

    2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei (77,5 miliarde de euro), la finalul lunii iunie (251 de miliarde de lei în lei şi 138 de miliarde de lei echivalent în valută). Faţă de acum un deceniu creşterea este de peste 180%. Bineînţeles că unii au depozite bancare într-o sumă mai mare, iar alţii au depozite sau conturi curente în sume mult mai mici.

    3. Titlurile de stat. Procesul de vânzare de titluri de stat către populaţie început acum câţiva ani şi a scos la suprafaţă destul de mulţi bani, care au fost luati foarte putin din depozitele bancare şi au fost plasaţi în titluri de stat, Tezaur sau Fidelis. Cei mai mulţi bani au fost bani noi, de la saltea sau cine ştie de unde. Soldul titlurilor de stat vândute către populaţie în lei şi valută a depăşit 46 miliarde de lei. Sistemul de impozitare, adică 0 pentru titluri de stat, bate orice fel de depozit bancar, la care se adaugă şi dobânda mai mare pe care Ministerul Finanţelor o plăteşte faţă de cât plătesc băncile.

    4. Pilonul II şi III de pensii au ajuns la un maxim istoric de 179 de miliarde de lei in iulie 2025. Aici sunt banii a 9,25 milioane de români. Pilonul II de pensii a ajuns la 159 de miliarde de lei active pentru 8,34 de milioane de români care sunt salariaţi sau care au fost salariaţi. Prea puţin se dă atenţie Pilonului II de pensii care se acumulează prin procentul de 4,75% din salariul brut al unui român care se duce în plilonul II (asta dacă CAS-ul de 25 % este plătit de către companie). 4,75% nu este un procent neglijabil, mai ales că el se aplică la salariu brut şi nu la cel net.

    Acumulările care se fac lună de lună în pilonul II au devenit din ce în ce mai semnificative, la care se adaugă randamentele obţinute de administratori – media de până acum fiind de 8% pe an. Iar randamentele vor fi din ce în ce mai mari pentru că 70% din pilonul II de pensii se duce în piaţa titlurilor de stat, acolo unde guvenul plăteşte dobânzi foarte mari şi chiar pe termen lung.

    Pilonul II de pensii a ajuns cel mai mare investitor în principalele acţiuni de la Bursă – Banca Transilvania, BRD, Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, etc. Nu multă lume ştie că pilonul II de pensii, adică unde sunt banii a 8,3 milioane de români, este principalul actionar al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, si care acum înregistrează maxime pe Bursă. Orice creştere a Bursei înseamnă şi o creştere a acumulărilor din pilonul II de pensii, cel puţin la nivelul principalelor acţiuni.

    Pilonul III de pensii care este o acumulare la latitudinea fiecăruia (pilonul II de pensii este obligatoriu) a ajuns la acumulări de 20 de miliarde de lei, adică peste 4 miliarde de euro şi începe să scoată capul la suprafaţă.

    5. Câştigurile şi acumulările prin investiţii la Bursa de la Bucureşti: indicele BET a depăşit săptămâna trecută 20.000 de puncte, cea ce reprezintă o dublare faţa de acum 4 ani. Pe Bursa de la Bucureşti au conturi active peste 250.000 de investitori români şi conturi pasive, de care nu mai ştiu, obtinute prin procesul de privatizare în masă de acum trei decenii, încă câteva milioane de români. Creşterea BET-ului, unde sunt incluse cele mai importante acţiuni de la Bursă, înseamnă şi creşterea portofoliului pentru câteva milioane de români.

    6. Activele fondurilor de investiţii – fondurile mutuale au atins la finalul lunii iunie 51,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 10,2 miliarde de euro. Şi aici sunt banii a câteva sute de mii de români. Statistic, în ultimul an, cel mai performant fond a fost BT Index Austria ATX, gestionat de BT Asset Management – parte din grupul Băncii Transilvania, care investeşte banii românilor în acţiuni la Bursa de la Viena. Dacă tot există această retorică că austriecii scot profiturile din România prin companiile de aici, fie că se cheamă OMV, fie că se cheamă Erste sau Raiffeisen, oricine poate să “beneficieze” de acest lucru achiziţionând direct acţiunile acestor companii listate la Viena.

    7. Banii românilor care sunt investiţi pe bursele internaţionale. După estimările pieţei de capital există câteva zeci de mii de români, daca nu chiar sute de mii care investesc pe pieţele externe în diverse acţiuni, obligaţiuni, alte titluri financiare sau indici bursieri. Estimările indică câteva miliarde de euro care sunt plasaţi în acţiuni externe de către români. Dacă piaţa bursieră americană este pe maxim istoric de acest lucru profită şi aceşti români prin câştigurile obţinute şi acumulate. Sunt statisticile platformelor de tranzacţionare care spun că românii tranzacţionează destul de mult NVIDIA, acţiunea care a înregistrat cea mai spectaculoasă creştere, compania americană producătoare de cipuri devenind cea mai valoroasă companie din lume.

    8. Banii investiţi de români în criptomonede – conform estimărilor românii au între 5-10 miliarde de dolari în criptomonede. Numai eu ştiu câteva persoane care împreună au solduri la zi care depăşesc 2 miliarde de dolari. Bineînteles ca aceşti bani sunt volatili, nu pot fi scoşi peste noapte, dar totuşi mai sunt lichidizaţi odată cu creşterea pieţei de cripto. Ceea ce se plăteşte impozit pentru câştigurile din cripto în România, sume foarte, foarte mici, nu reflectă deţinerile în cripto ale românilor.

    Toate aceste acumulari – oficiale sau ascunse au avut la bază creşterea salariilor din România din ultimele decenii, creşterea pensiilor – aici sunt banii din depozitele bancare, titluri de stat, pilonul II sau III de pensii, Bursă, achiziţiile de apartamente. 

    De asemenea, inflaţia mică şi creşterea foarte mică a cursului valutar leu/euro au susţinut aceste acumulări, aceste capitalizări.

    O altă sursă de acumulare o reprezintă deficitele bugetare care se descarcă în creşterea datoriei publice – deficite bugetare care au constituit sursa de bani pentru creşterea pensiilor şi a salariilor în sectorul bugetar plus creşterea procentului de la pilonul II de pensii.

    Mai mult decât atât, deficitele bugetare mari care au adus guvernul în situaţia în care se află astăzi înseamnă şi necesitatea plăţii unor dobânzi foarte mari pentru a face rost de bani pentru finanţarea acestui deficit şi a creşterii datoriei publice.

    Când guvernul plăteşte o dobândă de 7,5% la lei la Fidelis sau 6,25% la euro, asta înseamnă o gaură mare în buget, creşterea datoriei publice, dar la polul opus înseamnă un transfer, o capitalizare, o acumulare de capital pentru cei care cumpără titluri de stat. Practic este un transfer de avere, de la stat către sectorul privat. Până la urma şi aşa se acumulează capital de către sectorul privat, de către români, de data asta de mai mulţi români.

     

  • Ciocolata, ceasurile şi medicamentele elveţiene, în bătaia puştii lui Trump: Elveţia este şocată după ce a fost targetată cu un tarif de 39% care loveşte exporturile şi pune la încercare relaţiile cu SUA

    Într-o mişcare neaşteptată şi agresivă, Donald Trump a anunţat joi, printr-un ordin executiv, impunerea unui tarif de 39% pe importurile din Elveţia – unul dintre cele mai ridicate la nivel global. Decizia aruncă în aer negocierile în curs şi riscă să afecteze grav pilonii economiei elveţiene, de la ciocolată şi ceasuri, până la medicamente, scrie Bloomberg.

    Tariful este semnificativ mai mare decât cel de 31% ameninţat iniţial în aprilie şi a venit ca un şoc pentru guvernul de la Berna, care spera la o înţelegere mai favorabilă. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, negociatorii elveţieni au fost luaţi prin surprindere, mai ales că primiseră semnale pozitive din partea unor oficiali americani de rang înalt.

    Guvernul elveţian şi-a exprimat „profunda dezamăgire”, subliniind că tariful impus „se îndepărtează considerabil” de cadrul preliminar discutat anterior. Totuşi, autorităţile de la Berna nu renunţă şi vor continua negocierile, în speranţa reducerii taxelor.

    Preşedinta şi ministra de finanţe Karin Keller-Sutter a declarat într-o postare pe platforma X că a avut o ultimă convorbire cu Trump înainte de termenul-limită, iar „deficitul comercial rămâne principala îngrijorare a SUA.” În pofida divergenţelor, Elveţia „continuă să caute o soluţie negociată,” potrivit unui comunicat oficial.

    Pe pieţele valutare, francul elveţian a înregistrat vineri una dintre cele mai slabe performanţe în rândul monedelor majore, marcând un declin de 0,2% faţă de dolar. Cu toate acestea, moneda rămâne cu peste 8% mai puternică decât era la începutul lunii aprilie, când a fost anunţat pentru prima dată tariful propus.

    Impactul economic este semnificativ. Pentru branduri emblematice precum Lindt, Swatch Group sau Rolex, această majorare a taxelor pune în pericol vânzările pe piaţa americană – cea mai mare din lume. În 2024, aproape jumătate din exporturile elveţiene către SUA au fost reprezentate de produse farmaceutice, potrivit datelor Bloomberg Economics.

    Lovitura este cu atât mai dură cu cât marii giganţi din industrie, Novartis şi Roche, se confruntă simultan cu o altă ofensivă lansată de Trump: solicitarea de a reduce preţurile medicamentelor pentru americani. Administraţia sa a trimis scrisori către 17 dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, cerându-le să vândă în SUA la preţuri similare cu cele practicate în Europa şi alte regiuni.

    Decizia ar putea redefini relaţiile comerciale dintre cele două state şi pune presiune pe una dintre cele mai stabile economii ale Europei.