BusinessMagazin

Tag: grup

  • Ce vor tinerii fermieri să facă cu bani europeni sau guvernamentali: 100 mil. euro pentru specializarea în informatică agricolă

    Un grup format din 16 tineri fermieri propune un program de pregătire şi certificare, în mod integrat, pentru 1.500 de tineri care să implementeze digitalizarea în cel puţin 1.000 de companii şi cooperative agricole în următorii cinci ani.

    “Este un program unic şi inovator, nu doar o simplă şcoală de pregătire şi certificare, ci un program coerent ce gestionează toate etapele într-o abordare integrată pentru a asigura controlul calităţii şi a obţine rezultate concrete şi imediate”, a spus Răzvan Prelipcean, unul dintre fermieri ce formează grupul de lucru Agrinnovator.

    Grupul format din 16 tineri fermieri îşi propune să impulsioneze dezvoltarea şi transformarea digitală a agriculturii româneşti, iar ei au constatat că lipsa acută a digitalizarea are la bază lipsa unui specialist care să o implementeze eficient. Astfel văd necesitatea unui Farm Technology Officer (FTO), adică specialist în informatică agricolă.

    Bugetul necesar pentru implementarea acestui program, gândit pe decursul a cinci ani, este de 100 de milioane de euro, iar tinerii îşi propun sa atragă fonduri europene din Planul Naţional Strategic (PNS 2023-2027) sau guvernamentale, dar nu exclud nici un parteneriat public – privat ori doar privat.

    “România se află în proces de tehnologizare, dar e foarte lent, deoarece fermierii nu sunt familiarizaţi cu tehnologia”, a afirmat Petruţa Deac, membră în Agrinnovator. Ea reprezintă o fermă zootehnică din Harghita şi spune că printre beneficiile digitalizării sunt reducerea costurilor cu inputurile cu minimum 15% şi sustenabilitatea productivităţii.
    Mai mult, prin acest program tinerii pot rămâne în mediul rural sau se pot întoarce în mediul rural să lucreze în agricultură. “Un salariu motivat pentru un FTO este în jur de 1.500 de euro net lunar”, a subliniat Prelipcean.

     

  • Este oficial: una dintre cele mai mari companii din România închide tot şi părăseşte definitiv ţara noastră

    Italienii de la Enel, cel mai mare investitor privat în distribuţia de energie electrică, se vor retrage din România de anul viitor, se arată într-un document oficial al grupului. În document nu se precizează clar la ce active va renunţa, Enel fiind unul dintre cei mai puternici investitori şi în producţia de energie verde.La finalul lunii trecute, presa elenă scria că în acest moment, Compania Publică de Electricitate a Greciei – PPC, cu o valoare de piaţă de 2,33 mld. euro, ar vrea să cumpere 70% din operaţiunile Enel din România, într-o tranzacţie de 1,3 mi­liarde de euro.

    Italienii de la Enel, cu circa 3 milioane de consumatori de energie în portofoliu, şi-au redus investiţiile cu aproape 40% în primele şase luni ale anului pe fondul deteriorării profitabilităţii operaţionale. Enel, compania care este operatorul reţelei de distribuţie a energiei din Muntenia Sud (Bucureşti), Banat şi Dobroegea şi care are un portofoliu de clienţi de 3 milioane de puncte de alimentare, a terminat primul semestru cu o pierdere de 115 mil. euro, faţă de un câştig de 45 mil. euro, strict pe zona de vânzare a energiei. Pe partea de distribuţie, acolo unde chiar reţeaua administrată are costuri proprii pentru energia consumată, pierderile italienilor au ajuns la 50 mil. euro de la un profit de 60 mil. euro în prima jumătate a anului trecut. Rezultatele slabe vin în contextul în care la jumătatea anului grupul a anunţat foarte clar că va accelera repoziţionarea în pieţele cheie, vânzarea de active făcându-se cu pedala de acceleraţie la podea.

     

  • Hackerii ruşi au atacat Trezoreria SUA

    Trezoreria SUA a fost ţinta unui grup de hackeri ruşi luna trecută, a anunţat marţi un oficial american, citat de Reuters.

    Trezoreria SUA a fost ţinta unui grup de hackeri ruşi luna trecută, a declarat marţi un oficial al Trezoreriei SUA.

    Totuşi, incidentul a provocat puţine perturbări confirmând că măsurile sporite de securitate funcţionează, a precizat oficialul

    Trezoreria a atribuit atacurile de tipul DDoS lui Killnet, grupul de hackeri ruşi care şi-a asumat responsabilitatea pentru întreruperea site-urilor web ale mai multor state şi aeroporturi din SUA în octombrie.

    Informaţia a fost confirmată pentru Reuters de Todd Conklin, consilier în domeniul securităţii cibernetice al secretarului adjunct al Trezoreriei, Wally Adeyemo.

  • Distribuţie Energie Electrică România, compania care deţine firele de energie din grupul Electrica, ar putea primi o injecţie de 240 mil. lei de la BERD. Banii sunt pentru a-i acoperi nevoia de lichiditate

    ♦ Compania are un portofoliu de 3,8 milioane de consumatori de energie, cel mai mare din România, şi este pe pierderi din cauza scumpirii istorice a energiei şi a legislaţiei impuse de statul român, cel mai mare acţionar al Electrica, grupul din care face parte.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare (BERD) anali­zează acordarea unui împrumut de 240 de milioane de lei pentru compania Distribuţie Energie Electrică România (DEER), parte a grupului Electrica, se arată pe site-ul BERD.

    Decizia este aşteptată pentru data de 15 noiembrie. „Împrumutul va acoperi nevoile de lichiditate ale companiei pe fondul creşterii costurilor cu energia cumpărată pentru acoperirea pierderilor din reţea (CPT – consum propriu tehnologic). Acest credit îi va permite companiei să continue distribuţia de energie către consumatorii săi fără întreruperi şi va ajuta compania să continue investiţiile în reţeaua de energie astfel încât să poată integra capacităţi noi de energie regenera­bilă“, se arată pe site-ul BERD.

    Companiile din zona de distribuţie şi furnizare a energiei sunt puternic afectate de schema de sprijin pusă în aplicare de statul român pentru consumatorii de electricitate, marii jucători fiind toţi pe pierderi, puternic îndatoraţi, cu bugetele de investiţii blocate sau deja consumate pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale.

    Această vulnerabilizare a companiilor de distribuţie poate avea un impact negativ major în contextul în care fără investiţii în reţea nu se pot conecta noi producători de energie, inclusiv prosumatori.

    DEER este cea mai mare companie de distribuţie a energiei din România, cu 3,8 milioane de consu­matori conectaţi la firele pe care le administrează, în 18 judeţe din Muntenia şi Transilvania. Compania a terminat primele şase luni ale anului cu venituri de 1,5 miliarde de lei, dar cu pierderi semnificative.

    „În S1/2022, rezultatul din segmentul de distribuţie de energie electrică a scăzut cu 471,6 mil. lei, ajungând la o pierdere de 392,7 mil. lei“, se arată în raportul semestrial al grupului Electrica, unde se mai precizează că în activitatea de distribuţie, impactul direct resimţit a fost vizibil prin preţul la care a putut fi achiziţionată energia electrică afe­rentă consumului propriu tehno­logic.

    Pe scurt, distribuitorii de energie trebuie la rândul lor să cumpere energie pentru acoperirea pierderilor din reţea, dar prin schema de sprijin preţul pentru aceste cantităţi nu a fost plafonat, astfel că firmele de profil au fost obligate să cumpere energia la preţul pieţei.

    „În perioada de şase luni înche­iată la 30 iunie 2022, costul energiei electrice achiziţionate pentru acoperirea pierderilor în reţea a crescut cu 757,9 mil. lei, sau 208,2%, la 1.121,9 mil. lei, de la 364 mil. lei, evoluţia fiind generată atât de o creştere semnificativă a preţurilor de achiziţie a energiei electrice (efect negativ de 656,2 mil. lei), cât şi de volume mai reduse de energie electrică necesară pentru acoperirea pierderilor în reţea (impact pozitiv de 72,7 mil. lei). Operatorii de distribuţie a energiei electrice au fost direct afectaţi de creşterea semnificativă a preţurilor energiei electrice pe piaţa angro de energie electrică, aceştia fiind obligaţi să achiziţioneze energia electrică necesară acoperirii consu­mului propriu tehnologic (CPT) de pe piaţa angro.“

    Tot în raportul semestrial al Electrica se mai precizează că în primul semestru DEER a realizat investiţii de circa 123 de milioane de lei, echivalentul a 21% din valoarea programului pentru 2022.

    La finalul lunii septembrie, Electrica Furnizare, compania de vânzare a energiei din grupul Electrica, a primit din partea statului o plată de urgenţă în valoare de peste 250 de milioane de lei, compania fiind în risc de incapacitate de plată.

     

  • (P) PCF Investment Banking asistă Rodbun în procesul de securizare împotriva creşterilor agresive ale ROBOR prin reconversia integrală în euro a creditului sindicalizat în valoare de 340 milioane de lei

    PCF Investment Banking anunţă finalizarea procesului de structurare, negociere şi implementare a primei tranzacţii importante de reconversie valutară integrală din România pentru finanţarea sindicalizată a companiei Rodbun. Cele 340 milioane de lei din creditul iniţial au fost convertite în 70 milioane de euro, reducând semnificativ impactul creşterii accelerate a ROBOR asupra costului finanţării. Datorită acestei tranzacţii, grupul va economisi anual peste 6 milioane de euro, capital ce poate fi reinvestit în activitatea curentă a organizaţiei.

    „În contextul creşterii galopante a indicelui ROBOR, de la 1,8% în aceeaşi perioadă a anului trecut până la peste 8% în prezent, costul de finanţare în lei al companiilor s-a triplat. Astfel, în condiţiile în care cursul valutar lei-euro a rămas relativ constant, am recomandat grupului Rodbun să realizeze un proces de reconversie intergrală a facilităţilor de credit, beneficiind astfel de ecartul de peste 6,5% dintre nivelul EURIBOR şi cel al ROBOR. Ne bucurăm de încrederea pe care ne-au acordat-o încă o dată în contextul acestei tranzacţii unice în România şi sunt convins că vom colabora în continuare îndeaproape pentru dezvoltarea şi consolidarea companiei”, a declarat Mihai Murgu, Partener la PCF Investment Banking.

    PCF lucrează în calitate de consultant financiar exclusiv al Rodbun încă din anul 2017, când a gestionat primul proces de sindicalizare a expunerilor bancare bilaterale operate de grupul agricol. Valoarea finanţării a crescut succesiv și este susținută în prezent de BCR, CEC Bank, Banca Românească, Raiffeisen Bank și Banca Transilvania.

    „Tranzacţia de reconversie valutară, ce generează economii anuale de peste 6 milioane euro, mitighează semnificativ şocurile generate de contextul macroeconomic curent şi ne ajută să ne păstrăm promisiunea de a susţine interesele fermierilor români, o categorie esenţială pentru dezvoltarea economiei naţionale. Parteneriatul cu PCF, precum şi suportul băncilor parte din sindicatul bancar ce finanţează Rodbun, reconfirmă importanţa alianţei strategice între profesionişti pentru construcţia unui business românesc trainic”, a spus Alexandru Iancu, Preşedinte al Grupului Rodbun.

    Rodbun este o companie-integrator de produse şi soluţii în domeniul agricol, având capital integral românesc, înfiinţată în anul 2002. Rodbun înseamnă o echipă de peste 500 de oameni care, cu seriozitate şi profesionalism, le oferă fermierilor români input-uri de cea mai bună calitate, parteneriate solide pentru valorificarea recoltelor, soluţii moderne de consultanţă, sprijin profesional şi finanţare. Grupul deţine una dintre cele mai puternice infrastructuri logistice din piaţa agro, cu centre logistice regionale, depozite zonale şi capacităţi de depozitare cereale.

    Despre PCF

    PCF Investment Banking este un lider local în domeniul serviciilor de finanţări şi investiţii corporative, specializat în furnizarea de soluţii personalizate pentru clienţii noştri, în conformitate cu cerinţele şi specificul pieţei locale.

    PCF Investment Banking oferă servicii complete de finanţare corporativă, M&A (fuziuni şi achiziţii), atragere de investiţii şi structurare de finanţări complexe. Portofoliul de clienţi acoperă un cadru larg de organizaţii din industrii diferite, care activează exclusiv în sectorul privat. Echipa de management a consiliat cu succes peste 100 de clienţi locali şi internaţionali finalizând tranzacţii a căror valoare totală depăşeşte 1.5 miliarde de euro.

    Despre Grupul Rodbun

    Grupul Rodbun este cel mai mare furnizor de inputuri agricole (seminţe, îngrăşăminte) pentru micii fermieri, cu peste 6.400 de clienţi şi o reţea naţională de 40 de magazine agricole şi fito-farmacii, 100 de agenti de vânzări şi peste 1.000 de promotori.

    Grupul operează 9 ferme, în care se produc seminţe şi se testează tehnologii agricole, lucrând o suprafaţă cumulată de 6.600 de hectare şi operând facilităţi logistice agricole complexe, din care fac parte şi silozuri cu o capacitate de depozitare de circa 73.000 de tone.

     

     

  • Brandul Dacia recâştigă teren după 23 de ani: Birourile grupului Renault din vestul Capitalei devin Dacia Business Center

    Grupul Renault a schimbat numele clădirii de birouri din Capitală unde sunt reunite sediile Automobile Dacia, Renault Commercial Roumanie, Renault Technologie Roumanie şi Centrul de Design din Renault Bucharest Connected în Dacia Business Center. 

    Este pentru prima dată când un proiect-simbol include în denumire „Dacia“ şi nu Renault. Până acum, în ultimii 23 de ani de la privatizarea uzinei, toate noile entităţi au purtat în denumire numele de „Renault“, nu de „Dacia“, cu excepţia companiei Automobile Dacia, care deţine fabrica auto. 

    Luca de Meo, şeful Grupului Renault anunţa la început de 2021 că Dacia va avea o identitate de sine stătătoare, motiv pentru care acum are propriul site media, propriul director executiv şi modele care nu mai au corespondent şi sub sigla Renault. 

    „Având în vedere că Grupul Renault este singurul chiriaş al clădirii şi contractul semnat, ei pot redenumi clădirea“, au explicat reprezentanţii Globalworth, proprietarul proiectului de birouri. Grupul Renault a semnat cu Globalworth în 2019 un contract pe 11 ani pentru birouri. 

    Angajaţii care lucrează în clădire momentan au un program hibrid, care include atât munca de la birou cât şi munca de acasă.  

    Lucrările la actualul Dacia Business Center au fost demarate în luna august 2017, iar clădirea a fost finalizată în luna februarie 2019. Proiectul include 40.000 de metri pătraţi de birouri de clasa A şi un etaj subteran de 

    10.000 mp ce include aproximativ 240 de locuri de parcare, la care se adaugă cele 760 de locuri aflate la suprafaţă. Proiectul înglobează şi un centru de design de 8.000 mp,  un amfiteatru cu o capacitate de 350 de locuri destinat evenimentelor, un restaurant, sală de sport şi un cabinet medical.

    La aproape doi ani de la inaugurarea Renault Bucharest Connected, centrul care reuneşte toate diviziile Grupului Renault în România, francezii au subînchiriat o parte din spaţii pe fondul modului de lucru hibrid. 

    Groupe Renault România a inaugurat în iunie 2019 noul sediu din Bucureşti, unde lucrează 3.200 de angajaţi care se aflau anterior în 6 locaţii din Bucureşti. Sediul a fost dezvoltat de Globalworth, compania imobiliară care a devenit principalul investitor pe piaţa imobiliară din România şi Polonia, vizavi de West Gate pe Str. Preciziei.

    Sediul este alcătuit dintr-un restaurate cu o capacitate de 800 de locuri, o cafeanea, sală de gimnastic dotată cu vestiare şi cabine de duş, 2 cabinete medicale, un centru de formare şi dezvoltare, un amfiteatru cu o capacitate de 350 de locuri, un hub de inovaţie, un spaţiu destinat workshop-urilor şi expoziţiilor dotat cu bibliotecă, un showroom Dacia Renault pentru achiziţia de vehicule destinat exclusiv angajaţilor, zone de parcare pentru biciclete şi motociclete, spaţii verzi în exterior şi spaţii de încarcare pentru vehicule electrice.

     

     

     

     
     

  • Grupul G7 pregăteşte sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei

    Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) intenţionează să aplice noi sancţiuni împotriva Rusiei ca reacţie la ameninţările preşedintelui Vladimir Putin privind utilizarea armelor nucleare.

    “Grupul G7 analizează noi sancţiuni punctuale” împotriva Rusiei, anunţă, conform site-ului Tagesschau.de, Ministerul de Externe din Germania, ţară care deţine Preşedinţia anuală a organizaţiei.

    “Menţinem angajamentul exercitării de presiuni economice şi politice susţinute asupra Rusiei”, a subliniat Preşedinţia germană a G7.

    Şi miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene au discutat despre impunerea unor noi sancţiuni contra Rusiei. “Vom analiza noi măsuri restrictive şi le vom decide”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, aflat la New York pentru reuniunea Adunării Generale ONU.

    Preşedintele Vladimir Putin a acuzat miercuri Occidentul de “şantaj nuclear” şi a afirmat că “reprezentanţi de rang înalt ai principalelor naţiuni NATO” au făcut declaraţii “despre posibilitatea utilizării armelor nucleare împotriva Rusiei”, fără însă a nominaliza pe nimeni. “Celor care îşi permit să facă astfel de afirmaţii la adresa Rusiei vreau să le reamintesc că ţara noastră are diverse mijloace de distrugere şi, când este ameninţată integritatea teritorială a ţării noastre, pentru protejarea Rusiei şi a cetăţenilor, categoric vom folosi toate mijloacele de care dispunem. Nu este o afirmaţie menită să genereze confuzie”, a declarat Putin, citat de agenţia The Associated Press.

    Administraţia Joseph Biden ia “în serios” ameninţările “iresponsabile” ale preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, privind armele nucleare şi este pregătită să modifice configuraţia de apărare, dacă va fi cazul, a reacţionat un purtător de cuvânt al Preşedinţiei SUA.

  • Grupul de firme Rodbun, activ în sectorul agricol, a contractat de la CEC Bank linii de finanţare în valoare cumulată de 30 milioane lei

    Grupul de firme Rodbun, activ în sectorul agricol, a contractat de la CEC Bank linii de finanţare în valoare cumulată de 30 milioane lei, PCF Investment Banking acţionând în calitate de consultant financiar exclusiv în structurarea, negocierea şi implementarea tranzacţiei. 

    ”Parteneriatul cu CEC Bank probează o alianţă strategică între capitalul românesc şi interesele fermierilor români, care reprezintă o categorie esenţială pentru dezvoltarea economiei naţionale şi poziţionarea ţării noastre în elita productivă a Uniunii Europene. Fermierii români, pe care Rodbun îi reprezintă şi îi deserveşte cu mândrie, reprezintă un model pentru o adaptare de succes la rigorile înalte ale pieţei europene şi mondiale după 1989”, a spus Daniel Muntean, fondator Rodbun. 

    CEC Bank face parte din consorţiile bancare care au acordat finanţări sindicalizate grupului Rodbun începând din 2018 şi este parte şi din cel mai recent împrumut sindicalizat, în valoare de 278 milioane de lei, acordat în august 2021.  

    ”Rodbun este un model de urmat: proiectele recente vizează dezvoltarea unor soiuri adaptate la noile condiţii climatice, soluţii digitale, servicii şi suport pentru fermieri. Rodbun este un business românesc solid care a crescut în mod constant de la an la an şi care a reuşit să creeze o comunitate de fermieri în jurul său şi să se dezvolte împreună. Sectorul agribusiness este esenţial pentru economie şi pentru siguranţa aprovizionării alimentare”, declară Bogdan Neacşu, Director General CEC Bank.  

    Grupul Rodbun a devenit cel mai mare furnizor de inputuri agricole (seminţe, îngrăşăminte) pentru micii fermieri, cu peste 6.400 de clienţi şi o reţea naţională de 40 de magazine agricole şi fito-farmacii, 100 de agenti de vânzări şi peste 1.000 de promotori.

    Grupul operează 9 ferme, în care se produc seminţe şi se testează tehnologii agricole, lucrând o suprafaţă cumulată de 6.600 de hectare şi operând facilităţi logistice agricole complexe, din care fac parte şi silozuri cu o capacitate de depozitare de circa 73.000 de tone.  

    Recent, în structura acţionariatului Rodbun a intrat Daniel Dines, CEO şi fondator al UiPath, care a achiziţionat un pachet de 9,57% din pachetul de acţiuni al grupului prin intermediul Ice Vulcan Properties.

    Rodbun este activ în zona inovaţiei şi digitalizării, prin platforma Nextfarm, care facilitează maximizarea producţiei şi optimizarea consumului de inputuri folosind tehnologii inovatoare: imagini prin satelit care sunt procesate cu tehnologii avansate şi avertizează în cazul apariţiei unor boli/deficienţe, corelarea datelor de producţie cu cele meteo, mai multe module de management al fermei.

     

  • Grupul de servicii medicale MedLife a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri consolidată de 860 milioane lei, în creştere cu 27% pe baza creşterii organice şi a achiziţiilor, şi un profit net de 45,6 milioane lei, în scădere cu 36%

    Grupul de servicii medicale MedLife a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri consolidată de 860 milioane lei, în creştere cu 27% faţă de primul semestru din 2021, evoluţie bazată pe creşterea organică a liniilor de business şi pe achiziţii, şi un profit net de 45,6 milioane lei, în scădere cu 36%.

    Cheltuielile operaţionale ale grupului s-au majorat cu 38%, la 795 milioane lei, iar profitul operaţional s-a diminuat cu 32%, la 69 milioane lei, potrivit raportului financiar publicat la BVB.

    „Războiul din Ucraina a accentuat volatilitatea economiei regionale, implicit dinamica economică la nivel naţional, astfel că vedem o dezvoltare aliniată la contextul pieţei pentru a doua jumătate a anului. În acest sens, vom fi atenţi la proiecţiile macroeconomice şi ne vom continua planurile de achiziţii şi investiţii în mod echilibrat. Nevoile pacienţilor noştri vor guverna în continuare deciziile noastre de business, astfel că în lunile următoare ne vom concentra pe obiectivele setate încă de la începutul acestui an – investiţiile pentru finalizarea celei de-a doua etape a proiectului MedLife Medical Park, pentru care sperăm să anunţăm către investitori un open days în noiembrie a.c., dar şi a altor proiecte legate de extinderea reţelei de spitale în ţară pentru consolidarea serviciilor la nivel naţional”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte & CEO MedLife Group.

    Luând în calcul situaţiile pro-forma, vânzările din primele şase luni insumeaza 865 milioane lei, iar EBITDA ajustata 144,9 milioane lei. Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele nu includ trei achiziţii ale grupului, respectiv Spitalul Muntenia, Grupului Medici’s şi SWEAT Concept, acestea fiind în curs de aprobare a Consiliului Concurenţei sau în curs de finalizare. 

    Pe linii de business, cele mai mari creşteri au fost raportate pentru divizia de clinici, cu 48,6% faţă de anul trecut, respectiv spitale, cu 14,4% în comparaţie cu perioada similară din 2021. În acelaşi timp, divizia de stomatologie a avut o creştere mai temperată, urmare a investiţiilor realizate în această perioadă în noi achiziţii şi inaugurări de noi clinici dentare.  

    MedLife a semnat în acest an 12 achiziţii strategice menite să consolideze serviciile oferite la nivel naţional prin intermediul celor două reţele, MedLife şi Sfânta Maria, printre care Neolife, spitalul OncoCard Braşov, Opticristal, clinicile Life Med Bucureşti, Pro Life Iaşi, Grupul Medici’s Timişoara, Medicris Oradea, Centrul Profilaxis din Timisoara şi sălile de fitness Sweat Concept.

    De asemenea, compania a continuat proiectele de dezvoltare organică prin deschiderea a două clinici de medicină dentară la Craiova şi Ploieşti sub brandul DENT ESTET, deschiderea unei Hyperclinici noi la Târgu Mureş, dar şi lansarea unor centre de nişă la Arad, Târgovişte şi Craiova.

    „Din poziţia de lider al pieţei de servicii medicale private, ne-am asumat responsabilitatea de a ne adapta obiectivele de dezvoltare astfel încât să răspundem cât mai bine nevoilor pacienţilor. Eforturile susţinute realizate încă de la începutul pandemiei, prin derularea studiilor de cercetare despre COVID-19, precum şi prin diversificarea portofoliului de servicii se reflectă şi în evoluţia business-ului nostru. Astfel că fiecare proiect demarat în primul semestru, atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi investiţiile pentru noi unităţi medicale, se va traduce în rezultate pe termen lung pentru investitori şi în valoare adăugată pentru pacienţii noştri”, a declarat Dorin Preda, Director Executiv MedLife Group.

     În primul semestru, compania a continuat să îşi extindă portofoliul de  soluţii medicale adaptate nevoilor companiilor, precum serviciul Concierge Doctor, asistenţă medicală la sediul companiei sau în orice zonă din ţară prin clinicile medicale mobile, programe de wellbeing pentru angajaţi.

     

  • Sfârşitul unuia dintre cele mai mari imperii financiare româneşti construit în istoria recentă a României: ultima parte tocmai a fost cumpărată de o altă companie

    Farmaciile Polisano Pharma SRL, deţinute de Daniela Vonica (soţia fostului om de afaceri Ilie Vonica) şi Valentina Bîrsan, sunt obiectul unei tranzacţii prin care Marcos Provit, parte a grupului Evofarm, care activează în retailul şi distribuţia de medicamente. Tranzacţia aşteaptă acordul Concurenţei.

    Farmaciile Polisano au încheiat anul 2021 cu afaceri de 44,6 mil. lei, în creştere cu 10% faţă de anul anterior.

    În total, la nivelul judeţului Sibiu sunt 24 de farmacii Polisano, deţinute de Daniela Vonica (84% din acţiuni) şi Valentina Bîrsan. Farmaciile Polisano au făcut parte din grupul cu acelaşi nume, fondat de antreprenorul Ilie Vonica. Grupul includea un spital, laboratoare medicale, o fabrică de medicamente, distribuţie şi retail farmaceutic. După decesul antreprenorului în 2016, rând pe rând, diviziile grupului Polisano au făcut obiectul mai multor tranzacţii prin care competitorii din piaţă au cumpărat fiecare companie.

    Anterior, în 2016, un număr de 73 de farmacii Polisano au fost cumpărate de Sensiblu. Cele 24 de farmacii care au mai rămas la familia fondatoare sunt în judeţul Sibiu, jumătate în oraşul Sibiu, iar restul în localităţi şi oraşe apropiată – Racoviţa şi Cisnădie. Compania deţine şi un magazin naturist în Sibiu, potrivit Consiliului Concurenţei.

    Reţeaua Marcos Provit a încheiat anul 2021 cu afaceri de 161 milioane de lei, în creştere cu 20%, şi profit de aproape 3 mil. lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Compania este controlată de Andrei Isac şi Gabriel Neagu, arată datele de pe platforma confidas.ro.

    Anul acesta, in iunie, Marcos Provit a mai încheiat o tranzacţie, aprobată de Concurenţă, după ce a preluat farmacia Gifarm din Tecuci, cu afaceri de peste 20 mil. lei.