Tag: Google

  • După ce Google şi-a răsfăţat angajaţii timp de decenii, cimentându-se ca o companie de vis unde să lucrezi, acum angajaţii rămân şocaţi: După mii de concedieri pe neaşteptate, oameni daţi afară din sediu la 20 de minute după ce au fost anunţaţi de decizie, acum Google le cere angajaţilor să îşi impartă mesele de birou, pentru a face economie la spaţiu

    Google, unul dintre cei mai mari jucători din tehnologie la nivel global le-a cerut angajaţilor ramurii Cloud a companiei să-şi împartă birourile şi să alterneze zilele de mers la birou cu colegii începând din trimestrul următor. Compania a motivat decizia invocând „eficienţa imobiliară”, scrie CNBC.

    Împărţirea birourilor se va aplica în cele mai mari şase locaţii din SUA ale gigantului tech – Kirkland, Washington, New York, San Francisco, Seattle, şi California – şi este necesară pentru ca Google „să poată continua să investească în creşterea Cloud”.

    „Majoritatea angajaţilor vor împărţi un birou cu colegii lor. Prin intermediul unui proces de identificare a unui coleg potrivit, ei vor conveni asupra unei configuraţii de bază a biroului şi vor stabili regulile alături de partenerul de birou pentru a-şi asigura o experienţă plăcută în noul mediu”, se arată într-o notă internă a companiei.

    Pe plan intern, conducerea a dat deja un nume acestei scheme de împărţire a spaţiului de lucru – Cloud Office Evolution sau CLOE – pe care o descrie ca fiind „o combinaţie reuşită dintre aspectele muncii din perioada pre-pandemică şi flexibilitatea muncii hibride în scopul unei utilizări eficiente a spaţiului”.

    Un purtător de cuvânt al Google a explicat: “De când ne-am întors la birou, am derulat proiecte pilot şi am efectuat sondaje cu angajaţii Cloud pentru a explora diferite modele de lucru hibride şi pentru a ajuta la conturarea celei mai bune experienţe. Datele noastre arată că cei de la Google Cloud apreciază munca în format fizic, precum şi opţiunea de a lucra de acasă câteva zile pe săptămână. Cu acest feedback, am dezvoltat noul nostru model de rotaţie, care combină cele mai bune aspecte ale colaborării pre-pandemice cu flexibilitatea şi concentrarea pe care am ajuns cu toţii să le apreciem în cazul muncii la distanţă, permiţându-ne totodată să ne folosim spaţiile mai eficient.”

    Mişcarea vine în contextul în care Google îşi reduce amprenta imobiliară pe fondul unei reduceri mai ample a costurilor. Cu toate acestea, compania  nu a specificat încă regiunile sau clădirile pe care intenţionează să le abandoneze.

    În cadrul bilanţului privind câştigurile din al patrulea trimestru din 2022, directorii Google au declarat că se aşteaptă să suporte costuri de aproximativ 500 de milioane de dolari legate de reducerea spaţiului de birouri la nivel global în trimestrul curent şi au avertizat că sunt posibile şi alte cheltuieli imobiliare în viitor.

     La începutul acestei luni, SFGate a relatat că firma va încheia contractele de închiriere pentru “un număr de spaţii neocupate” în zona Golfului San Francisco, regiunea în care se află sediul său central. 

    În al patrulea trimestru, Google Cloud a produs 7,32 miliarde de dolari, în creştere cu 32% faţă de anul precedent. Cu toate acestea, veniturile au fost mai mici decât se aştepta pe Wall Street, iar unitatea Cloud continuă să piardă sute de milioane de dolari în fiecare trimestru – 480 de milioane de dolari în trimestrul al patrulea.

    În general, însă, Google a obţinut un venit net de 13,62 miliarde de dolari în acest trimestru şi de 59,97 miliarde de dolari pentru tot anul 2022. Cifrele indică scăderi semnificative faţă de 2021.

     

  • Cum a fost posibil ca o greşeală făcută de gigantul Google să ducă la pierderea a 100 de miliarde de dolari din valoarea companiei

    Acţiunile companiei-mamă Alphabet au pierdut peste 7%, reducând valoarea de piaţă a firmei cu 100 de miliarde de dolari (82 de miliarde de lire sterline), din cauza unei greşeli a chatbot-ului Google Bard, prevăzut cu inteligenţă artificială, scrie BBC. 

    Un anunţ publicitar menit sa prezinte noul robot cu inteligenţă artificială îl arată pe acesta răspunzând incorect la o interogare. În promovarea robotului, cunoscut sub numele de Bard, care a fost lansată luni pe Twitter, acesta a fost întrebat ce spune unui copil de nouă ani despre descoperirile făcute de telescopul spaţial James Webb.

    Acesta a oferit răspunsul că telescopul a fost primul care a fotografiat o planetă din afara sistemului solar al Pământului, când, de fapt, această piatră de hotar a fost revendicată de European Very Large Telescope în 2004 – o greşeală remarcată rapid de astronomi pe Twitter.

    “De ce nu aţi verificat acest exemplu înainte de a-l distribui?”, a răspuns la tweet Chris Harrison, cercetător la Universitatea Newcastle.

    Investitorii au fost, de asemenea, dezamăgiţi de o prezentare pe care compania a făcut-o despre planurile sale de a implementa inteligenţa artificială în produsele sale.

    Google se află sub presiune încă de la sfârşitul anului trecut, când OpenAI, susţinută de Microsoft, a dezvăluit noul software ChatGPT. Acesta a devenit rapid un succes viral pentru uşurinţa cu care a reuşit să treacă examenele de la şcolile de afaceri, să compună versuri de cântece şi să răspundă la întrebări.

    Săptămâna aceasta, Microsoft a declarat că o nouă versiune a motorului său de căutare Bing, care a rămas în urma Google de ani de zile, va utiliza tehnologia ChatGPT într-o formă şi mai avansată.

    Scepticii au avertizat că graba de a folosi această tehnologie ridică riscuri de erori sau de rezultate distorsionate, precum şi probleme de plagiat.

    Un purtător de cuvânt al Google a declarat că eroarea a evidenţiat “importanţa unui proces de testare riguros, lucru pe care îl demarăm săptămâna aceasta cu programul nostru Trusted Tester”.

    Luna trecută, Alphabet, compania mamă a Google, a eliminat 12.000 de locuri de muncă – aproximativ 6% din forţa sa de muncă la nivel mondial – pe fondul disponibilizărilor efectuate de companiile de tehnologie de top.

  • Care este motivul pentru care acţiunile Google s-au prăbuşit, ştergând miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă a companiei

    Acţiunile Alphabet, compania mamă a Google, au scăzut miercuri cu peste 8%, miliarde de dolari evaporându-se din valoarea sa de piaţă, în urma unei erori într-o demonstraţie a noului tool de AI, fix în ziua în care a organizat un eveniment pentru a anunţa integrarea tehnologiei în instrumentele sale de căutare şi cartografiere, scrie FT. 

    La începutul acestei săptămâni, Google a declarat că va lansa propriul chatbot numit Bard pentru a rivaliza cu ChatGPT, în încercarea de a recupera terenul pierdut de atunci. Cu toate acestea, experţii au subliniat că Bard a făcut o eroare în prima demonstraţie video online a produsului.

    O animaţie partajată de Google arăta Bard răspunzând la o întrebare despre noile descoperiri făcute prin intermediul telescopului spaţial James Webb, spunând că acesta “a făcut primele fotografii ale unei planete din afara sistemului nostru solar”.

    Astronomii au spus că acest lucru era incorect, subliniind o problemă mai mare cu căutarea alimentată de inteligenţa artificială cunoscută sub numele de modele lingvistice mari: faptul că acestea pot face cu încredere greşeli factuale şi pot răspândi dezinformări. Un astronom a subliniat că problema ar putea proveni din interpretarea greşită de către AI a “comunicatelor de presă ambigue ale Nasa”.

    În timpul evenimentului de miercuri de la Paris, vicepreşedintele senior al Google, Prabhakar Raghavan, a anunţat noi caracteristici ale produsului, inclusiv căutarea bazată pe imagini şi modele 3D interactive ale unor oraşe, printre care Londra şi Los Angeles, în loc de progresele mai ample pe care unii sperau să le vadă din partea gigantului de căutare.

    Anunţul a venit în contrast cu prezentarea marţi de către rivalul Microsoft a unei noi versiuni a motorului său de căutare Bing, care a încorporat progrese în materie de inteligenţă artificială, inclusiv rezumarea răspunsurilor la interogările de căutare şi generarea de e-mailuri şi liste, declanşând ceea ce directorul general Satya Nadella a descris ca fiind o “cursă” cu Google pentru a revizui căutarea online.

     

  • Baidu, competitorul chinez al Google, pregăteşte lansarea unui instrument similar cu ChatGPT, care se va numi Ernie Bot. Acţiunile companiei cresc cu 15%

    Acţiunile Baidu, competitorul chinez al Google, au înregistrat o creştere de 15% pe bursa din Hong Kong după ce compania a anunţat că va lansa propriul chatbot cu inteligenţă artificială, similar cu ChatGPT, potrivit CNBC.

    Cu o creştere de 15%, preţul unei acţiuni Baidu a ajuns la 20,7 dolari pe bursa din Hong Kong, reprezentând cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele 11 luni.

    Compania a anunţat că proiectul de chatbot AI va ieşi din faza de testare internă până în luna martie şi va fi numit „Ernie Bot”.

    Anunţul Baidu vine după ce ChatGPT s-a bucurat de o popularitatea incredibilă în ultimele luni, în tiimp ce Google a anunţat recent că va lansa un produs similar, sub numele de Bard AI.

  • Lupta pentru supremaţie în lumea inteligenţei artificiale a început: Google lansează Bard A.I, rivalul pentru celebrul ChatGPT

    Google a anunţat recent lansarea Bard A.I., un chatbot bazat pe inteligenţă artificială, care va apărea în următoarele săptămâni. Produsul gigantului Google este conceput pentru a concura cu celebru ChatGPT, creat de OpenAI, scrie CNBC.

    Google testează capacităţile chatbotului alături de angajaţii săi, care au proiectat programul de inteligenţă artificială să fie capabil să concureze cu produsul celor de la OpenAI, ChatGPT.

    Bard se foloseşte de modelul ligvistic LAMDA sau Modelul Lingvistic Pentru Aplicaţii de Dialog. Momentan Bard este testat de inginerii Google şi mai durează până va fi accesibil publicului larg.

    „În curând veţi vedea în funcţia de „Search” capacităţi alimentate de inteligenţa artificială care distilează informaţii complexe şi perspective multiple în formate uşor de înţeles, astfel încât să puteţi înţelege rapid imaginea de ansamblu, să invăţaţi şi descoperiţi mai multe cu ajutorul interentului: fie că este vorba despre căutarea unor perspective suplimentare, cum ar fi blogurile unor persoane care cântă la pian sau chitară, fie că este vorba despre aprofundarea unui subiect conex cum ar fi paşii pe care un începător trebuie să-i urmeze pentru a învăţa să cânte la aceste instrumente”, a declarat Sundar Pichai, CEO-ul Google.

    Compania a arătat într-o prezentare de test cum Bard este folosit pentru simplificarea unor subiecte complexe, cum ar fi explicarea noilor descoperiri de la tescopul spaţial James Webb al NASA unui copil de 9 ani.

    Testarea riguroasă şi continuă a produsului vine după ce în urma unui meeting al angajaţilor Google, aceştia şi-au exprimat îngrijorarea privind avantajul competitiv al companiei în domeniul AI, având în vedere faptul că ChatGPT a făcut de la lansare şi până în prezent valuri pe internet, cu o popularitate aflată într-o continuă ascensiune.

    Principala activitate a Google este websearching-ul, iar compania se prezintă de mult timp ca un pionier în domeniul inteligenţei artificiale. În ultimele săptămâni, liderii au cerut ca mai mulţi angajaţi să îşi exprime părerea cu privire la aceste eforturi.

    Compania a subliniat că va fi nevoie de teste riguroase, spunând că “vom combina feedback-ul extern cu propriile noastre teste interne pentru a ne asigura că răspunsurile lui Bard îndeplinesc un standard ridicat de calitate, siguranţă şi ancorare în informaţii din lumea reală”.

     

  • După ce OpenAI şi ChatGPT au făcut furori în întreaga lume, Google scoate banii de investiţii şi pariază 300 de milioane de dolari pe startup-ul de inteligenţă artificială Anthropic

    Google a investit aproximativ 300 de milioane de dolari în start-up-ul de inteligenţă artificială Anthropic, devenind astfel cel mai recent gigant tehnologic care îşi pune banii pe o nouă generaţie de companii care încearcă să îşi revendice un loc la masa giganţilor din tech prin Inteligenţa Artificială, scrie FT. 

    În cadrul acestei tranzacţii, Google preia o participaţie de aproximativ 10% din start-up. 

    Investiţia Google este un ecou al pariului de 1 miliard de dolari pe care Microsoft l-a făcut în OpenAI în urmă cu trei ani şi celui de 10 mld. de dolari pe care plănuieşte să îll facă pentru ChatGPT.

    Atât OpenAI, cât şi Anthropic încearcă să facă progrese în domeniul inteligenţei artificiale generative, programe informatice sofisticate care pot scrie scripturi şi crea artă în câteva secunde.

     

  • Problemele continuă în tehnologie: Google amână bonusurile pentru angajaţi. „Nu cheltuiţi banii înainte de a-i primi”.

    Google amână cu câteva luni bonusurile de sfârşit de an, demonstrând în acelaşi timp un principiu cheie al finanţelor casnice: nu conta pe banii pe care nu îi ai în cont, scrie CNBC.

    „Dacă ştii că banii sunt pe drum, te poţi gândi [la] ce ai putea dori să faci cu ei, dar nu cheltuiţi banii înainte de a-i primi”, a spus Carolyn McClanahan, director de planificare financiară la Life Planning Partners.

    Angajaţii Google care se califică pentru bonusuri vor primi 80% din sumă în ianuarie, restul urmând în martie sau aprilie, potrivit unui document obţinut de CNBC. Aceasta este o abatere de la practica tipică a Google de a plăti bonusurile complete în ianuarie. Un purtător de cuvânt al Google a spus că a comunicat „pe larg” această schimbare.

    Google a mai anunţat, vineri, că va concedia aproximativ 12.000 de oameni.

    „În timp ce companiile se pregătesc pentru ceea urmează în 2023, au oferit bonusuri mai mici de sfârşit de an pentru 2022”, a scris Luke Pardue, economist la Gusto, într-o analiză recentă, făcând aluzie la o perspectivă economică incertă pentru anul următor.

    Momentul şi valoarea bonusurilor de sfârşit de an nu sunt, în general, o garanţie – aşa cum au arătat marile companii recent. Şi asta înseamnă că lucrătorii nu ar trebui să cheltuiască bani pe care anticipează că îi vor primi, dar nu îi au încă.

    „Companiile sunt atât de variabile în ceea ce priveşte modul în care determină şi plătesc bonusurile”, a spus McClanahan, membru al Consiliului consultativ al CNBC.

     

  • Google are o pierdere de 2 miliarde de dolari de pe urma investiţiei în UiPath

    Acţiunile Alphabet (Google) au minus 33% în ultimele 12 luni în timp ce UiPath are minus 67% Alphabet a marcat pierderi pe UiPath Indicele Nasdaq are minus 25% din decembrie 2021 încoace Gigantul american, ale cărui acţiuni sunt de asemenea lovite de scumpirile accelerate, şi-a înjumătaţit deţinerea la primul unicorn românesc de la circa 30 mil. de acţiuni în vara lui 2021 la 14 mil. de acţiuni în prezent.

    Cu circa 2 miliarde de dolari a scă­zut investiţia Google la producă­torul de software UiPath din vara lui 2021 încoace pe fondul deprecierii preţului acţiunilor primului unicorn românesc, dar şi ca urmare a faptului că gigantul american şi-a înjumătăţit numărul de acţiuni deţinute pe un trend de scădere şi a marcat cel mai probabil pierderi.

    La celălalt fir, ca şi cumpărător al acţiunilor UiPath, s-au aflat în special fondurile ARK ale lui Cathie Wood, care au o prezenţă puternică în acţionariatul primei companii pornite din România care ajunge pe cea mai puternică bursă din lume, cea din New York.

    Astfel, potrivit datelor agregate de Ziarul Financiar din raportărilor „ASF-ului“ american, adică Securities and Exchange Commission (SEC), Alphabet Inc – compania-mamă a Google, avea la septembrie 2022 un număr de 14 milioane de acţiuni UiPath, ceea ce la un preţ de 12,6 dolari echivala cu o investiţie de 177 mil. dolari. Alphabet şi-a menţinut această deţinere a numărului de acţiuni din decembrie 2021 încoace, arată datele SEC. Vânzările au început în vara lui 2021, adică după listarea din aprilie a UiPath. În iunie 2021 Alphabet avea 29 mil. de acţiuni UiPath, ceea ce la un preţ de 68 de dolari echivala cu o investiţie de 2 mld. dolari, pentru ca în toamna acelui an numărul de acţiuni să fie de 17,6 milioane, adică circa 925 mil. dolari la un preţ de 52,6 dolari.

    „Am văzut anul acesta o depreciere puternică a companiilor din IT, fiind marcată în primul rând o mutare a fondurilor către sectoare mai defensive, dat fiind contextul. De ase­menea, creşterile de dobândă au afectat pu­ternic evaluările companiilor, iar în IT aveam cele mai scumpe companii din punctul de vedere al indicatorilor. Bineînţeles, marile com­panii din IT nu au fost ajutate nici de contextul economic, raportând scăderi importante ale rezultatelor şi recent, restructurări importante“, spune Radu Cojoc, broker al Goldring. Acţiu­ni­le Alphabet (Google) au minus 33% în ultimele 12 luni în timp ce UiPath are minus 67%. Spre comparaţie, indicele Nasdaq are minus 25%.

    UiPath este una dintre puţinele investiţii din portofoliul celor de la Alphabet, unul în care predomină companii din IT şi biotech, precum Kronos, Lyft, WeWork, Verve, Gitlab, arată datele SEC. UiPath are acum o capitalizare bursieră de circa 7,8 mld. dolari comparativ cu 35 mld. dolari la listare. Alphabet este evaluată de investitori la aproximativ 1.290 de miliarde de dolari, în scădere în ultimul an cu aproximativ 32%.

    Întreg sectorul IT din SUA a fost puternic lovit de scumpirile accelerate din economie dar şi de „switch-ul“ făcut de investitori după pandemie, acum de la companii „growth“ spre „value“, adică de la companii de creştere, în special din sectorul IT&C, la companii cu politică predictibilă de dividende. Tocmai aceste scăderi poziţionează acum sectorul IT în topul agendei investitorilor.

    „Cred că e nevoie să vedem un vârf al inflaţiei şi un FED pacifist, care să revină în ajutorul economiei. Odată ce ratele dobânzilor vor începe un trend descendent, vom vedea cu siguranţă că investitorii îşi vor reîndrepta atenţia către companiile growth“.

    UiPath a raportat venituri de 262,7 mil. dolari în T3/2022 – lunile august, septembrie şi octombrie –, ceea ce reprezintă o creştere de 19% faţă de rezultatul obţinut în aceeaşi perioadă de anul trecut. Grupul a avut o pierdere de 57,7 milioane de dolari sau 10 cenţi pe acţiune, de la o pierdere de 128,8 milioane de dolari sau 28 de cenţi pe acţiune, în intervalul similar din 2021. Rata anuală de reînnoire a abonamentelor (ARR), unul dintre principalii indicatori folosiţi de UiPath, a ajuns la 1,1 mld. dolari în perioada respectivă, în creştere cu 36%.

  • Beneficiile tranzacţiei de peste 2 miliarde de dolari ale integrării Fitbit în ecosistemul Google

     

    În noiembrie 2019, la aproape un deceniu de la deschiderea primului birou în România, Google anunţa oficial că a încheiat un acord pentru achiziţionarea brandului Fitbit, lider global în industria de wearables. În ianuarie 2021 se anunţa finalizarea tranzacţiei în valoare de 2,1 miliarde de dolari, în urma căreia Bucureştiul devenea centru de cercetare şi inovare pentru tehnologiile gigantului american, iar soluţiile şi serviciile dezvoltate în România erau încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane distribuite în toate colţurile lumii. Ce a urmat după această achiziţie?

     

    „Integrarea celor două companii globale, Google şi Fitbit, a avut ca scop stimularea inovaţiei la nivelul produselor wearables Made by Google. Pe termen mediu şi lung, scopul comun este acela de a ajuta tot mai mulţi oameni să facă alegerile potrivite în viaţa de zi cu zi, contribuind activ la îmbunătăţirea sănătăţii lor”, răspunde Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google, unul dintre personajele cheie ale acestei transformări. Google a deschis primul birou pe plan local, cu câţiva angajaţi care lucrau într-un spaţiu de coworking din Bucureşti, în 2010, primele produse anunţate local fiind legate de Google Maps: funcţia de navigaţie şi primele imagini Street View din România. La 12 ani distanţă, compania are un nou birou în Capitală, după integrarea producătorului de ceasuri şi brăţări inteligente Fitbit, în februarie 2021, în portofoliul gigantului american. În urma acestui pas, Google România, care are în prezent o echipă de peste 350 de specialişti, a devenit cel mai mare centru al Google de dezvoltare pentru dispozitive „wearables” (dispozitive purtabile – n.red) din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). Bucureştiul a ajuns astfel un centru de inovare pentru tehnologiile Google, prin prisma faptului că soluţiile şi serviciile care se dezvoltă în România sunt încorporate în smartwatch-uri, trackere sau telefoane comercialziate apoi în toată lumea.

     

    Tehnologia cu impact direct în sănătate. În prezent, echipa Google din Bucureşti proiectează şi dezvoltă Google Wearables Health Experiences şi Fitbit Consumer Services, alături de zona de Google Research şi soluţiile de infrastructură Google Cloud. Multe dintre serviciile şi funcţionalităţile dezvoltate în România se găsesc pe dispozitivele wearable de la Google, precum aplicaţia de electrocardiogramă (EKG), funcţionalităţile de analiză a somnului sau management al stresului.

    Potrivit Laviniei Neagoe, Fitbit este un pionier în industria globală de wearables, care a reuşit să construiască în cincisprezece ani o comunitate de zeci de milioane de utilizatori activi în toată lumea, iar dispozitivele wearables Made by Google pot ajuta la prevenirea unor boli grave prin detectarea şi corelarea semnalelor timpurii ale manifestărilor acestor boli şi la conştientizarea importanţei sănătăţii, prin încurajarea constantă a utilizatorilor de a fi activi. „Aceste dispozitive inteligente evoluează şi devin din ce în ce mai accesibile şi mai performante, de la an la an. Tehnologia redefineşte modul în care oamenii îşi gestionează sănătatea şi starea de bine, atât prin dispozitive cât şi prin servicii tot mai precise şi mai rafinate. (…) Începând cu această toamnă, alături de produsele Sense şi Versa, deja consacrate, am lansat Google Pixel Watch, un dispozitiv inteligent nou, primul din această gamă, care încorporează tehnologiile de sănătate şi fitness de la Fitbit cu ecosistemul inovator al aplicaţiilor Google.”


    Rădăcini româneşti

    Tranzacţia de peste 2 mld. dolari prin care brandul Fitbit a fost achiziţionat de Google o succede pe o alta, din 2017, în care Fitbit a cumpărat, cu 15 milioane de dolari, start-up-ul românesc de ceasuri inteligente Vector Watch.


    Un alt exemplu specific şi concret îl reprezintă, spune ea, lansarea funcţionalităţii „Profile de somn”, care de la lansarea din luna iulie a acestui an şi până în prezent a fost folosită de 6,35 milioane de utilizatori ai produselor Google wearables.  Aminteşte, de asemenea, şi de ceasul inteligent de sănătate şi fitness de la Google, Fitbit Sense 2, care include instrumente de gestionare a stresului şi noi modalităţi de a monitoriza sănătatea inimii, inclusiv o aplicaţie EKG pentru a evalua ritmul cardiac şi semne de fibrilaţie atrială (FibA). De asemenea, spune că cel mai recent tracker, Fitbit Inspire 3, a adus un design şi funcţii îmbunătăţite, la un preţ mult mai accesibil „pentru ca tot mai mulţi oameni să poată descoperi şi beneficia de aceste inovaţii”. Potrivit ei, produsele Fitbit by Google permit oamenilor să vizualizeze modificările variaţiei ritmului cardiac, ale ritmului respirator şi ale saturaţiei de oxigen din sânge, având un impact transformaţional pentru cei interesaţi de starea lor de bine. „Sunt dispozitive ce se adresează utilizatorilor de toate vârstele, de la copii la vârstnici. Avem o comunitate cu zeci de milioane de utilizatori de wearables în întreaga lume, care folosesc produsele noastre zi de zi. Acest lucru reprezintă o motivaţie extrem de puternică pentru a continua să inovăm, să descoperim şi să ne susţinem utilizatorii în parcursul lor de îndeplinire a obiectivelor de sănătate şi a stării de bine, direct din  hubul nostru tehnologic din Bucureşti.”

     

    Competitia pentru specialistii din zona STEM, acerbă. La capitolul „forţă de muncă”, potrivit Laviniei Neagoe, România are o bază solidă de angajaţi foarte bine pregătiţi în zonele STEM. Cu toate acestea, subliniază ea, competiţia este foarte mare în a atrage talentele atât din ţară, cât şi din regiunea geografică în care ne aflăm. În ceea cce priveşte compania pe care o reprezintă, Neagoe spune că „ne diferenţiem şi suntem atractivi pentru viitorii noştri colegi prin nivelul de profesionalism al echipelor, prin misiunea noastră şi potenţialul impact asupra calităţii vieţii a miliarde de oameni”. În plus, adaugă ea, jucătorul susţine comunitatea de IT din România prin programe de formare, atât pentru începători cât şi pentru avansaţi, dar şi prin sponsorizarea frecventă de cursuri de programare pentru Embedded, Mobile şi Backend. De asemenea, „realizăm career workshops unde angajaţi Google vorbesc despre experienţa unui interviu în cadrul companiei sau împărtăşesc bune practici din industrie. Suntem în parteneriat şi susţinem mediul academic prin programe de internship, proiecte de diplomă şi cercetare.”

    Întrucât Google şi Fitbit „au avut întotdeauna valori comune şi misiuni complementare”, procesul de integrare dintre cele două companii povesteşte că a fost unul cât se poate de natural şi de rapid. „Armonizând obiectivele, cele două culturi organizaţionale s-au îmbinat coerent şi eficient. În prezent vorbim despre o singură echipă puternică, ce colaborează strâns pentru a dezvolta servicii şi produse inovatoare în segmentul de wearables. Hubul tehnologic regional din Bucureşti susţine acum tot ciclul de dezvoltare al produselor Google din acest segment: Engineering, Product Management şi UX.”  Ca angajat al Google, Lavinia Neagoe spune că ai ocazia să dezvolţi produse care să ajute oamenii din toata lumea să fie „mai sănătoşi, mai fericiţi şi să-şi atingă obiectivele oriunde s-ar afla”, lucru care reprezintă o mare responsabilitate, dar care totodată „ne inspiră şi ne motivează în fiecare zi să ţintim către excelenţă în dezvoltarea produselor şi serviciilor noastre”.

    Potrivit ei, pachetele de beneficii centrate în jurul angajaţilor şi familiilor acestora sunt concepute pentru a le susţine confortul fizic, financiar şi emoţional. „Am conceput programe locale şi am adoptat tendinţe globale pentru a oferi accesul la o educaţie continuă în zona tehnică şi de abilităţi interpersonale. Suntem hotărâţi să încurajăm şi să creştem o cultură bazată pe incluziune şi diversitate.” Neagoe menţionează aici şi programul „I am Remarkable”, o iniţiativă Google care susţine femeile şi alte grupuri subreprezentate pentru a-şi celebra realizările la locul de muncă şi nu numai, şi al cărei facilitator a fost ea însăşi. O altă strategie implementată de companie este modelul de lucru hibrid, „asigurând o tranziţie uşoară către munca la birou postpandemie, dar şi un echilibru cât mai armonios între viaţa de la birou şi cea personală”.

    Lavinia Neagoe susţine că achiziţia de talente este un mediu competitiv. „Ne dorim să avem alături de noi oamenii cei mai pasionaţi din ramurile tehnologiei, motivaţi să aibă un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunătăţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri. Pe lângă abilităţile caracteristice poziţiei, ne concentrăm în a descoperi şi susţine potenţialul fiecărui candidat care îşi doreşte o carieră într-un domeniu atât de efervescent şi inovator cum este domeniul IT.” Potrivit ei, compania caută oameni cu spirit intraprenorial, care să lucreze şi să colaboreze foarte bine în echipe regionale sau globale. „Încurajăm inovaţia, cât şi posibilitatea de a experimenta continuu. Orice experiment înseamnă sute de încercări nereuşite, iar aceasta este calea către o posibilă descoperire şi totodată oportunitatea dezvoltării personale.” Însă cel mai important lucru spune că rămâne împărtăşirea unor valori comune: „respectul pentru utilizator, pentru oportunitate şi respectul reciproc”. În rolul pe care îl au, şi care are impact în vieţile a miliarde de oameni, angajaţii companiei spune că trebuie să asculte cu respect şi curiozitate, să dezbată, să decidă şi apoi să meargă mai departe ca o echipă unită.

     

     

    Lavinia Neagoe

     

    Œ Absolventă a Universităţii Politehnica Bucureşti, Lavinia şi-a început cariera în 2005 în cadrul Ixia, unde a avut poziţii diverse, de la Software Engineer, Team Leader şi ulterior Engineering Manager;

     În perioada 2014-2017 a fost Head of Architecture and Development Credit Risk la una dintre cele mai mari instituţii bancare din piaţa locală;

    Ž În 2017 s-a alăturat Fitbit, formând o echipă responsabilă cu dezvoltarea şi susţinerea platformei de servicii a companiei (arhitecţi software, dezvoltatori, ingineri devops, SREs);

     Ulterior, s-a concentrat pe crearea şi dezvoltarea ecosistemului de aplicaţii pentru dispozitivele Fitbit, având o contribuţie
    majoră în lansarea globală a tuturor produselor wearable din ultimii trei ani.

    „Este un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia si nu se pune foarte mare pret pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evolutie, iar inovatia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodatà si satisfactiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.”

    „Ne dorim sã avem alãturi de noi oamenii cei mai pasionţi din ramurile tehnologiei, motivaţi sã aibã un impact transformativ, deschişi şi determinaţi în a se îmbunãtãţi ca indivizi, profesionişti şi coechipieri.”

    Lavinia Neagoe, Director of Engineering & Bucharest Technology Site Lead, Google

     

    O industrie în care experimentezi continuu. Lavinia Neagoe spune că a ales să lucreze în această industrie deoarece este una inovativă, antrenantă, pionier pentru dezvoltare la nivel global. „Ai şansa să participi direct la schimbări care influenţează o lume întreagă.” Mai mult, spune că la Google ai oportunitatea de a lucra într-un mediu care încurajează şi susţine diversitatea. „Împărtăşesc acest lucru pentru că există o serie de programe pe care le lansăm pentru creşterea domeniului STEM (Science, Technology, Engineering, and Mathematics) în România, cum ar fi programele Grow Romania with Google, Mind The Gap, I am Remarkable. Totodată, am avut ocazia să învăţ foarte multe lucruri nu doar prin ceea ce fac zilnic, ci şi prin oamenii cu care interacţionez, atât pe plan local cât şi internaţional. Eşti încurajat să creşti şi îţi poţi găsi mentori şi colegi excepţionali care să te ghideze în acest proces.” Ea mai spune că este un domeniu în care poţi avea o dezvoltare continuă, foarte importante fiind pasiunea, perseverenţa şi dorinţa de a crea lucruri noi. „Este şi un domeniu foarte flexibil, deschis, în care este încurajată autonomia şi nu se pune foarte mare preţ pe ierarhiile standard. Tehnologia este într-o permanentă evoluţie, iar inovaţia tehnologică are impact pentru milioane sau chiar miliarde de consumatori. Nu te vei plictisi niciodată şi satisfacţiile profesionale vor fi pe măsura impactului creat.” În prezent, echipa lucrează într-un format hibrid, „care încurajează flexibilitatea şi creativitatea în echipă”. Lavinia Neagoe spune că acest format de lucru este util mai ales pentru industria în care activează „şi am observat că productivitatea colegilor a crescut, deoarece fiecare îşi alege stilul de lucru cel mai potrivit pentru sine”.

    În ceea ce o priveşte, consideră că este esenţial să aloce timp celor mai importante activităţi. De aceea, din calendarul său nu lipsesc intervale de timp recurente dedicate pentru strategia organizaţională şi strategia de produs, definirea şi alinierea la nivel interdepartamental a viziunii şi strategiei asigură succesul organizaţiei pe termen lung şi discuţiile cu echipa pentru a propaga viziunea şi a clarifica planurile de execuţie sunt parte componentă a modului de lucru zilnic. „Spaţiul nostru de lucru nu este doar un loc de săli de întâlnire şi birouri.” Se întâlnesc, de asemenea, şi în contexte informale, pentru „a ne cunoaşte mai bine şi pentru a sărbători realizările întregii echipe”. Provocarea cea mai mare cu care ea şi echipa sa se confruntă este să prioritizeze zilnic „între atâtea idei şi proiecte revoluţionare”, fiecare cu plusurile şi minusurile lor, pentru a păstra un echilibru între viteza de execuţie, aşteptările utilizatorilor şi resursele disponibile la un anumit moment în companie. „Lucrul într-o companie globală de tehnologie de top vine cu o deschidere pentru a experimenta continuu, iar câteodată poate însemna să începi un proiect de la zero sau să refaci totul bazat pe noi premise. Această deschidere îţi creează contextul şi capacitatea de a gândi la scară largă, de a te detaşa de frica unui eşec, şi de a dezvolta produse şi servicii de succes pentru piaţă. Una dintre cele mai mari satisfacţii ale sale este că a construit în Bucureşti o echipă de leadership puternică, capabilă să susţină continua dezvoltare a centrului tehnologic regional. „Este un privilegiu pentru mine să am în echipă oameni atât de inteligenţi, care au un impact real în industrie.” Acum, odată cu fuziunea celor două echipe sub aceeaşi umbrelă, a Google, se declară convinsă că „vom continua să creştem împreună şi să ne inspirăm unii pe alţii”. În opinia Laviniei Neagoe, pentru un tânăr la început de drum este important să caute oportunităţi de mentorat, atât în cadrul companiei unde lucrează, cât şi prin accesarea programelor de accelerare şi mentorship din domeniu. „Îi încurajez pe tineri să caute oportunităţi variate şi să experimenteze pentru a putea găsi aria profesională ce le aduce cea mai mare satisfacţie. Nu aş ignora nici decizia de a-ţi găsi o nişă. Dacă devii foarte bun în ceea ce faci şi eşti consecvent, oportunităţile pot veni către tine cu uşurinţă.”

     

     

    Daniel Rizea


    Are o experienţă de peste 10 ani în companii globale de tehnologie şi start-up-uri, dezvoltate în industria de wearables, wellness şi fitness;

     Din rolul actual coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite;

    Ž Printre cele mai noi reuşite ale echipelor sale se numără lansarea experienţelor de monitorizare continuă a stresului şi noul mod de prezentare al stagiilor de somn, proiectate pentru Fitbit Sense 2;

     Daniel este un susţinător al ecosistemului de start-up-uri, fiind mentor în cadrul programelor de accelerare pentru acestea;

     Este absolvent al Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012) şi un Master în Arhitecturi Avansate de Calcul.

    „Ader la filosofia de «servant leader». Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizatiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor si ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.”

    Daniel Rizea, Software Engineering  Director, FitBit

    Un „servant leader” cu 10 ani de experientă la activ. Un alt rol esenţial în dezvoltarea ecosistemului de produs al companiei îl are Daniel Rizea, Software Engineering Director, Fitbit, care coordonează grupul de Health şi Wellbeing Experiences din cadrul Google, cu departamente de ingineri aflate în birourile din Bucureşti şi Mountain View, sediul central al Google din Statele Unite. În copilărie, lui Daniel îi plăcea să construiască diverse proiecte lego, piesă cu piesă, până când obţinea construcţia finală. „Industria de dezvoltare software este similară: porneşti de la o idee, scrii cod şi poţi crea un produs ce poate avea un impact global în viaţa oamenilor sau a altor companii. Un alt avantaj este partea de flexibilitate, deoarece poţi lucra de oriunde din lume pentru diverse proiecte internaţionale.”

    Din agenda sa zilnică nu lipsesc întâlnirile cu echipa, care „asigură o conexiune şi o aliniere între membrii echipei, mai ales în contextul de lucru hibrid”. Potrivit lui, partea de timp alocat pregătirii individuale este importantă pentru realizarea unor strategii de succes pentru proiectele aflate în desfăşurare şi cele viitoare. „Astfel se pot anticipa şi adresa în timp util riscuri sau identifica oportunităţi adiţionale.” Din rolul actual, cele mai mari provocări întâmpinate au fost legate de partea de creştere şi conducere a unui departament global, cu membri în mai multe birouri şi culturi diferite. În schimb, dacă e să ne raportăm la cele cu care s-a confruntat încă de la începutul carierei, „aş menţiona o provocare pe care o au majoritatea inginerilor când vor să facă un start-up şi anume să dezvolte produsul fără a valida anterior necesitatea acestuia pe piaţă. E foarte important să testezi soluţia propusă cu un grup relevant de potenţiali clienţi, acest lucru având rolul de a preveni probleme sau iteraţii ulterioare.” Pe de altă parte, una dintre cele mai mari reuşite spune că a fost formarea departamentului de Health & Wellbeing Experiences, echipele din cadrul acestuia ocupându-se cu dezvoltarea şi livrarea experienţelor aplicaţiilor mobile Fitbit, dedicate îmbunătăţirii stilului de viaţă al utilizatorilor.  Un alt reper profesional la care Daniel se raportează este dezvoltarea primelor produse wearables din familia Ace, dispozitive  dedicate copiilor cu vârsta de şase ani sau mai mari. „Totodată, menţionez crearea infrastructurii software pentru serviciul Fitbit Premium, un nou model de business la care au lucrat echipe din Bucureşti şi care s-a dovedit a fi un produs de succes.” În ceea ce priveşte stilul său de leadership, Rizea spune că aderă la filosofia de „Servant Leader”. „Rolul meu este să creez contextul propice astfel ca echipele să aibă succes în cadrul organizaţiei. Cred cu convingere că trebuie să existe o aliniere între obiectivele individuale, ale echipelor şi ale companiei pentru ca împreună să putem genera un impact relevant.” Pe cei aflaţi la început de carieră, el îi încurajează să fie cât mai curioşi şi să înveţe sau să activeze în diverse zone de dezvoltare, cum ar fi mobile development cât şi backend căci în timp, acest lucru va contribui la creşterea expertizei profesionale. „Totodată, este bine ca aceştia să înţeleagă cum pot aduce valoare prin ceea ce fac, şi cum acele linii de cod scrise ajung să se integreze în produsul final. Această curiozitate îi poate duce din ce în ce mai sus pe scara organizaţiei sau, de ce nu, să-şi pornească propria companie. Nu în ultimul rând, este important ca aceştia să acorde atenţie şi dezvoltării abilităţilor de comunicare şi leadership, ce pot juca un rol hotărâtor în definirea traiectoriei lor profesionale.”

     

     

    Rafaela Voiculescu


    Œ Coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu echipele sale, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei;

     Este pasionată de tehnologie, educaţie şi oameni şi a fost membră a unor organizaţii nonprofit unde a lucrat cu copii din medii defavorizate, a dezvoltat cursuri de programare pentru liceeni şi a fost un promotor activ al multor evenimente ce susţin diversitatea în domeniul tehnologiei;

    Ž Obiectivul său este să creeze şi să facă parte din echipe care, „cu pasiune, respect şi încredere”, dezvoltă produse utile pentru oameni din toată lumea;

     Este absolventă a studiilor de masterat în Computer Engineering în cadrul Technical University of Denmark (2014) şi a Universităţii Politehnica Bucureşti, cu o licenţă în Computer Engineering (2012)

    „Pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să ne crestem capacitatea de a fi flexibili. Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz si să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obisnuiti din experienţa anterioară”

    Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google

    Industria tech, locul în care rezolvi probleme reale la scara largă. La rândul său, Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, coordonează mai multe echipe de ingineri din biroul local şi, împreună cu acestea, este responsabilă de dezvoltarea experienţei de onboarding pentru produsele wearable ale companiei. „Sunt şi am fost mereu o persoană curioasă. Privesc problemele pe care le avem de rezolvat ca pe nişte puzzle-uri şi mă bucur de fiecare dată de momentul acela când apare soluţia creativă pe care o căutam. Îmi doresc ca soluţiile pe care le găsim să nu fie simple răspunsuri ale unor întrebări teoretice, ci ale unor situaţii de care se lovesc oamenii zi de zi. Pentru mine industria tech a reprezentat fix oportunitatea de a rezolva probleme reale la scară largă. Cred că este o industrie antrenantă în care creativitatea în gândire este foarte apreciată, care permite flexibilitate în modul în care lucrăm, iar atunci când facem o treabă bună putem vedea uşor cum rezultatele muncii noastre aduc un plus în viaţa altora”, descrie Rafaela Voiculescu, Engineering Manager, Google, într-o frază, motivele care au convins-o să îşi construiască o carieră în industria tehnologiei. Ea ne-a mai povestit că preferă să aibă agenda organizată astfel încât să minimizeze schimbarea de context. „Ce înseamnă acest lucru? Prefer să îmi grupez în timpul zilei, pe cât posibil, şedinţele care au legătură cu o anumită temă. Acest lucru mă ajută să evit oboseala cognitivă adiţională cauzată de trecerea de la un subiect la altul în succesiune rapidă.” Ce nu lipseşte niciodată din agenda sa zilnică sunt intervalele de timp blocate pentru munca individuală. „Majoritatea timpului particip la şedinţe împreună cu diferite grupuri de oameni, dar nu aş putea fi productivă în aceste sesiuni fără să îmi aloc timp pentru aprofundarea subiectului ce urmează să fie dezbătut. De asemenea, am timp blocat în fiecare săptămână pentru discuţii unu la unu cu cei din echipa mea, iar această practică este pentru mine cea mai importantă, stând la baza unei colaborări eficiente.” La începutul carierei, Rafaela Voiculescu spune că cea mai dificilă lecţie pe care a trebuit să o înveţe a fost să renunţe la a găsi „soluţia perfectă”, cea care „în realitate nu există. Am învăţat  să merg pe o soluţie care să fie suficient de bună pentru contextul în care ne aflăm, pe baza informaţiei pe care o avem la momentul respectiv”.  În rolul actual, crede că provocarea vine din a se asigura că există o propagare corectă şi eficientă a informaţiilor către şi dinspre echipele sale. „O comunicare defectuoasă poate duce la amânarea lansării unui produs sau, în cazuri extreme, la anularea lui. În această perioadă în care munca în format hibrid devine noul normal, este foarte important să ne redefinim obiceiurile de comunicare.”  Ea îşi descrie stilul de management drept unul adaptiv, şi este de părere că pentru a avea succes într-un rol de management este necesar să îţi creşti capacitatea de a fi flexibil. „Fiecare proiect, fiecare echipă, fiecare persoană cu care lucrăm sunt diferite. Este important să înţelegem ce nevoi apar în fiecare caz şi să rezolvăm problemele pe care le avem în faţă, nu pe cele cu care suntem obişnuiţi din experienţa anterioară.” La oamenii care se alătură echipei sale caută integritatea, capacitatea de a oferi şi primi feedback şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. „Acestea sunt calităţile pe care eu le consider esenţiale pentru a lucra în echipă şi a avea o traiectorie frumoasă atât în carieră, cât şi în viaţă.” Şi, dacă ar putea oferi un singur sfat cuiva care este la începutul carierei, acesta ar fi să îşi definească obiective aliniate cu valorile personale pentru a putea depăşi mai uşor obstacolele ce inevitabil vor apărea. „Nu cred în reţete. Cred, în schimb, că e important ce îţi doreşti şi cât eşti dispus să investeşti în tine pentru a putea obţine acel lucru. Nu este uşor. Este vorba de multă muncă, de timp alocat dezvoltării tale în direcţia dorită, de momente în care motivaţia dispare sau în care următorul pas nu este clar. Toate acestea sunt o parte firească a procesului. Diferenţa o face capacitatea fiecăruia dintre noi de a ne da un pas înapoi şi de a ne reaminti care este scopul nostru. Dacă am pornit cu un motiv suficient de bun, unul care rezonează cu cine suntem, atunci nu ne vom abate de la drumul ales pentru mult timp.”

  • Renault Group încheie noi contracte în domeniul tehnologic cu Google

    Renault Group şi Google anunţă semnarea unor noi contracte privind concepţia şi realizarea arhitecturii digitale a aşa-numitului «Software Defined Vehicle» (SDV) şi consolidarea procesului de digitalizare a grupului. 

    Cu aceste noi acorduri, companiile vor dezvolta, pe de o parte, un ansamblu de componente soft onboard şi offboard dedicate platformei SDV, iar pe de altă parte vor aprofunda sinergiile şi modurile de utilizare în cadrul strategiei « Move to Cloud » a grupului.

    Această colaborare în domeniul cloud computing, iniţiată în 2018, primeşte acum un nou impuls prin crearea unei veritabile replici digitale a vehiculului (Digital Twin) dotată cu cele mai avansate tehnologii de Inteligenţă Artificială (IA) pentru a facilita integrarea continuă a serviciilor în vehicul şi crearea celor mai noi aplicaţii onboard (In-Car Services) sau offboard. În viitor, grupul îşi va transforma întregul model operaţional în cloud pentru a deveni mai agil, mai performant şi mai rentabil.

    Renault Group şi Google îşi extind parteneriatul pentru a dezvolta un ansamblu de platforme şi de servicii pentru viitorul « Software Defined Vehicle ». Acestea vor include dezvoltarea unui soft instalat la bordul vehiculului pentru platforma « Software Defined Vehicle » şi crearea unei replici digitale a vehiculului (Digital Twin) în cloud. Această colaborare va permite reducerea costurilor, îmbunătăţirea eficienţei, a flexibilităţii şi a timpului de dezvoltare a vehiculelor, şi va mări valoarea pentru clienţi datorită evoluţiei permanente a software-ului.

    Renault Group va extinde utilizarea tehnologiilor Google Cloud pentru « Software Defined Vehicle » şi va putea astfel gestiona mai bine obţinerea de date şi analiza acestora, într-un mod securizat şi confidenţial.

    Cu ajutorul sistemului de exploatare al « Software Defined Vehicle » şi al Car Data Platform, Renault va fi în măsură să monitorizeze şi să analizeze modul de folosire al vehiculului pentru o mai bună înţelegere a comportamentelor şi nevoilor clienţilor, pentru a le oferi servicii cu adevărat individualizate şi adaptate aşteptărilor acestora, cu respectarea normelor de siguranţă şi de confidenţialitate în vigoare.

    Grupul a desemnat marţi Google drept partener cloud privilegiat urmând să beneficieze de inovaţiile acestuia în Inteligenţa Artificială şi „machine learning”, precum şi de investiţiile constante în infrastructura sa deschisă şi tot mai sustenabilă şi de abordarea securizată a resurselor cloud.