BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Fără lalele din Amsterdam. Criza gazelor afectează serele olandeze

    Proprietarul de sere Pieter Wijnen ar vrea să se concentreze pe cultivarea legumelor, dar de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, viaţa lui se învârte în jurul preţurilor la gaz şi electricitate, mai degrabă decât în jurul ardeiului sau al castraveţilor, scrie Reuters.

    “O seră ca aceasta, pe timp de iarnă, trebuie să o încălzeşti”, a spus el despre unitatea sa de 32 de hectare din provincia Limburg din sudul Olandei, care oferă 11 milioane de kilograme de ardei gras pe an, dintre care mulţi ajung în supermarketurile germane.

    “Când preţurile vor creşte, şi vor fi mult mai mari decât cele cu care suntem obişnuiţi, atunci trebuie să ne schimbăm planurile”.

    Printre alte măsuri, Wijnen reduce suprafaţa pe care o va menţine caldă la Wijnen Square Crops în această iarnă şi cultivă mai puţini castraveţi, mai mari – şi vinde surplusul de electricitate pe care îl generează înapoi la reţea pentru a acoperi costurile.

    Serele au contribuit la transformarea Olandei în al doilea mare exportator agricol din lume, după Statele Unite. Dar industria de 8 miliarde de euro a crescut cu gaze ieftine, iar acum se confruntă cu o criză care va grăbi trecerea la alte surse de energie şi ar putea duce la falimentul multor companii.

    În condiţiile în care Rusia a restricţionat livrările de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale pentru invazia sa în Ucraina, preţurile europene au crescut de 20 de ori faţă de nivelul de acum un an.

    Grupul industrial Glastuinbouw Nederland spune că până la 40% dintre cei 3.000 de membri ai săi se află în dificultate financiară. Acest lucru ar putea însemna mai puţine fructe, legume şi flori în afara sezonului în supermarketurile europene, iar producţia s-ar putea muta în ţări mai calde precum Spania, Maroc şi Kenya.

    Până de curând, serele olandeze foloseau în jur de trei miliarde de metri cubi de gaz pe an, adică aproximativ 8% din totalul naţional. Această cantitate a scăzut pe măsură ce au devenit disponibile alternative regenerabile, dar amploarea scăderii din acest an este mai degrabă un semn de suferinţă decât de adaptare, spun cultivatorii.

    Potrivit Statisticii locale, consumul de gaz al industriei a scăzut cu 23% în anul terminat în iunie.

    “Un număr mare de cultivatori aleg să îşi închidă afacerea pentru că nu se aşteaptă la nicio schimbare pe termen scurt”, a declarat Michel van Schie de la Royal HollandFlora, cooperativa care administrează cea mai mare licitaţie de flori din lume în Aalsmeer, la sud de Amsterdam.

    Supermarketurile au redus preventiv comenzile de flori cu aproximativ o treime, în aşteptarea faptului că consumatorii vor cheltui mai puţin, a adăugat el.

    Industria olandeză a serelor este profund legată de gazele naturale din cauza moştenirii câmpului de gaze Groningen, care a fost cel mai mare din Europa timp de decenii, până când producţia a fost redusă în anii 2010 din cauza cutremurelor pe care le-a declanşat.

    Unele sere mai mari, cum ar fi cea a lui Wijnen, dispun de centrale de cogenerare care ard gazul pentru a crea atât căldură, cât şi electricitate – un sistem eficient cu o capacitate de 2,4 gigawaţi distribuită la nivel naţional, aproximativ 14% din totalul olandez.

    Multe sere au nevoie de căldură mai mult decât de electricitate şi pot vinde energia electrică în exces în perioadele de vârf.

    Unele sere au investit în biomasă pentru căldură, deşi lemnul devine tot mai scump sau nu mai este disponibil. Câteva au încălzire geotermală. Toate utilizează energia solară pentru încălzire şi creşterea plantelor – efectul de seră iniţial.

    “Fiecare cultivator este unic, ceea ce face foarte greu să tragem concluzii cu privire la această criză”, a declarat analistul Rabobank Cindy van Rijswick, adăugând că unele sere olandeze cu contracte de gaze ieftine ar putea prospera.

    În timp ce producţia de la Groningen s-a oprit, Wijnen a investit 30 de milioane de euro într-un proiect geotermal şi în instalaţii de biomasă. Dar, în mod ironic, instalaţiile sale de cogenerare cu gaz sunt în prezent un colac de salvare.

    “Nu am nevoie de toată energia electrică, dar piaţa are nevoie de energia electrică scumpă, aşa că producem energie electrică, o vindem la reţea, iar apoi căldura este uneori destul de ieftină pentru mine”, a spus el.

    Cu toate acestea, Van Rijswick de la Rabobank a declarat că actuala criză ar putea remodela industria, cu o posibilă inversare a tendinţei către producţia locală – care a contribuit la stimularea sectorului serelor.

    “Este ca şi cum ne vom întoarce din nou în istorie, cu Spania producând iarna, iar ţările din nordul Europei producându-şi propriile legume pe timpul verii. Unii oameni spun că poate aşa ar trebui să fie.”

  • Măsură de urgenţă: Comisia Europeană doreşte impunerea unei taxe asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică în cazul în care preţurile de piaţă trec de limita de 200 de euro pe MWh

    Comisia Europeană recomandă guvernelor să impună o taxă asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică non-gaz atunci când preţurile de piaţă depăşesc 200 de euro pe MWh, scrie Financial Times. 

    Preţul energiei electrice în Germania, referinţa regională, este peste 450 EUR pe MWh. Veniturile în exces vor fi redistribuite pentru a ajuta companiile şi gospodăriile aflate în dificultate.

    Preţurile energiei electrice au crescut vertiginos, deoarece sunt legate de preţul gazului, indiferent dacă energia electrică este sau nu produsă cu gaz sau prin alte mijloace. Preţurile gazelor sunt de aproximativ 10 ori mai mari decât preţul mediu din ultimul deceniu.

    Orice câştig al companiilor energetice care va depăşi plafonul în cauză va fi colectat de guverne şi distribuit consumatorilor după cum autorităţile consideră de cuviinţă, se arată în document.

    Europa a cunoscut o limitare covârşitoare a gazelor naturale provenite din Rusia, anterior cel mai mare furnizor al său, ca răspuns la sprijinul Occidentului oferit Ucrainei. Kremlinul a avertizat luni că livrările prin conducta Nord Stream 1 vor fi reduse până la ridicarea sancţiunilor.

    Industriile europene au avertizat că se confruntă cu o „ameninţare existenţială” dacă factorii de decizie nu intervin pentru a reduce costurile energetice.

    Propunerile urmează să fie discutate miercuri de diplomaţii celor 27 de state membre UE, înaintea reuniunii de urgenţă a miniştrilor energiei de vineri.

    Documentul sugerează, de asemenea, o ţintă obligatorie de reducere a consumului de energie electrică cu 5% în timpul orelor de vârf – lucru pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a prezentat ​​în observaţiile oficiale, văzute de FT marţi.

    O modalitate obişnuită de a încuraja utilizatorii industriali să scadă consumul de energie în timpul orelor de vârf este prin intermediul contractelor care permit distribuitorilor de energie să reducă oferta în schimbul unei compensaţii sau să scadă facturile viitoare.

    Lucrarea comisiei a avertizat că stimulentele utilizate trebuie să fie „eficiente din punct de vedere al costurilor”. De asemenea, este menţionat faptul că statele membre trebuie să acţioneze în comun pentru a evita denaturarea pieţei interne a UE.

    Mai multe state membre s-au plâns că Bruxelles-ul nu a acţionat suficient de rapid. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-un interviu sâmbătă că, în situaţia actuală, comisia „nu are nicio zi de pierdut”.

    Capitalele UE sunt, în general, în favoarea planurilor de încurajare a reducerii cererii ca cea mai rapidă modalitate de a aborda criza, dar sunt împărţite în privinţa modului de abordare a creşterii preţurilor la energie.

    Mai multe naţiuni, printre care Italia, Spania şi Austria, au cerut o separare a pieţelor de gaz şi energie electrică, în timp ce altele sunt în favoarea limitelor preţurilor la gaze.

    Un diplomat al UE a avertizat că, totuşi, plafonarea gazelor ar putea „avea consecinţe negative” dacă preţurile scad. Diplomatul a adăugat că ar fi mai eficient ca oficialii să stabilească limitele într-o manieră dinamică în raport cu pieţele energetice din afara UE.

  • Italia va reduce încălzirea pe timpul iernii pentru a face economii la gaze

    Italia intenţionează să reducă temperatura în locuinţe şi companii, în timpul iernii, pentru a reduce cantitatea de gaz pe care o utilizează şi pentru a diminua riscurile legate de oprirea totală a fluxurilor de gaz rusesc, scrie Reuters.

    Italia importa aproximativ 40% din gazele consumate din Rusia înainte de începerea conflictului din Ucraina, dar a acţionat rapid pentru a căuta surse alternative de aprovizionare şi pentru a-şi reduce dependenţa de Moscova.

    Conform unui plan guvernamental anunţat marţi, temperatura în blocurile de apartamente şi în alte clădiri publice va fi reglementată la 19 grade Celsius, cu un grad Celsius mai puţin decât până acum. În spaţiile industriale temperatura va fi stabilită la 17C.

    De asemenea, încălzirea va fi pornită cu o oră mai puţin în fiecare zi.

    Roma este, de asemenea, în discuţii cu lobby-ul industrial Confindustria pentru a conveni o reducere suplimentară a consumului de gaz pe bază voluntară, a adăugat acesta.

    Italia speră ca aceste restricţii să reducă consumul de gaze cu 3,2 miliarde de metri cubi în perioada august-martie şi îşi propune să reducă încă 2,1 miliarde de metri cubi prin utilizarea de combustibili alternativi pentru a genera electricitate.

    Acest lucru ar putea fi completat de alte măsuri care să încurajeze utilizatorii individuali şi întreprinderile să reducă consumul, ceea ce înseamnă că cererea totală ar putea scădea cu 15%, în conformitate cu planurile mai largi ale Uniunii Europene.

    Italia şi-a umplut depozitele de gaze la 83% din capacitate de la începutul lunii septembrie, se mai arată în document, pentru a se aproviziona înainte de lunile mai reci.

  • Moscova intră în alertă: Un raport intern arată cum economia Rusiei ar putea reveni la nivelul de dinainte de război abia la sfârşitul deceniului sau chiar mai târziu

    Rusia s-ar putea confrunta cu o recesiune mai lungă şi mai profundă, pe măsură ce impactul sancţiunilor americane şi europene se extinde, afectând sever sectoarele pe care ţara s-a bazat de ani de zile pentru a-şi alimenta economia, potrivit unui raport intern pregătit pentru guvern, relatează Bloomberg.

    Documentul, o evaluare a impactul izolării economice a Rusiei, prezintă o imagine cu mult diferită faţă de declaraţiile publice ale oficialilor. Bloomberg a cercetat o copie a raportului, redactată pentru o întâlnire cu uşile închise a oficialilor de rang înalt pe 30 august.

    Două dintre cele trei scenarii prezentate în raport arată că problemele economice vor accelera anul viitor, economia revenind la nivelul de dinainte de război abia la sfârşitul deceniului sau chiar mai târziu. Oficialii susţin că economia va atinge nivelul minim anul viitor cu 8,3% sub nivelul din 2021, în timp ce scenariul de „stres” prevede minimul din 2024 la 11,9% sub nivelul de anul trecut.

    Toate scenariile proiectează o presiune în creştere a sancţiunilor, cu şanse periculoase ca un număr tot mai mare de state să se alăture acestora. Privarea bruscă a Europei de petrol şi gaze ruseşti poate afecta şi capacitatea Kremlinului de a-şi aproviziona propria piaţă, se arată în raport.

    Dincolo de restricţiile în sine, care acoperă aproximativ un sfert din importuri şi exporturi, raportul detaliază modul în care Rusia se confruntă acum cu o „blocadă” care „a afectat practic toate formele de transport”, sabotând şi mai mult economia ţării. Limitele tehnologice şi financiare sporesc presiunea. Raportul estimează că în jur de 200.000 de specialişti IT ar putea părăsi ţara până în 2025, prima prognoză oficială privind extinderea exodului de specialişti în domeniu.

    În mod public, oficialii spun că lovitura încasată în urma sancţiunilor a fost uşor de gestionat, cu o contracţie posibil mai mică de 3% în acest an şi chiar mult mai mică în 2023. Economiştii externi au ajustat şi perspectivele pentru 2022, respingând previziunile iniţiale privind o recesiune profundă, deoarece economia a rezistat mai bine decât se aştepta.

    Documentul solicită o serie de măsuri care să uşureze şi mai mult impactul restricţiilor pentru ca economia să îşi revină la nivelurile de dinainte de război în 2024 şi să crească constant după aceea. Dar paşii includ multe dintre aceleaşi măsuri de stimulare a investiţiilor pe care guvernul le-a promovat în ultimul deceniu, când creşterea a stagnat în mare măsură chiar şi fără sancţiuni.

    Întrebat despre raportul Bloomberg, marţi dimineaţa, la Vladivostok, ministrul Economiei, Maxim Reshetnikov, a numit previziunile drept o serie de „estimări analitice pe care le-am folosit pentru a calcula ce s-ar întâmpla dacă nu rezistăm agresiunii occidentale”, potrivit Tass.

    În următorul an sau doi, raportul avertizează iminenţa pericolului unor „volume reduse de producţie într-o serie de sectoare orientate spre export”, de la petrol şi gaze până la metale, produse chimice şi produse din lemn. Deşi o oarecare revenire este posibilă mai târziu, „aceste sectoare vor înceta să mai fie motoarele economiei Moscovei”.

    O întrerupere completă a gazului către Europa, principala piaţă de export a Rusiei, ar putea costa până la 400 de miliarde de ruble (6,6 miliarde de dolari) pe an în venituri fiscale pierdute, potrivit raportului. Nu va fi posibil să se compenseze pe deplin vânzările pierdute cu noi pieţe de export chiar şi pe termen mediu.

    Ca urmare, producţia va trebui redusă, ameninţănd obiectivele Kremlinului de extindere a livrărilor interne de gaze, se arată în raport. Lipsa tehnologiei necesare pentru instalaţiile de gaz natural lichefiat este „critică” şi poate împiedica eforturile de a construi altele noi.

    Planurile Europei de a opri importul de produse petroliere ruseşti — aproximativ 55% din exporturi au fost direcţionate către statele europene în 2021 — ar putea declanşa reduceri drastice ale producţiei, lăsând şi piaţa internă lipsită de combustibil.

    Producătorii de metale pierd 5,7 miliarde de dolari pe an din cauza restricţiilor, se arată în raport.

    Dacă economia mondială intră în recesiune, avertizează raportul, exporturile Rusiei s-ar putea reduce şi mai mult. Acest lucru ar putea declanşa o scădere a rublei şi o creştere a inflaţiei.

    În ceea ce priveşte importul, „principalul risc pe termen scurt este suspendarea producţiei din cauza lipsei de materii prime şi componente importate”. Pe termen lung, incapacitatea de a repara echipamentele importate ar putea limita permanent creşterea.

  • Scăderi puternice pe marile burse europene după ce Rusia a întrerupt pe termen nelimitat livrările de gaze prin Nord Stream 1: Frankfurt scade cu 3%, Paris cu 2%, Milano cu 3%. La Bucureşti indicele BET are plus 0,6%

    Marile burse europene scad puternic în prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii, iar contractele futures pe gaze naturale cresc accelerat, după ce vineri Rusia a întrerupt pe termen nelimitat livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1.

    Anunţul, pe care furnizorul Gazprom l-a pus pe seama unor probleme tehnice după o perioadă de întreţinere de trei zile, a fost interpretat ca o mişcare politică, în condiţiile în care ţările occidentale au trecut la aplicarea unui plafon de preţ pentru petrolul rusesc, cea mai recentă sancţiune după invazia Rusiei în Ucraina, scrie MarketWatch.

    Astfel Stoxx Europe 600 scade cu aproape 2%, producătorii de automobile şi companiile chimice fiind printre cele mai afectate, DAX are minus 3%, Paris minus 2%, Milano minus 3%. La Bucureşti indicele principal BET este în creştere cu aproape 1%, printre puţinii indici bursieri europeni în teritoriu verde.

    Contractele futures olandeze la gaze TTF au urcat cu 21% în timp ce cursul euro/dolar a  scăzut cu 0,4%, la 0,9919 dolari. Mişcările vin în condiţiile în care Wall Street este închis pentru sărbătoarea Zilei Muncii.

    Vineri, Rusia a suspendat pe termen nedefinit fluxurile de gaze naturale prin Nord Stream 1, dând vina pe o defecţiune tehnică.

    Ţări europene, printre care Suedia şi Finlanda, s-au străduit în weekend să ofere finanţare guvernamentală pentru companiile de utilităţi care se luptă cu creşterea costurilor, avertizând că, în lipsa unei intervenţii, pieţele energetice ar putea să se blocheze şi să ameninţe sistemul financiar în general.

     

  • Măcel pe pieţele de energie: Preţurile europene la gaze au crescut cu aproape o treime la deschiderea şedinţei de tranzacţionare de luni dimineaţă, după ce Rusia a suspendat pe termen nelimitat gazoductul Nord Stream 1

    Preţurile europene la gaze au crescut cu aproape o treime la redeschiderea şedinţei de tranzacţionare de luni dimineaţă, ca urmare a suspendării pe termen nelimitat de către Rusia a gazoductului Nord Stream 1.

    Contractele futures olandeze pe gaz TTF, contractul de referinţă, au crescut cu 30%, până la 272 de euro pe megawatt/oră imediat după deschiderea pieţelor, revenind la maximele istorice atinse în urmă cu puţin mai puţin de două săptămâni, de peste 300 de euro.

    Mişcarea preţului va alimenta temerile legate de intensificarea crizei energetice, în timp ce capitalele europene se luptă să stăpânească îngrijorările tot mai mari legate de folosirea gazului pe post de armă de către Rusia.

    Vineri, Rusia a suspendat pe termen nedefinit fluxurile de gaze naturale prin Nord Stream 1, dând vina pe o defecţiune tehnică.

    Ţări europene, printre care Suedia şi Finlanda, s-au străduit în weekend să ofere finanţare guvernamentală pentru companiile de utilităţi care se luptă cu creşterea costurilor, avertizând că, în lipsa unei intervenţii, pieţele energetice ar putea să se blocheze şi să ameninţe sistemul financiar în general.

    Sectorul energetic din Marea Britanie a avertizat că producătorii de electricitate ar putea avea nevoie, de asemenea, de sprijin guvernamental, Liz Truss sau Rishi Sunak urmând să fie anunţaţi ca prim-ministru în cursul zilei de luni, după încheierea campaniei pentru conducerea Partidului Conservator.

     

  • Guvernele Europei reacţionează după ce Putin a oprit complet gazele

    Suedia va acorda sprijin de urgenţă producătorilor de electricitate, în condiţiile în care premierul a avertizat că decizia Rusiei de a opri livrările de gaze către Europa ar putea pune sistemul său financiar sub o presiune severă, scrie FT, citat de ZF.

    Magdalena Andersson a declarat sâmbătă că guvernul va oferi finanţare de sute de miliarde de coroane producătorilor de energie electrică, care au văzut cum valoarea garanţiilor pe care trebuie să le depună la bursele de valori creşte ca răspuns la creşterea preţurilor la gaze şi energie şi la volatilitatea tot mai mare.

    De asemenea, miniştrii energiei din UE vor lua în considerare luarea de măsuri pentru a atenua lipsa de lichidităţi pentru companiile energetice din întregul bloc, în cadrul unei reuniuni de urgenţă care va avea loc vineri, potrivit a doi oficiali informaţi cu privire la discuţii.

    Andersson a avertizat că, dacă nu este controlată, creşterea cererilor de garanţii pentru producătorii de energie electrică ar putea afecta piaţa principală Nasdaq Clearing din Stockholm şi, în cel mai rău caz, ar putea declanşa o criză financiară.

    Comentariile sale au fost făcute după ce Rusia a declarat vineri că nu va mai furniza gaze prin conducta Nordstream 1. Acest anunţ a fost făcut după ce pieţele de energie s-au închis în weekend.

    “Anunţul de ieri nu numai că riscă să ducă la o “iarnă de război”, dar ameninţă şi stabilitatea noastră financiară”, a declarat Andersson, alături de autoritatea de reglementare financiară a Suediei, guvernatorul băncii centrale şi ministrul de finanţe, la o conferinţă de presă de urgenţă sâmbătă.

    Ministrul finlandez de finanţe Annika Saarikko a declarat pe Twitter că ţara sa va acţiona, de asemenea,. “Îngrijorarea este împărtăşită. Pregătiri similare sunt deja în curs de desfăşurare în Finlanda”, a scris Saarikko pe Twitter.

    Acţiunile dramatice au subliniat gravitatea situaţiei cu care se confruntă Europa, care se străduieşte să asigure suficientă energie înainte de iarnă şi încearcă să evite răspândirea dificultăţilor în rândul producătorilor de energie electrică.

    După ce în urmă cu opt zile preţurile la gaze şi electricitate au atins un nivel record în urmă cu opt zile, preţurile s-au răcit uşor în această săptămână, contractele de referinţă pentru gazul european şi pentru energia electrică din Germania scăzând amândouă cu aproximativ o treime – deşi rămân de aproximativ 10 ori mai mari decât nivelurile istorice. Dar oprirea prelungită a Nord Stream 1 ar putea creşte volatilitatea şi ar putea impulsiona preţurile la redeschiderea tranzacţiilor luni.

     

     

     

  • Guvernul a venit cu o nouă schemă de compensare a facturilor la energie, care continuă să fie extrem de controversată

    ♦ Mediul de afaceri: „O ordonanţă de urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“ ♦ Virgil Popescu, ministrul energiei: „Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană.“

    Guvernul a adoptat o nouă schemă de compensare a preţurilor la energia electrică şi gaze naturale. Dacă pentru consumatorii casnici se schimbă foarte puţine,  cum ar fi limita de consum pentru compensare, pentru consumatorii industriali şi pentru piaţa de energie sunt schimbări majore, care au stârnit mai multe controverse şi reacţii. Principala reclamaţie este apariţia „peste noapte“ a modificărilor, fără consultarea pieţei.

    Potrivit actului normativ, preţurile la energie şi gaze pentru consumatorii casnici vor fi plafonate până la finalul verii 2023. La gaze rămâne preţul plafonat de 0,31 lei/Kwh. La energie însă, persoanele care consumă mai mult de  255 kWh în medie pe lună, vor plăti preţul pieţei pentru tot ce depăşeşte acest plafon. Clienţii casnici care consumă mai puţin de 100 kWh pe lună plătesc 0,68 lei/Kwh.

    De asemenea, majoritatea companiilor nu vor mai beneficia de preţul plafonat la 1 leu/kWh, ci doar furnizorii de servicii sociale, spitale, creşe, şcoli grădiniţe etc. IMM-urile şi instituţiile publice, în afară de cele enumerate, vor primi o compensarea pentru 85% din consum. La gaze rămâne plafonul din legea anterioară, de 0,37 lei/kwH, pentru companiile care consumă mai puţin de 50.000 MWh pe an.

    Potrivit actului normativ, traderii de energie pot avea un profit de maxim 2%, restul mergând către stat. De asemenea, tot lanţul de energie este suprataxat, iar companiile de stat trebuie să vină cu o strategie de  vânzare a energiei pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani.

    Mediul de afaceri a reacţionat la noile modificări. Radu Burnete, preşedintele Concordia, cea mai mare confederaţie patronală din România, a criticat adoptarea fără consultări a noilor modificări.

    „Este incredibil că avem din nou Ordonanţe de Urgenţă adoptate fără să le vadă nimeni, fără o minimă con­sultare publică sau un aviz al Consiliului Economic şi Social. Suntem la a 3-a încercare de a găsi o rezolvare pentru o problemă care priveşte pe toată lumea. O Ordonanţă de Urgenţă despre care nu ştia nimeni cu 2-3 zile înainte nu are cum să fie in interesul tuturor, atâta timp cât nimeni nu a fost consultat“, a spus Radu Burnete.

    Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), condusă de Dumitru Chiriţă, deputat PSD, a trimis un aviz negativ al legii către guvern, avertizând, în principal, că ordonanţa încalcă regulile europene privind comerţul cu energie şi că ar putea să scoată unii furnizori din piaţă.

    În replică, Rareş Bogdan, prim-vicepreşedinte PNL şi europarlamentar,  a cerut demisia lui Dumitru Chiriţă de la şefia ANRE, pe motiv că „subminează statul român şi credibilitatea premierului.

    „Subminează statul român şi loveşte în credibilitatea prim-ministrului şi a coaliţiei de guvernare. Necesită o reacţie rapidă atât din partea PNL, cât şi a celor di PSD şi UDMR, cu o discuţie extrem de clară care să ducă până la revocarea întregului Consiliu.“

    „Duminică după-amiaza sau luni solicit, în calitate de prim-vicepreşedinte al partidului de guvernământ, o întrunire de urgenţă a coaliţiei şi punerea pe ordinea de zi de săptămâna viitoare, de către Parlamentul României, a revocării întregului Consiliul de Conducere al ANRE“, a spus Rareş Bogdan, vineri, citat de Mediafax.

    Tot vineri, ministrul energiei Virgil Popescu a spus că modelul de impozitare a producătorilor este agreat de Comisia Europeană şi că va prezenta noile măsuri la reuniunea miniştrilor de energie din UE.

    „Modelul de impozitare al producătorilor nu este inventat de noi, ne-am inspirat foarte mult din proiectul colegilor din Grecia, proiect care a fost prezentat la Comisia Europeană. Vorbim de lucruri care există, care au fost aprobate“, a declarat Virgil Popescu.

    Într-o scurtă analiză a modificărilor, Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, spune că ordonanţa are şi părţi bune, şi părţi rele. Printre aspectele pozitive se numără expunerea financiară mai mică a statului, dar şi impozitarea pe lanţ  a jucătorilor din energie a „câştigurilor nejustificate.“ Pe de altă parte, în opinia sa, noile măsuri facilitează exportul de energie din România la preţuri mici. De asemenea, acuză că piaţa nu a fost consulatată.

    „Ne decuplăm de UE adoptând măsuri într-o manieră ciudată, fără a enunţă obiectivele măsurilor, impactul acestora şi fără o consultare reală a opiniei publice şi a părţilor interesate. Încălcăm regulamente europene şi, surprinzător, nu aşteptăm câteva zile să vedem propunerile de reforma a pieţei de energie europene de care părem dezinteresaţi“, a scris Răzvan Nicolescu pe o reţea de socializare.

    Asociaţia Centrul Român al Energiei, condusă de Corneliu Bodea, spune de asemenea că actorii din piaţă nu au fost consultaţi.

    „Regretăm lipsa de comunicare şi consultare autentică cu reprezentanţii industriei energetice, atât mediul de afaceri cât şi mediul asociativ. Estimăm că aplicarea ordonanţei va produce disfuncţionalităţi grave şi ireversibile la nivelul pieţei de energie şi implicit riscuri privind securitatea energetică şi a competitivităţii economice a României.

     

    Care sunt principalele prevederi din noua schemă de compensare a preţului energiei

    Pentru consumatorii casnici:

    ► Preţ plafonat la 0,68 lei/kWh pentru consum mediu lunar de energie electrică de maxim 100 kWh;

    ►Preţ plafonat la 0,8 lei/kWh pentru consum mediul lunar de maxim 255 kWh;

    ►Dacă consumul casnic trece de 255 kWh, până la această valoare se plăteşte preţul plafonat şi ce trece peste se plăteşte la preţul pieţei;

    ►Preţ plafonat la 0,31 lei/kWh pentru gaze naturale.

    Pentru consumatorii industriali:

    ►Beneficiază de preţ plafonat la 1 leu/kWh indiferent de consum doar şcolile, grădiniţele, spitalele, furnizori de servicii sociale;

    ►IMM-urilor şi altor instituţiilor publice în afară de furnizorii de servicii sociale beneficiază de preţul plafonat de 1 leu/kWh pentru 85% din consum;

    ►Preţ plafonat la gaze naturale de 0,37 lei/kWh pentru consumatorii care, anual, consumă sub 50.000 MWh.

    Pentru piaţa de energie:

    ►Suprataxarea pe tot lanţul, de la producători la traderi, traderii au profitul plafonat la 2%;

    ►Companiile de stat trebuie să vină până la 1 noiembrie cu o strategie de vânzare a energiei pe 5 ani;

    ►Furnizorii nu mai primesc decontare de la bugetul de stat pentru preţuri care depăşesc 1.300 lei/MWh;

    ►Producătorii de gaze sunt obligaţi să vândă la un preţ maxim de 150 lei/MWh la producătorii de energie termică (plafonul era la 250 de lei iniţial).

  • Guvernele Europei reacţionează după ce Putin a oprit complet gazele: Suedia anunţă o schemă de sprijin de urgenţă pentru producătorii de electricitate din ţară

     Suedia va acorda sprijin de urgenţă producătorilor de electricitate, în condiţiile în care premierul a avertizat că decizia Rusiei de a opri livrările de gaze către Europa ar putea pune sistemul său financiar sub o presiune severă, scrie FT. 

    Magdalena Andersson a declarat sâmbătă că guvernul va oferi finanţare de sute de miliarde de coroane producătorilor de energie electrică, care au văzut cum valoarea garanţiilor pe care trebuie să le depună la bursele de valori creşte ca răspuns la creşterea preţurilor la gaze şi energie şi la volatilitatea tot mai mare.

    De asemenea, miniştrii energiei din UE vor lua în considerare luarea de măsuri pentru a atenua lipsa de lichidităţi pentru companiile energetice din întregul bloc, în cadrul unei reuniuni de urgenţă care va avea loc vineri, potrivit a doi oficiali informaţi cu privire la discuţii.

    Andersson a avertizat că, dacă nu este controlată, creşterea cererilor de garanţii pentru producătorii de energie electrică ar putea afecta piaţa principală Nasdaq Clearing din Stockholm şi, în cel mai rău caz, ar putea declanşa o criză financiară.

    Comentariile sale au fost făcute după ce Rusia a declarat vineri că nu va mai furniza gaze prin conducta Nordstream 1. Acest anunţ a fost făcut după ce pieţele de energie s-au închis în weekend.

    “Anunţul de ieri nu numai că riscă să ducă la o “iarnă de război”, dar ameninţă şi stabilitatea noastră financiară”, a declarat Andersson, alături de autoritatea de reglementare financiară a Suediei, guvernatorul băncii centrale şi ministrul de finanţe, la o conferinţă de presă de urgenţă sâmbătă.

    Ministrul finlandez de finanţe Annika Saarikko a declarat pe Twitter că ţara sa va acţiona, de asemenea,. “Îngrijorarea este împărtăşită. Pregătiri similare sunt deja în curs de desfăşurare în Finlanda”, a scris Saarikko pe Twitter.

    Acţiunile dramatice au subliniat gravitatea situaţiei cu care se confruntă Europa, care se străduieşte să asigure suficientă energie înainte de iarnă şi încearcă să evite răspândirea dificultăţilor în rândul producătorilor de energie electrică.

    După ce în urmă cu opt zile preţurile la gaze şi electricitate au atins un nivel record în urmă cu opt zile, preţurile s-au răcit uşor în această săptămână, contractele de referinţă pentru gazul european şi pentru energia electrică din Germania scăzând amândouă cu aproximativ o treime – deşi rămân de aproximativ 10 ori mai mari decât nivelurile istorice. Dar oprirea prelungită a Nord Stream 1 ar putea creşte volatilitatea şi ar putea impulsiona preţurile la redeschiderea tranzacţiilor luni.


     

  • Gazprom anunţă oprirea completă a livrărilor de gaze către francezii de la Engie

    Gazprom urmează să oprească toate livrările de gaze către compania franceză Engie începând de joi, invocând un litigiu de plată, ceea ce sporeşte îngrijorările legate de livrările ruseşti către Europa, în timp ce Franţa şi vecinii săi caută alternative, conform Financial Times.

    Grupul de gaze deţinut de statul rus a declarat marţi seara târziu că va suspenda integral livrările către Engie începând cu 1 septembrie până la rezolvarea disputei, afirmând că nu a “primit plata integrală pentru gazul furnizat către Engie în luna iulie în baza contractelor existente”.

    Engie, care este cel mai mare furnizor francez de gaze pentru gospodării şi companii, avertizase anterior că livrările sale din Rusia vor fi reduse, invocând un dezacord “privind aplicarea unor contracte”.

    Reducerea completă a livrărilor vine după ce, în ultimele săptămâni, fluxul de gaze ruseşti către Europa a scăzut, ceea ce a determinat avertismente din partea politicienilor europeni că livrările ar putea fi oprite complet.

    “Rusia foloseşte gazul ca pe o armă”, a declarat ministrul francez al Energiei, Agnès Pannier-Runacher, la începutul zilei de marţi, la postul de radio France Inter.

    Franţa a fost mult timp într-un şcenariu în care a fost mai puţin dependentă de gazul rusesc faţă de Germania, dar s-a grăbit totuşi să găsească alternative, mărind importurile de la alţi furnizori.

    Engie, care a declarat că a luat deja măsuri pentru a asigura aprovizionarea cu gaze a clienţilor săi, este în discuţii cu Sonatrach din Algeria pentru a stimula livrările de gaze prin contracte pe termen mediu, după vizita preşedintelui francez Emmanuel Macron în această ţară săptămâna trecută.

    Livrările de gaze ruseşti ale Engie, care în mod normal reprezintă aproximativ 17% din aprovizionarea sa anuală, scăzuseră deja la aproximativ 4%, sau la un nivel lunar de 1,5 terawaţi oră, în urma invaziei ruseşti din Ucraina din februarie şi a sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

    Criza energetică a Europei s-a agravat în ultimele săptămâni, deoarece preţul gazului a continuat să urce spre noi culmi.

    Preţurile la electricitate au crescut şi ele vertiginos, în principal din cauza preţului la gaze şi a restricţiilor de pe piaţă cauzate de numărul mare de centrale nucleare franceze care sunt oprite.

    Acest lucru a transformat Franţa, care, în mod normal, se bazează foarte mult pe producţia sa nucleară, într-un importator de energie electrică, ceea ce a obligat ţările vecine să crească consumul de gaz şi cărbune pentru a satisface cererea.

    UE a declarat luni că pregăteşte măsuri de urgenţă pentru a reduce preţul energiei electrice prin separarea acestuia de costul tot mai mare al gazului. Companiile de utilităţi şi bursele au avertizat că preţurile record necesită un sprijin guvernamental suplimentar, deoarece nevoia de a depune garanţii suplimentare a crescut vertiginos.

    Macron urmează să organizeze vineri un consiliu naţional de apărare pentru a aborda aprovizionarea cu gaze şi planificarea energiei electrice pentru iarnă, a relatat agenţia de ştiri AFP.

    Nivelurile de stocare a gazului francez pentru iarna viitoare au atins 90% din capacitate, iar Franţa exporta gaze către Spania şi Germania, a declarat Pannier-Runacher.