BusinessMagazin

Tag: Galati

  • La 21 de ani se bate cu McDonald’s şi KFC în Galaţi şi face afaceri de 30 mil. lei din restaurante fast-food

    Yilmaz Yildirir a lansat brandul de restaurante fast-food Passage acum trei ani, când abia îşi sărbătorea majoratul, ajun­gând astăzi la cinci localuri sub acest nume în  Ga­laţi şi Brăila şi la afaceri de aproape 30 mil. lei.
     
    Născut în Galaţi, tânărul antre­prenor s-a gândit la o astfel de afacere încă de pe băncile liceului, când şi-a des­chis şi primul restaurant: „Ideea mi-a venit în liceu, când am observat că în Galaţi nu existau restaurante de tip fast-food care să ser­vească produse proas­pete. Noi facem aprovi­zionarea în fiecare zi, numai de la furnizori veri­ficaţi“.
     

  • Minunea de la Matca: iată de ce tirurile străinilor fac coadă pe uliţele acestei comune din Galaţi. „Nu e în toată Europa un loc ca acesta”

    Nu e vorba despre vreo minune divină şi nici despre vreun noroc supranatural căzut peste locuitorii din Matca. Uneori norocul şi-l fac şi oamenii, iar comuna gălăţeană este un exemplu în acest sens.

    De la o vreme, străinii dau năvală pe uliţele din Matca: tirurile vin goale şi pleacă încărcate. „Pentru că cererea este atât de mare, la noi nici nu există şomeri”

    Cum au dat lovitura ţăranii din Matca: de ce tirurile străinilor fac coadă pe uliţele acestei comune din Galaţi

  • Galaţi: Contract de peste 7 milioane de lei cu firma administrată de Herţanu, în litigiu

    Firma Grossman Engineering are un contract de aproape 7,2 milioane lei încheiat în 2009 cu Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi şi din care ar fi încasat 60% pentru executarea parţială a unor lucrări în zona portuară de la Giurgiu, contract despre care conducerea autorităţii de căi navigabile spune că se află în momentul de faţă în litigiu la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti, care trebuie să se pronunţe în acest caz, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Grossman Engineering a reuşit să încheie cu AFDJ Galaţi, în 2009, în urma unei licitaţii deschise, un contract pe o durată de 36 luni, căruia i s-a adus un act adiţional în 2012, pentru realizarea unor lucrări la Giurgiu, astfel încât, în total, această firmă urma să încaseze 7.179.504,51 lei (exclusiv TVA), conform unui document postat pe site-ul AFDJ Galaţi.

    Potrivit conducerii AFDJ Galaţi, firma nu ar fi încasat până acum decât aproximativ 60% din cauza unor probleme apărute pe parcurs şi care au făcut ca lucrările de la Giurgiu să nu mai poată fi terminate. Aceste lucrări au presupus iniţial, conform contractului, realizarea unui complex administrativ al căilor navigabile la Giurgiu prin construirea unei clădiri administrative şi a unui atelier, precum şi diverse amenajări hidrotehnice.

    Ulterior însă, autoritatea de căi navigabile a trebuit să aducă din motive tehnice modificări la planul iniţial în ceea ce priveşte frontul de acostare al navelor, fiind necesare lucrări suplimentare.

    Astfel, spun reprezentanţii AFDJ Galaţi, s-a decis rezilierea contractului cu firma Grossman Engineering ca să se poată încheia un altul nou, tot prin licitaţie, ca să se deruleze noile lucrări suplimentare, dar societatea s-a adresat Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti.

    “În baza unei licitaţii din 2009 Grossman Engineering Group a avut oferta cea mai bună şi a câştigat pentru lucrări de construcţii un corp administrativ, atelier, platforme şi lucrări hidrotehnice. Proiectul a suferit şi el modificări, s-au schimbat soluţii la lucrări hidrotehnice, au fost mai mulţi factori acolo… s-a tot întins şi cu execuţia, iar la sfârşitul lunii aprilie 2013 am închis şantierul şi i-am invitat pentru recepţia la stadiul la care sunt lucrările şi restul de executat. Nu au venit, într-adevăr, nu au dat curs şi la ora actuală noi suntem în litigiu, la arbitraj, cu ei. Din punctul nostru de vedere, am reziliat contractul. Ei nu-l consideră reziliat”, a declarat telefonic directorul adjunct al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

    De altfel, la capitolul observaţii, din documentul AFDJ Galaţi, scrie că “începând cu de 30 aprilie 2013 Beneficiarul a închis activitatea pe şantier, Antreprenorul refuzând să participe la închiderea şantierului şi începând cu data de 15 mai.2013, s-a demarat inventarierea şi recepţia cantitativă şi calitativă a lucrărilor executate până la data de 30 aprilie 2013”. “Deşi a fost notificat în repetate rânduri să-şi trimită reprezentant pe şantier pentru efectuarea inventarierii comune a lucrărilor, Antreprenorul nu a dat curs invitaţiei şi, ca urmare, AFDJ Galaţi a transmis o notificare de reziliere a contractului. În 2014, AFDJ va organiza o procedură competitivă de atribuire conform recomandării ANRMAP pentru lucrările hidrotehnice, precum şi restul lucrărilor de executat la Clădirea administrativa, Atelierul de întreţinere şi reparaţii şi Platforme”, se precizează în document.

    Astfel, în momentul de faţă, în documentul AFDJ Galaţi apare că, la complexul de la Giurgiu, la clădirea administrativă lucrările s-au realizat în proporţie de 75%, la atelierul de întreţinere şi reparaţii mijloace de semnalizare de 80%, la capitolul lucrări hidrotehnice de apărare maluri 0%, în timp ce în privinţa cheiurilor de acostare şi la cheul lateral nu există menţiuni.

    Potrivit lui Dorian Dumitru, lucrările suplimentare necesare nu pot fi făcute decât pe baza unei noi licitaţii, iar pentru asta s-a decis rezilierea contractului cu firma Grossman Engineering, care s-a adresat la rândul ei Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti.

    În afara contractului cu Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, firma Grossmann Engineering Group, administrată de Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a mai avut contracte încheiate cu administraţii din mai multe judeţe, între care Suceava, Ialomiţa şi Prahova.

    Herţanu a controlat firma Grossmann Engineering Group până în luna mai a anului trecut, când a cedat aproape 60% din părţile sociale.

    Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti au făcut, marţi, 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, de unde au ridicat zeci de saci cu documente contabile, juridice, precum şi documente aferente proiectelor de canalizare în oraşul Comarnic, în comuna Gorgota din judeţul Prahova, dar şi în alte localităţi, toate atribuite SC Grossman Engineering Group, al cărei administrator este Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta.

    În urma percheziţiilor, au fost duşi cu mandat la DNA Ploieşti Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu, precum şi deputaţii Sebastian Ghiţă şi Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma. Audierile de la DNA Ploieşti s-au încheiat după aproximativ 17 ore, respectiv în jurul orei 04.30, când Iulian Herţanu, cumnatul premierului, a fost scos încătuşat din sediul instituţiei, fiind reţinut de către procurorii anticorupţie.

    În acelaşi dosar au mai fost reţinuţi oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, fost consilier judeţean, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu, în timp ce deputatul Sebastian Ghiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul său, deputatul Vlad Cosma, au fost puşi sub control judiciar.

    Cumnatul premierului Ponta, Iulian Herţanu, este acuzat că a obţinut fraudulos contractul pentru extinderea canalizării la Comarnic, iar Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma sunt acuzaţi că ar fi făcut presiuni la SC Hidro Prahova pentru a-i atribui acest contract firmei lui Herţanu.

    Conform anchetatorilor, în perioada 2011- 2015, Herţanu, administrator de drept şi, începând cu data de 25 aprilie 2014, administrator de fapt al S.C. Grossmann Engineering Group S.R.L., respectiv angajat al S.C. CVR Asfalt Construct Group SRL Dobroeşti, Vladimir Ciorbă şi Mihai Marian Coman au constituit un grup infracţional pentru a-şi adjudeca fraudulos un contract de lucrări finanţat preponderent din fonduri europene.

    Ei sunt acuzaţi că şi-au însuşit ilegal importante sume de bani, prin schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute prin proiectul cu finanţare europeană şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat.

  • Ministrul cercetării face apel la calm după seria de microcutremure din judeţul Galaţi

    “Activitatea seismică are un nivel scăzut, iar frecvenţa de producere este mică. Practic, magnitudini ale seismelor sub 2 Richter nu indică o îngrijorare privind zona Izvoarele, dar cu toate acestea situaţia este sub control şi permanent monitorizată de specialişti”, declară ministrul Mihnea Costoiu.

    Între 10 şi 20 septembrie, în judeţul Galaţi au fost înregistrate 10 cutremure cu magnitudini între 1 şi 1,8 grade Richter. Conform datelor Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), acceleraţia maximă înregistrată la cutremurul de 1,8 grade Richter din data de 18 septembrie a fost de 1.84 cm/s2, ceea ce corespunde unei intensităţi de II-III grade pe scara Mercalli, se arată în comunicatul ministrului Costoiu.

    La o intensitate de gradul II, cutremurul este slab, de regulă fiind simţit de puţine persoane, în special de persoanele aflate la etajele superioare ale clădirilor, în timp ce la o intensitate de gradul III, cutremurul este perceptibil, fiind simţit în interiorul clădirilor şi mai pronunţat la etajele superioare. De asemenea, durata unui astfel de cutremur poate fi apreciată.

    Ministrul cercetării menţionează că şi până în data de 10 septembrie s-au produs cutremure în zona Galaţi, dar nu au fost simţite la nivelul populaţiei. Acestea s-au produs cu o frecvenţă şi de 5-6 zile între ele, înregistrându-se magnitudini mai mici de 2 grade Richter.

    “Activitatea seismică înregistrată până în prezent se incadrează într-un regim normal pentru seismicitatea zonei. Localizarea cutremurelor indică un aliniament orientat NE-SV de-a lungul unui sistem de falii active cunoscute în zonă, cu adâncimi focale situate între 1 şi 10 km. Cutremurele produse in zona Galati sunt de natura tectonică, iar din analiza datelor existente nu reiese o influenţă notabilă a altor factori (inundaţii, exploatări de petrol)”, se arată într-un comunicat al INFP.

    “Este de menţionat faptul că zona seismică Galaţi are o activitate seismică proprie care depinde de tectonica locală, dar este şi sub influenţa seismicităţii zonei Vrancea care domină hazardul seismic al teritoriului României”, arată INFP.

    INFP precizează că efectele constatate in cazul cutremurelor produse în zona Galaţi sunt puse pe seama următorilor factori: efecte locale de amplificare a undelor seismice datorită condiţiilor solului; efecte de amplificare locală datorită topografiei; efecte macroseismice cumulate, prin acţiunea repetată a undelor seismice; calitatea precară a unor case. În concluzie, INFP consideră că activitatea seismică din zonă are un regim normal.
     

  • Mittal Galaţi a lansat un program de pre-pensionare, invocând contextul economic dificil şi volatil

     “În actualul context economic, care este dificil şi volatil, lucru reflectat în creşterea costurilor şi pierderea de competitivitate, este nevoie să ne îmbunătăţim productivitatea muncii, atât prin creşterea producţiei, pentru care am investit, recent, resurse importante, cât şi prin acest program de pre-pensionare. Implementăm această măsură într-o maniera responsabilă din punct de vedere social, cum am facut şi până acum”, a declarat într-un comunicat directorul general al ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo.

    Compania avea la finele anului trecut 7.115 angajaţi, faţă de peste 27.000, câţi lucrau la Sidex în 2001, înainte de privatizare.

    Salariaţii care sunt eligibili şi care doresc să se înscrie în program vor primi o sumă netă de 22.000 de lei, precum şi un număr de salarii care reprezintă diferenţa, în luni, între data plecării din companie şi data pensionării, dar nu mai mult de 12 salarii, se precizează în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: În portul Constanţa acţionează “un grup mafiot care a fost sprijinit de Băsescu”

    “Cererea noastră a plecat la Bruxelles, în mod sigur va fi aprobată şi, practic, din toamnă, putem să venim cu proiectul acesta complex, care presupune o infrastructură care va lega până la Buzău pe autostradă, după aceea la Galaţi, cu port şi terminal intermodal, pod şi mai departe până la aeroportul din Tulcea. De data asta avem bani. Aşa încât, trebuie să se mişte repede şi ministerul, dar mai ales autorităţile locale, cu proiectul, ca să putem să ne apucăm de treabă”, a spus Ponta.

    El a spus că este în curs de realizare trecerea în administrarea publică locală a porturilor de la Dunăre unde facilităţile nu sunt deja private, cu scopul de a relansa activitatea porturilor prin accesarea de fonduri europene. “Fiecare este în funcţie şi de capacitatea autorităţii locale şi o să-i spun domnului ministru Şova să vă transmită o informare exactă cu celelalte porturi care trec la autoritatea locală”, a anunţat premierul, adăugând că în cazul portului Tulcea, hotărârea de Guvern în acest sens este în fază foarte avansată.

    Pentru portul maritim Constanţa, situaţia este însă diferită, a precizat Ponta. “De ani de zile acolo e un grup mafiot care a fost sprijinit de către fostul ministru al transporturilor, actual preşedinte. Acolo lucrurile sunt foarte clare, facilităţile portuare sunt în domeniul public, nu vor fi niciodată privatizate sau vândute.” Statul, prin Ministerul Transporturilor, deţine 60% din acţiunile Administraţiei Portului Maritim Constanţa (APMC), Consiliul Local are 20%, iar Fondul Proprietatea alte 20%. Planul Guvernului, aşa cum a anunţat premierul, este de a lista la bursă 15% din acţiunile deţinute de stat, în aşa fel încât portul să beneficieze de o finanţare separată de cea de la buget.

    La finele lunii martie, ministrul transporturilor, Dan Şova, a declarat că instituţia vrea să cedeze gratuit 13% din acţiunile APMC către Primăria Constanţa şi să listeze 14% din acţiuni, astfel încât capitalul să se împartă în trei părţi egale: 33% pentru minister, 33% pentru primărie şi 34% “în sferă privată”. Ideea a fost calificată de preşedintele Traian Băsescu drept o “ilegalitate majoră”, întrucât Portul Constanţa este considerat infrastructură strategică, iar legislaţia care reglementează activitatea societăţilor de acest gen interzice transferul gratuit de acţiuni şi renunţarea la statutul statului de acţionar majoritar.

  • MedLife a deschis o hyperclinică la Galaţi, după o investiţie de 800.000 de euro

     Noua unitate include 16 cabinete medicale, întinse pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, şi oferă servicii de imagistică, analize de laborator, consultaţii şi investigaţii complete pentru peste 20 de specialităţi medicale.

    “Inaugurarea hyperclinicii din Galaţi face parte din programul nostru de dezvoltare regională şi marchează intrarea noastră în zona de sud est a ţării. (…) Unitatea noastră din Galaţi este singura care oferă locuitorilor acestui oraş toate specialităţile medicale într-o singură locaţie”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

    Programul de dezvoltare regională, prin care MedLife vizează extinderea în oraşe cu peste 250.000 de locuitori, prevede inaugurarea a patru hyperclinici anul acesta. După Galaţi, o nouă unitate va fi inaugurată în luna mai la Iaşi, urmate, până la finalul anului, de alte două clinici de mari dimensiuni în Constanţa şi Cluj-Napoca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crescătorii de bovine vor primi, de luni, subvenţii în valoare totală de 570 milioane de lei

    “Astăzi, cei 150.000 de beneficiari vor primi 570 de milioane de lei, sumele pentru ajutoarele pe care le acordăm din bugetul de stat pentru crescătorii de bovine. Este un ajutor pe care am încercat să-l schimbăm în acest an având în vedere anul 2015, an în care se va liberaliza piaţa laptelui. Cu alte cuvinte nu vor mai fi acele cote care există în momentul de faţă în Europa, chiar şi România, nu mai există acea plafonare pentru cei care au posibilitatea să investească şi să producă mai mult şi există un risc şi pentru ţara noastră pe care l-am subliniat încă de anul trecut şi nu-l ascundem: există un risc de a importa lapte din alte state la un preţ mult mai mic”, a declarat Daniel Constantin, aflat la Galaţi, la prezentarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 de la Gala

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După Bucureşti, Braşov şi Galaţi, Carrefour intră cu magazinele de proximitate Express în Giurgiu

     Express Sigma Centru are o suprafaţă de 195 metri pătraţi şi însumează aproximativ 3.500 de produse, Express Sigma Şoseaua Alexandriei se întinde pe 112 metri pătraţi şi va comercializa tot 3.500 de produse, iar Express Sigma Calea Bucureşti are 100 metri pătraţi şi o gamă de circa 2.000 de produse.

    În prezent, reţeaua Express numără 64 de magazine, dintre care 10 unităţi în Braşov, o unitate în Galaţi, trei unităţi în Giurgiu şi 50 în Bucureşti şi Ilfov.

    Carrefour operează în România patru formate de magazine, cu un total de 169 de magazine – 25 hipermarketuri Carrefour, 79 supermarketuri Market, 64 magazine de proximitate Express şi un magazin online.

    Retailerul pregăteşte lansarea pe piaţă românească şi a conceptului de magazine Supeco, situat între discounter şi cash&carry şi care mai există doar în Spania, compania începând procesul de recrutare de manageri de magazine pentru Giurgiu, Râmnicu Vâlcea şi Târgovişte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judeţele din România unde sunt disponibile sub zece locuri de muncă

    La nivelul ţării, ANOFM a anunţat disponibile un număr de 10.354 locuri de muncă. Creşterea faţă de anul trecut este semnificativă, când la începutul lunii martie erau disponibile doar 7.994 posturi. În aceeaşi perioadă a anului 2013, judeţele cu cele mai puţine locuri disponibile erau Galaţi şi Mehedinţi. Din punct de vedere al numărului crescut de posturi disponibile, primele trei judeţe erau aceleaşi: Cluj, Bucureşti şi Prahova.

    Din punct de vedere al şomajului, situaţia nu s-a schimbat faţă de anul trecut. La sfârşitul lunii decembrie, rata şomajului era de 5,65% la nivel naţional, în creştere cu doar 0,05% faţă de valoarea înregistrată cu 12 luni în urmă.