În acest context cei care schimbă destinaţia apartamentelor fără să treacă prin tot procesul legal, care fac modificări care nu se încadrează în lege, care refuză să coopereze cu asociaţia pentru reparaţii aferente proprietăţii comune, care refuză accesul de urgenţă în apartamente sau care stau pasivi în cazul unor reparaţii necesare şi care-i prejudiciază pe restul locatarilor vor putea fi amendaţi conform noii legi.
Tag: functionare
-
Este oficial: De săptămâna aceasta, proprietarii de apartamente vor putea fi amendaţi cu până la 10.000 de lei
Cele cinci fapte pentru care proprietarii de apartamente vor putea fi amendaţi( conform art.102 din lege – Contravenţii şi sancţiuni):Faptele prevăzute la alin. (1) lit. g), h), i), m), p) şi q), se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;g) schimbarea de către proprietar a destinaţiei locuinţei sau spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă fără autorizaţiile şi aprobările legale;h) neexecutarea de către proprietar a lucrărilor de întreţinere, reparaţii sau de înlocuire a elementelor de construcţii aflate în proprietatea sa individuală, dacă aceasta este de natură să aducă prejudicii celorlalţi proprietari. -
Primul tren din lume pe bază de HIDROGEN. Principiul de funcţionare
Două trenuri Coradia iLint fabricate de producătorul francez TGV Alstom circulă, de luni, pe o distanţă de 100 de kilometri între oraşele Cuxhaven, Bremerhaven, Bremervoerde şi Buxtehude din nordul Germaniei – o rută deservită până acum de trenuri echipate cu motoare diesel, scrie AFP.
“Primul tren din lume cu combustibil pe bază de hidrogen intră în serviciul comercial şi este pregătit pentru producţia în serie”, a declarat Henri Poupart-Lafarge, CEO Alstom, la ceremonia de lansare din Bremervoerde, staţia unde trenurile vor fi alimentate cu hidrogen.
Locomotivele sunt echipate cu celule de combustie care produc energie electrică printr-o reacţie chimică între hidrogen şi oxigen, un proces în urma căruia singurele emisii sunt aburul şi apa. Energia excesivă este stocată în baterii de ioni de litiu la bordul trenului.
-
O antreprenoare din România a pornit o afacere cu numai 500 de lei, iar acum a ajuns la vânzări de 350.000 de lei. Care este reţeta succesului
Mariana Dan, de profesie inginer, a înfiinţat florăria Casa SamSara din Cernavodă în 1996 pornind la drum cu 500 de lei. Câteva luni mai târziu a deschis şi un restaurant cu acelaşi nume, deşi nu avea experienţă în domeniu, ci doar absolvise Facultatea de ştiinţa şi ingineria alimentelor la Universitatea din Galaţi.„La început mediul de afaceri părea extrem de permisiv, nepretenţios şi mi-a dat posibilitatea să experimentez pe drum şi să pot susţine afacerea cu multă muncă”, spune fondatoarea Casa SamSara. Pentru numele businessului, antreprenoarea s-a inspirat de la numele unui parfum franţuzesc. La Casa SamSara clienţii pot degusta vinuri din regiune, pot achiziţiona flori şi aranjamente florale pentru cadou, pot achiziţiona suveniruri, obiecte de artizanat, sticlărie, argintărie sau marochinărie, conform datelor de pe site-ul companiei. -
Butoane pentru toată lumea
Un exemplu în acest sens îl reprezintă butoanele de la trecerile de pietoni pe care cei care vor să traverseze pot apăsa. În New York, doar 100 din cele 1.000 de astfel de butoane mai funcţionează, scrie CNN, din cauza faptului că au fost instalate pe vremea când traficul era ceva mai lejer. Butoane „de frumuseţe” au rămas şi pe la treceri de pietoni din Boston, Dallas sau Seattle, pe când în alte oraşe, cum ar fi Londra, acestea au, în majoritatea cazurilor, doar rolul de a activa funcţii necesare persoanelor cu probleme de vedere.
Alte butoane cu care oamenilor le place să se joace sunt cele destinate reglării temperaturii dintr-o încăpere, iar acestea sunt folosite de hoteluri pentru a limita nivelurile maxime şi minime de reglaj disponibile clienţilor în scopul scăderii cheltuielilor cu climatizarea ori în clădirile de birouri, pentru a le da celor nemulţumiţi de cât de frig sau cald este impresia că pot schimba ceva ca să se simtă mai bine. Pe alocuri, nici butoanele de la lifturi nu sunt ceea ce par a fi, mai ales butonul pe care trebuie apăsat pentru închiderea uşii, fie din motive de siguranţă, pentru a permite celor cu mobilitate redusă să intre în lift, fie din cauză că, după cum explică producătorii de ascensoare, aşa doreşte clientul sau o impun regulamentele locale. -
ING mai face un pas să funcţioneze fără personal. Ce se intâmplă cu casieriile tradiţionale
ING mai face un pas să funcţioneze fără personal: Casieriile tradiţionale sunt înlocuite cu ATM-uri speciale, iar serviciul online „Plată către un prieten” este simplificatING Bank România continuă strategia de dezvoltare pe zona digitală şi lansează opţiuni online sau automatizate, inclusiv simplificarea opţiunii „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank şi emiterea pe loc a cardurilor în euro. -
BCR opreşte sistemul informatic, de vineri noaptea până sâmbătă seara, pentru optimizări
Vor fi afectate parţial o parte dintre echipamentele BCR, după cum urmează:
– ATM-uri (Bancomate): vor functiona cu excepţia operaţiunilor miniextras şi plăţi facturi şi transferuri
– APT-uri (Ghişee rapid): nu vor funcţiona
– MFM-uri (maşini multifuncţionale): vor fi disponibile doar functionalităţile de ATM
– Serviciile de Internet şi Mobile Banking vor fi indisponibile.„Sistemele POS şi de carduri, aparatele de schimb valutar, precum şi aparatele multifuncţionale vor funcţiona în regim normal. Unităţile din centrele comerciale vor funcţiona conform programului normal, fiind la dispoziţia clienţilor pentru consiliere, în condiţiile tehnice menţionate”, menţionează BCR.
Pentru informaţii mai detaliate, clienţii pot apela gratuit Contact Center-ul BCR la 0800.801.227, apelabil gratuit din orice reţea naţională sau +4 021.407.42.00 apelabil din străinătate la tarif normal.
-
Au dat lovitura: Câţi bani a făcut cel mai mare aquapark din România după numai doi ani de funcţionare
Complexul Wellness Termal Nymphaea, o investiţie de peste 20 mil. euro realizată de primăria Oradea şi administrată de Administraţia Domeniului Public, a ajuns în cel de-al doilea an de la deschidere la încasări de 20,7 mil. lei (aproximativ 4,5 mil. euro), în creştere cu aproximativ 28% faţă de primul an de funcţionare, potrivit unui comunicat al municipalităţii din Oradea.’’Dacă în primul an de funcţionare au fost înregistrate încasări de 16,2 milioane de lei şi un număr de 318.000 de vizitatori, deja în al doilea an, valoarea încasărilor a ajuns la 20,7 milioane de lei, în timp ce numărul vizitatorilor a crescut la peste 350.000 de persoane’’, a declarat Liviu Andrica, directorul Administraţiei Domeniului Public Oradea.Luna august 2018 este cea mai bună lună a aquaparkului, fiind înregistrate încasări de 5,1 milioane lei (peste 1 milion de euro) şi un număr de peste 80.000 de vizitatori. Pentru a satisface numărul mare de cereri, a fost mărită capacitatea aquaparkului, de la 1.850 de persoane la 2.100 de persoane pe timpul verii, iar începând de la 1 octombrie până la începerea sezonului estival, de la 600 la 800 de vizitatori.Tarifele de acces pentru o zi în aquaparkul Nymphaea sunt de 50 de lei pentru adulţi, respectiv de 40 de lei pentru elevi şi pensionari. Aquaparkul din Oradea are 10 tobogane, 15 bazine de înot şi relaxare, 6 saune, saloane de masaj, baie turcească, terenuri de sport şi restaurante. -
Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit
Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).
Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.
Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.
Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?
Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?
Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.
Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.
Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.
Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.
-
Boţii multifuncţionali devin din ce în ce mai răspândiţi
Botnet-urile – reţele de dispozitive compromise folosite în scop infracţional – sunt valorificate de infractori pentru a răspândi malware şi a facilita atacurile DDoS şi de tip spam. Folosind tehnologia Kaspersky Lab Botnet Tracking, cercetătorii companiei au monitorizat continuu activitatea botnet-urilor pentru a preveni atacuri sau pentru a distruge noile tipuri de troieni bancari dintr-un stadiu incipient. Tehnologia funcţionează prin simularea unui dispozitiv compromis şi interceptarea comenzilor primite de la atacatorii care folosesc botnet-urile pentru a distribui malware. Acest lucru le oferă cercetătorilor mostre valoroase de malware şi statistici.
Pe baza rezultatelor unei cercetări recente, în partea a doua a anului 2017, 22,46% dintre toate fişierele unice infectate, distribuite prin botnet-uri şi monitorizate de Kaspersky Lab, au fost troieni bancari, în timp ce în prima jumătate a anului 2018, proporţia de viruşi bancari a scăzut cu 9,21 puncte procentuale – la 13,25% dintre toate fişierele infectate înregistrate de serviciul Botnet Tracking.
Şi numărul boţilor de spam au scăzut semnificativ – un alt tip de software unifuncţional, distribuit prin botnet-uri – de la 18,93% în H2 2017, la 12,23% în H1 2018. De asemenea, boţii DDoS, care îndeplinesc tot o funcţie unică, au înregistrat o scădere – de la 2,66% în H2 2017, la 1,99%, în H2 2018.