BusinessMagazin

Tag: folosire

  • Mirela Călugăreanu, preşedinta ANAF: „La finalul acestei luni se finalizează conectarea caselor de marcat electronice la serverele ANAF”

    Comercianţii sunt obligaţi din vara lui 2018 să folosească numai casele de marcat cu jurnal electronic, în baza unei hotărâri de guvern. Cu toate acestea, casele de marcat electronice, care ar trebui să transmită informaţii către ANAF nu au fost conectate la serverele instituţiei până acum.

    Despre conectarea caselor de marcat electronice la serverele ANAF, Mirela Călugăreanu spune că procesul a fost demarat la 31 martie 2021 şi decurge în bune condiţii: „finalizarea acestui proiect este programată să se realizeze la finalul acestei luni”, a spus ea în cadrul unei dezbateri organizată de PwC România.

    Conectarea caselor de marcat a început în 2020, prima dată fiind conectare casele de marcat cu jurnal electronic de la marii contribuabili. Începând cu martie 2021, au început să fie conectate toate aceste aparate la serverele ANAF.

     

  • Atenţie, şoferi: Cele mai noi modificări care ar putea schimba Codul Rutier radical

    În această săptămână a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B481/2021, depusă la Senat joi, 14 octombrie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    Astfel, în legislaţie va apărea noţiunea de drum expres, definit ca drum naţional rapid, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separat printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie şi acostament pe sens, accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.”

    După introducerea acestor noi schimbări, Codul va avea următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor:
    a) pe autostrăzi – 130 km/h;

    b) pe drumurile expres — 120 km/h;

    c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h;

    d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h. “

     „Astfel, pe lângă lucrările la o serie de loturi de autostradă aflate în derulare, se află, în diferite etape de proiectare sau executare, drumuri expres, ce vor asigura o circulaţie rutieră rapidă între diverse localităţi din România”, conform expunerii de motive la prezenta lege.

    Ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Semnal neobişnuit: Vladimir Putin spune că criptomonedele au dreptul să existe şi pot fi folosite ca metodă de plată

    Preşedintele rus Vladimir Putin a dat un semnal de toleranţă faţă de criptomonede, într-un context global în care autorităţile de reglmentare pregătesc măsuri pentru a elimina posibilitatea ca această clasă de active să fie utilizată în spălarea banilor şi în activităţi criminale, potrivit Bloomberg.

    Criptomonedele „au dreptul să existe şi pot fi folosite ca metodă de plată”, a declarat Vladimir Putin într-un interviu acordat americanilor de la CNBC.

    Totuşi, el a menţionat că este prea devreme să discutăm despre utilizarea monedelor digitale pentru tranzacţionarea de petrol sau tranzacţionarea de alte bunuri care reprezintă mare parte din exporturile Rusiei.

    Rusia caută alternative la tranzacţionarea în dolari încă din 2014, când a fost sancţionată pentru anexarea agresivă a Crimeei. Putin acuză Statele Unite că folosesc moneda ca pe o armă.

    Entuziaştii criptomonedelor susţin că un sistem descentralizat de bani ar putea ajunge să înlocuiască banii aşa-numiţi fiat emişi de băncile centrale.

    Banca centrală a Rusiei a avertizat în mod repetat investitorii cu privire la volatilitatea extremă a pieţei criptomonedelor, iar monedele digitale nu sunt în acest moment o metodă de plată acceptată în Rusia.

    Cu toate acestea, nici nu există planuri pentru o interdicţie totală – aşa cum a acţionat China – conform declaraţiilor Ministerului de Finanţe din Rusia.

    Toleranţa lui Putin faţă de criptomonede vine în contextul în care Casa Albă analizează lansarea unei iniţiative mai ample prin care să coordoneze reglementarea criptomonedelor la nivelul întregii administraţii Biden. De cealaltă parte, China a intrezis toate tranzacţiile cu criptomonede în luna septembrie a acestui an.

     

  • Cîţu: Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa a avut bani, dar nu i-a folosit

    Premierul Florin Cîţu a declarat, vineri, că unul dintre motivele pentru care a decis să ceară demiterea managerului Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa este faptul că deşi a avut fonduri pentru gestionarea pandemiei, nu a făcut-o.

    Cîţu a spus că în 2021 bugetul aprobat pentru Ministerul Sănătăţii a fost de 58,3 miliarde de lei, iar la rectificare au mai fost adăugate 4,5 miliarde de lei.

    Săptămâna aceasta s-au adăugat încă 400 de milioane de lei, dintre care 70 de milioane s-au dus către secţiile ATI, iar restul pentru achiziţie de medicamente

    „Asta înseamnă că s-au alocat în acest an 5,7 miliarde de lei în plus faţă de 2020 şi 10 miliarde de lei mai mult ca în 2019”, spune premierul.

    În ceea ce priveşte Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Florin Cîţu spune că au existat fonduri europene în valoare de 22,6 de milioane de lei alocate pentru gestionarea crizei sanitare, din care doar 5 milioane au fost folosiţi anul acesta.

    „Deci bani au existat, doar se pare că nu au fost folosiţi cum trebuie. Aceasta este situaţia”, a explicat Cîţu.

    El a spus că sunt multe nereguli la spitalul din Constanţa, unde vineri a avut loc un incendiu, între care faptul că deşi din 2017 ISU Constanţa a înştiinţat Spitalul de Boli Infecţioase că trebuie să obţină aviz de securitate de la incendiu, nici până astăzi nu a depus cerere de autorizare.

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut vineri, 24 septembrie 2021, la 1,65% după 7 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 15 septembrie.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a scăzut ieri, după recordul atins miercuri. Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9490 lei/euro, cu 0,01% sub nivelul de miercuri, când s-a înregistrat un nou maxim istoric, de 4,9495 lei/euro. Creşterea cursului valutar leu/euro de la începutul anului este de circa 1,65%.

     

     

  • Amazon accelerează pariul pe sănătate: Compania pune la dispoziţie un asistent vocal capabil să execute comenzi în timpul unei operaţii

    Milioane de oameni folosesc în fiecare zi asistenul vocal Amazon pentru comenzi uzuale, cum ar fi „redaţi muzică” sau „setaţi temporizatorul la 11 minute pentru paste”. În schimb, la spitalul metodist din Houston, acelaşi asistent primeşte comanda: „Începeţi operaţia”, potrivit Financial Times.

    În ultimul an, în domeniul medical a devenit uzuală folosirea unui asistent vocal bazat pe tehnologia Amazon, similară cu cea a Alexei. Comenzile încep să parcurgă etape vitale în operaţie, permiţând chirurgului să confirme verbal când a făcut anumite acţiuni, cum ar fi administrarea anesteziei.

    „Îmi folosesc vocea pentru a completa operaţiile, astfel încât nu există niciun pas care să fie omis”, spune dr. Nicholas Desai, chirurg şi ofiţer şef de informaţii medicale la Houston Methodist. „Odată ce activitatea a fost finalizată, asistentul o înregistrează în baza de date. În situaţia în care ar putea interveni o problemă, acesta o va notifica imediat”.

    În cabinetele medicului, tehnologia Amazon ascultă cu atenţie – desigur, cu acordul prealabil al pacientului – pentru detalii care pot fi adăugate la dosarele medicale şi analizate pentru opţiuni de tratament mai eficiente. „Asistentul vocal ascultă şi colaborează cu mine, gestionând astfel îngrijirea pacientului”, spune Desai, numindu-l „a doua pereche de urechi”.

    Sistemul reprezintă doar o parte din planurile Amazon de a deveni la fel de omniprezent în domeniul sănătăţii precum în alte domenii, producând instrumentele şi platformele care stau la baza unei industrii pe punctul unei modernizări cruciale.

    Amazon, despre care se credea a fi un gigant adormit în domeniul sănătăţii, se trezeşte în cele din urmă. Compania este în curs de a dezvălui o serie de servicii medicale orientate către consumatori, cum ar fi o farmacie online. În acelaşi timp, firma lucrează la dezvoltarea unui nou sistem de operare pentru îngrijire care variază de la gestionarea dosarelor medicale la a prezice când o persoană se poate îmbolnăvi.

     

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a scăzut marţi, 14 septembrie 2021, la pragul psihologic de 1,60% după 5 şedinţe de stagnare la pragul de 1,61%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,61% pe an, valoare la care urcase în 07 septembrie 2021.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

     

     

     

  • Veşti proaste pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi nu-şi doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, a crescut marţi, 07 septembrie 2021, la 1,61% după 11 şedinţe de stagnare la pragul psihologic de 1,60%.

    Pe piaţa interbancară, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate înainte de luna mai 2019, a staţionat şi ieri la 1,60% pe an, valoare la care urcase în 23 august.

    Deocamdată, ROBOR la trei luni este sub nivelul de la începutul anului 2021, de 2,01% pe an.

    Indicele ROBOR la 3 luni a încheiat anul 2020 la 2,03% pe an, în timp ce la începutul anului 2020 era de 3,19% pe an.

    În prima zi din acest an, indicele ROBOR la 3 luni afişa o cotaţie de 2,01%, după care a început să scadă sub 2%.

    ROBOR la 3 luni reprezintă dobânda la care băncile îşi acordă împrumuturi cu o maturitate la trei luni.

    Totodată, ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele de consum şi ipotecare acordate în lei înainte de luna mai 2019.

    Pentru creditele retail noi în lei din primăvara anului 2019 a fost introdusă o nouă referinţă – indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC – care a înlocuit ROBOR. Indicele IRCC a scăzut aproape la jumătate faţă de prima valoare calculată, coborând la 1,25% şi egalând dobânda de politică monetară stabilită de BNR.

    Cursul de schimb leu/euro a urcat ieri la un nou maxim istoric, după recordurile de săptămâna trecută.

    Cotaţia de referinţă anunţată ieri la prânz de BNR a fost de 4,9475 lei/euro, în creştere cu 0,12% faţă de cursul de la finalul săptămânii trecute.

     

     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.