BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Compania de distribuţie Delgaz Grid, parte a grupului E.ON în România, semnează pentru finanţări de peste 900 mil. lei pentru investiţii în infrastructura de distribuţie în mai multe judeţe din Moldova

    Compania de distribuţie Delgaz Grid, parte a grupului E.ON în România, a semnat la Ministerul Energiei patru contracte de finanţare, în valoare totală de 932 milioane lei, pentru proiecte de modernizare şi dezvoltare a sistemului de distribuţie a energiei electrice din zona Moldova, unde compania operează o reţea de distribuţie a electricităţii în Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Botoşani şi Suceava.

    „Vrem să atragem cât mai mulţi bani europeni pentru investiţii, mai ales că aceste finanţări nu pun presiune pe tarifele de distribuţie. Este foarte important deoarece fiecare euro pe care reuşim să-l atragem din fonduri UE şi-l investim în infrastructura românească înseamnă un euro mai puţin de plătit pentru consumatorul român”, spune Cristian Secoşan, director general Delgaz Grid.

    Potrivit acordului semnat, două proiecte, cu valoare cumulată de circa 626 milioane de lei, din care aproximativ 433 de milioane lei reprezintă finanţarea nerambursabilă, vizează instalarea a până la 900.000 de contoare SMART şi realizarea infrastructurii necesare pentru transmitere a datelor, precum şi modernizarea a peste 40.000 de branşamente.

    Alte doua proiecte, în valoare de aproximativ 306 milioane de lei, din care 238 milioane de lei reprezintă finanţarea nerambursabilă, au în vedere modernizarea unui număr de 14 staţii de transformare.

    Delgaz Grid a depus, până acum, un număr de 24 de proiecte de investiţii, în valoare totală de 3,9 miliarde de lei, pentru a obţine o finanţare de 3 miliarde de lei din Fondul pentru  Modernizare, diferenţa fiind asigurată de companie.

    Zece proiecte, în valoare de totală de 1,8 miliarde de lei, cu o cofinanţare de 1,4 de miliarde lei, au fost deja aprobate şi contractele de finanţare semnate.


     

     

  • Nokian Tyres primeşte un împrumut în valoare de 150 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiţii. Finanţarea va ajuta la construirea primei fabrici de anvelope din lume care nu emite dioxid de carbon

    Banca Europeană de Investiţii (BEI) acordă Nokian Tyres un împrumut de 150 de milioane de euro pentru construirea în România a primei fabrici din lume care va produce anvelope de autoturism, fără emisii de dioxid de carbon (CO2). Finanţarea companiei finlandeze Nokian Tyres are drept scop construirea unei fabrici de ultimă generaţie în nord-vestul României, la Oradea.

    Acest sprijin reafirmă angajamentul BEI faţă de acţiunile climatice, precum şi faţă de dezvoltarea regională şi coeziunea socială în Uniunea Europeană. Fabrica de la Oradea, care este prevăzută să fie finalizată în 2027, va crea aproximativ 500 de locuri de muncă cu normă întreagă şi va ajuta la combaterea declinului demografic din regiune, se arată într-un comunicat de presă emis de BEI.

    „Colaborarea noastră cu Nokian Tyres va contribui semnificativ la dezvoltarea zonei de nord-vest a României”, a declarat vicepreşedintele BEI Ioannis Tsakiris. „De asemenea, va face regiunea mai atrăgătoare pentru alţi posibili investitori.”

    Fabrica de la Oradea va avea în jur de 100.000 de metri pătraţi şi se va baza pe energie verde obţinută din surse cu zero emisii CO2, inclusiv energie verde produsă local, precum şi pe tehnologii avansate, pentru a preveni emisiile de CO2, care determină schimbări climatice.

    Uzina va produce până la 6 milioane de anvelope anual, odată ce va atinge capacitatea maximă în 2027. Operaţiunile comerciale vor începe în prima parte a anului 2025 iar capacitatea se va mări gradual în 2026. Amplasamentul va include şi un depozit pentru distribuţia de anvelope.

    Proiectul se află în centrul strategiei Nokian Tyres de a dezvolta anvelope inovatoare, fiabile şi durabile.

    „Fabrica noastră din România va fi un reper în industria de profil şi va avea o abordare holistică a durabilităţii, ceea ce va include utilizarea doar de surse de energie fără emisii de CO2 şi de procese extrem de automatizate, eficiente din punct de vedere energetic”, a declarat Leena Kaipainen, vicepreşedintă şi trezorieră a grupului Nokian Tyres.„BEI este un partener important în proiectul nostru de investiţii, iar acordul de finanţare ne permite să dezvoltăm şi mai mult durabilitatea industriei de anvelope.”

    Acordul de împrumut se aliniază cu obiectivele BEI privind acţiunile climatice şi durabilitatea mediului, şi aderă la principiile Acordului de la Paris. Pe lângă acţiunile climatice, acest proiect vizează şi câteva obiective de dezvoltare durabilă, inclusiv ODD 8: Condiţii de muncă decente şi creştere economică, ODD 9: Industrie, inovare şi infrastructură, ODD 12: Consum şi producţie responsabile şi ODD 13: Politici climatice.

  • Nevoie vs. moft. Pentru ce iau românii bani cu împrumut?

    ♦ „Sunt conştient că a fi una dintre cele mai mari şi mai vizibile IFN-uri din România vine cu multe responsabilităţi. Facem parte dintr-un sector cu un rol social foarte bine definit, deservind cu responsabilitate o categorie de consumatori care este extrem de numeroasă şi care nu are întotdeauna acces la serviciile oferite de alte instituţii financiare, fie din lipsa unui istoric de creditare, a unui istoric negativ sau existenţa unor venituri sub medie. Tocmai din această cauză este în continuare nevoie de multă responsabilitate, atât din partea industriei, cât şi a clienţilor. Obiectivul nostru rămâne să finanţăm nevoile reale, păstrând un echilibru just între ţintele de profit şi evitarea riscului de supraîndatorare“, spune Florin Bâlcan, CEO al Provident.

    Ultimii ani par să fi adus o abordare mai responsabilă a românilor atunci când iau bani cu împrumut, aceştia accesând valori mai mici decât sumele maxime disponibile şi împrumutând, în general, pentru nevoi reale, nu pentru mofturi. Printre nevoile de finanţare pentru necesităţi reale se regăsesc cele pentru îmbunătăţiri ale locuinţei, cheltuieli neprevăzute, diverse cheltuieli medicale, mergând până la cele mai de bază nevoi, cum ar fi lemne de foc, achiziţionarea animalelor domestice cu scopul de a ajuta gospodăria, achiziţionarea biletelor de avion pentru a lucra sezonier sau chiar cheltuieli pentru educaţia copiilor. Mofturile pe care în urmă cu 5 ani ni le permiteam, acum au ajuns la superlativ, iar această transformare se observă în comportament, prin modul în care aleg românii să folosească banii împrumutaţi.

    Florin Bâlcan, CEO al Provident, susţine că, pe lângă faptul că majoritatea clienţilor folosesc sumele împrumutate pentru nevoi reale de îmbunătăţire a locuinţei, cheltuieli neprevăzute sau diverse cheltuieli medicale, aproape jumătate din contractele de credit sunt de o valoare mai mică decât suma maximă disponibilă.

    „Valoarea creditelor de consum nou emise la nivelul întregii pieţe – bănci şi IFN-uri – a fost mult mai mare în primul trimestru din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, un trend menţinut şi în al doilea trimestru, deşi nu la aceeaşi intensitate. În acest context, e greu să vorbim despre reticenţă. În ceea ce ne priveşte, este încurajator că, în ciuda volumelor în creştere, există o abordare responsabilă, cel puţin din două puncte de vedere. Mai întâi, aproape jumătate din toate contractele vândute sunt de o valoare mai mică decât suma maximă disponibilă, în măsura în care respectăm criteriile de grad maxim de îndatorare impuse prin regulamentul BNR. Mai apoi, dacă ne raportăm la modul în care clienţii noştri folosesc împrumuturile noastre, cei mai mulţi se împrumută pentru a face mici îmbunătăţiri în locuinţă, a acoperi o cheltuială neprevăzută sau pentru diverse cheltuieli medicale. Deci, vorbim despre nevoi reale, nu despre mofturi. În acelaşi timp, clienţii noştri se împrumută pentru lemne de foc, pentru a-şi cumpăra animale domestice care să îi ajute în gospodărie, să cumpere bilete de avion pentru a lucra sezonier în Spania, să-şi pregătească copiii pentru şcoală sau pentru olimpiade. Lucruri simple, cât se poate de autentice, pentru care nu îţi este întotdeauna la îndemână să te împrumuţi de la rude sau prieteni“, explică Florin Bâlcan.

    Din perspectiva creditării, şeful Provident aminteşte că România continuă să aibă cea mai scăzută rată de intermediere financiară din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că piaţa are nevoie de produse financiare care să adreseze un spectru mai larg de nevoi, dar şi care să suporte, în acelaşi timp, un grad mai mare de risc.

    „În contextul în care aproape o treime dintre adulţii din România nu au cont bancar, nevoia de servicii pe care să le poată accesa atunci când au ceva de rezolvat rămâne ridicată“, a mai adăugat CEO-ul Provident.

    Pe de altă parte, produsul pentru care Provident a devenit cunoscut în România, respectiv împrumutul la domiciliu, are în continuare o cerere susţinută, iar Florin Bâlcan este de părere că acest model de business al Provident va rămâne relevant pentru o bună parte dintre clienţi mult timp de acum înainte.

    „Vedem în continuare o cerere susţinută pentru produsul care ne-a consacrat în România: împrumutul la domiciliu, care are în spate o istorie de peste 140 de ani şi milioane de clienţi în întreaga lume. Credem că modelul nostru actual de business va rămâne relevant pentru o bună parte dintre clienţii noştri mult timp de acum înainte.“

    Şeful Provident mai spune că aproximativ 20% dintre clienţii care au luat un nou împrumut în acest an au ales şi produsul de asigurare conceput special pentru ei de partenerii de la Metropolitan Life.

    „În egală măsură, privim cu mult entuziasm potenţialul ProviOnline, primul nostru credit 100% online, dar şi parteneriatele pe care le-am semnat cu mai multe lanţuri de retail din ţară, prin care reuşim să satisfacem şi mai bine nevoile existente în piaţă. O proporţie covârşitoare a clienţilor intraţi în portofoliu prin aceste canale sunt clienţi noi (nu au mai folosit niciodată produsele noastre), în măsura în care, în 18 ani de activitate, am fost aproape de 1,3 milioane de români. Circa 10% din toate vânzările noi vin prin intermediul ProviOnline şi parteneriate.“

    Din punctul de vedere al pieţei, şeful Provident susţine că lucrurile arată sănătos în ansamblu, cu o cerere care este ridicată şi care este susţinută de venituri şi de un consum în creştere.

    „Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, lucrurile arată sănătos. Cererea e sus, susţinută de venituri şi de un consum în creştere, nivelul creditelor neperformante la nivel de industrie este la minime istorice. Un studiu pe care l-am derulat împreună cu Kantar în iunie arată că intenţia de a lua un credit în următoarele 12 luni rămâne ridicată şi mai bine de 30% dintre români au un plan să ia un credit. În acelaşi timp, preconizăm schimbări în comportamentul consumatorilor, care încearcă să se pregătească pentru situaţiile neprevăzute făcând economii. Potrivit aceluiaşi studiu, aproape o treime dintre români au reuşit să economisească lunar sau aproape lunar bani, dar, în acelaşi timp, dacă ajung în situaţia de a fi nevoiţi să contacteze un credit sunt interesaţi de produse financiare care le oferă mai multă flexibilitate.“

    În ceea ce priveşte a doua parte a anului, CEO-ul Provident se aşteaptă la o evoluţie stabilă a cererii pentru creditele de consum, cu un vârf în septembrie, fără fluctuaţii notabile privind calitatea portofoliului.

    „Vom continua să consolidăm parteneriatele cu eMAG şi Flanco, ca parte a ambiţiilor noastre de a le oferi clienţilor acestor parteneri o soluţie de finanţare pentru nevoile lor practice, diferită de soluţiile de tip buy now pay later. În plus, am pus recent bazele unui parteneriat cu TBI, prin intermediul căruia produsele noastre de creditare sunt disponibile deja în peste 350 de magazine, iar numărul lor creşte în fiecare lună. Totodată, ne aşteptăm la volume în creştere pentru ProviOnline, care este atractiv pentru tânăra generaţie, familiarizată cu tehnologia şi cu mediul online şi care apreciază faptul că este uşor de folosit, dar şi viteza de transfer a banilor, totul în aceleaşi condiţii de siguranţă şi responsabilitate. Astfel, aceste noi canale şi servicii ne vor ajuta să deservim şi alte categorii de clienţi care au nevoi reale, dar care nu sunt mereu adresate printr-un produs financiar potrivit.

    Vorbind despre evoluţia din prima jumătate a anului, Florin Bâlcan susţine că a fost o perioadă foarte bună din multe puncte de vedere.

    „În primul rând, am continuat să fim alături de clienţii noştri. O bună parte dintre aceşti clienţi sunt oameni cu venituri mici şi medii şi adesea fără un istoric de creditare, pentru care opţiunile sunt limitate, dar şi riscul de neplată e mai mare. Nevoia lor de credit este cât se poate de reală şi împrumută, în medie, cam de 2-3 ori cât câştigă, oarecum similar cu media creditelor de consum din piaţă. Noi credem că nimeni nu ar trebui exclus de la o formă de finanţare şi înţelegem că, pentru mulţi oameni, rolul nostru în societate este, dincolo de sprijinul financiar, o primă experienţă cu lumea serviciilor financiare. O bună parte dintre clienţii noştri ies din portofoliul nostru prin refinanţări la alte instituţii financiare, cu precădere bănci, care, poate, în lipsa istoricului de credit creat prin împrumutul de la Provident, nu ar mai fi emis refinanţările respective. Numărul adeverinţelor de refinanţare emise în prima jumătate a acestui an este cu 10% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Poate părea contra-intuitiv dintr-o perspectivă comercială, dar pentru noi este exemplul perfect că ne ţinem de cuvânt atunci când spunem că vrem să punem umărul la îmbunătăţirea incluziunii financiare din România. Numărul de clienţi este în creştere şi calitatea portofoliului este la cel mai bun nivel de până acum.“

    Anul trecut, Provident a încheiat cu 175.000 de clienţii activi dintre care 17.000 au fost la prima lor experienţă cu un produs financiar, a mai adăugat Florin Bâlcan. Iar valoarea creditelor emise a fost de asemenea în creştere, cu o calitate impecabilă a portofoliului, adaugă el.

    „Am rămas relevanţi şi prima opţiune pentru zeci de mii de clienţi care trăiesc în zona rurală şi care au încredere că le oferim în mod responsabil ajutorul de care au nevoie pentru a merge înainte. Peste 1.300 de români şi-au îmbunătăţit anul trecut istoricul de creditare cu Provident şi au putut accesa apoi împrumuturi în condiţii mai avantajoase. Nu e niciodată uşor să prezici ce urmează, mai ales ţinând cont de şocurile fără precedent prin care am trecut în ultimii ani. Presupunând că nu vor exista perturbări provocate de factori externi, imprevizibili, ne aşteptăm ca 2024 să rămână cu rezultate remarcabile pentru întreaga industrie financiară. Sunt conştient că a fi una dintre cele mai mari şi mai vizibile IFN-uri din România vine cu multe responsabilităţi. Facem parte dintr-un sector cu un rol social foarte bine definit, deservind cu responsabilitate o categorie de consumatori care este extrem de numeroasă şi care nu are întotdeauna acces la serviciile oferite de alte instituţii financiare, fie din lipsa unui istoric de creditare, a unui istoric negativ sau existenţa unor venituri sub medie. Tocmai din această cauză este în continuare nevoie de multă responsabilitate, atât din partea industriei, cât şi a clienţilor. Obiectivul nostru rămâne să finanţăm nevoile reale, păstrând un echilibru just între ţintele de profit şi evitarea riscului de supra-îndatorare.“

    Conform informaţiilor publicate pe site-ul Provident, în condiţiile unui credit în valoare de 1.000 lei, primit şi restituit prin transfer bancar, rata dobânzii fixă este de 13,5% pe an, cu o valoare a ratelor săptămânale de 16,98 lei. Pentru un împrumut de 3.000 de lei, pe 64 de săptămâni, cu rata dobânzii fixă de 13,50%/an, DAE este de 14,43%, valoarea totală plătibilă de 3.259,28 lei (include împrumutul şi dobânda de 259,28 lei) şi rata săptămânală de 50,93 lei, iar cu rata dobânzii fixă de 40,50%/an, DAE este de 49,70%, valoarea totală plătibilă de 3.818,57 lei (include împrumutul şi dobânda de 818,57 lei) şi rata săptămânală de 59,67 lei. Clientul poate beneficia, la cererea sa, de serviciul auxiliar şi opţional de gestionare la domiciliu a creditului, comisionul aferent acestui serviciu fiind în cadrul promoţiei de 15 lei/săptămână. Promoţia este supusă unor condiţii şi termene. Pentru un împrumut de 4.700 de lei, pe 95 de săptămâni, prin transfer bancar, cu o rată a dobânzii fixă de 74,00%/an, DAE de 117,02%, valoarea totală plătibilă este de 8.838,26 lei (include: suma împrumutată, dobânda în valoare de 3.888,26 de lei şi comisionul de analiză a dosarului în valoare de 250 de lei), iar rata săptămânală este de 93,04 lei. În cazul în care clientul solicită serviciul auxiliar şi opţional de gestionare la domiciliu a creditului, la valoarea ratei anterior menţionate se adaugă comisionul unic aferent acestui serviciu (25 de lei/ săptămână).

  • Proiecte de finanţare pentru antreprenoriatul social în regiunile Nord-Vest şi Centru: Inceptus Solidar se adresează persoanelor din mediul rural, iar proiectul AIR4Social încurajează antreprenoriatul social din oraşe

    Asociaţia Inceptus România implementează două proiecte de finanţare pentru antreprenoriatul social în regiunile Nord-Vest şi Centru. Ambele proiecte se implementează în perioada iulie – decembrie 2024.

    Proiectul Inceptus Solidar se adresează persoanelor din mediul rural al regiunilor Nord-Vest şi Centru care doresc să devină antreprenori în domeniul economiei sociale şi îşi propune să îmbunătăţească nivelul de competenţe în domeniul antreprenorialului social pentru 131 persoane şi să sprijine înfiinţarea a 34 de întreprinderi de economie socială.

    Proiectul acordă atenţie specială persoanelor vulnerabile din mediul rural şi celor de etnie rroma, astfel că, dintre cele 131 de persoane care formează grupul ţintă, 68 aparţin grupurilor dezavantajate şi 21 sunt de etnie rroma. Afacerile sociale create prin proiect vor genera, în comunităţile rurale, 136 de locuri de muncă.

    Toţi participanţii vor parcurge programul de formare antreprenorială cu specializarea Antreprenor în economia socială, în urma căruia vor obţine certificatul de absolvire. În cadrul cursului, vor învăţa cum să-şi transpună ideile în planuri de afaceri realiste şi care să poată obţine finanţare. Cele mai bune 34 planuri de afaceri vor beneficia de finanţare nerambursabilă în valoare de 324.000 de lei fiecare.

    Valoarea totală a proiectului este de 14,89 mil. lei, dintre care 12,65 mil. lei contribuţia Uniunii Europene şi 2,23 mil. lei contribuţia din bugetul naţional al României.

    Proiectul AIR4Social are drept obiectiv general susţinerea şi dezvoltarea antreprenoriatului social în domenii cu valoare adăugată pentru comunităţile urbane din regiunile Nord-Vest şi Centru.

    Proiectul se adresează persoanelor din mediul urban al regiunilor Nord-Vest sau Centru care fac parte din următoarele categorii: persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (78 de locuri), tineri între 30-35 de ani (33 locuri), persoane inactive (12 locuri), persoane din grupuri dezavantajate pe piaţa muncii (6 locuri), şomeri, inclusiv de lungă durată (2 locuri).

    Prin proiect se urmăreşte dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în economie socială pentru un număr de 131 de persoane din categoriile eligibile şi înfiinţarea a 23 întreprinderi sociale în mediul urban al regiunilor Nord-Vest şi Centru cu ajutorul unei finanţări nerambursabile de 455.000 lei (circa 91.000 euro) care creează un total de 138 noi locuri de muncă.

  • Sondaj BNR: Peste jumătate dintre companiile nefinanciare au perceput o deteriorare a situaţiei economice la nivel naţional în ultimele şase luni, însă sentimentul s-a îmbunătăţit comparativ cu nivelul din 2023

    Peste jumătate (56%) dintre companiile nefinanciare au perceput o deteriorare a situaţiei economice la nivel naţional în ultimele şase luni, potrivit unui sondaj realizat de BNR, însă sentimentul s-a îmbunătăţit comparativ cu răspunsurile înregistrate în rapoartele anterioare (64% în decembrie 2023, 61% în martie 2023 şi 70% în martie 2021).

    În contextul în care una dintre vulnerabilităţile structurale persistente în economia locală este subcapitalizarea cronică a firmelor, evoluţia capitalurilor acestora este un factor extrem de important în evaluarea situatiei financiare. În sondajul din iunie al BNR, circa 67% dintre companii au estimat că situaţia capitalurilor proprii ale firmei nu a suferit modificări în ultima jumătate de an, iar aproximativ 21% din acestea semnalează o înrăutăţire.

    Cele mai grave probleme cu care se confruntă firmele sunt legate de costurile ridicate, în cazul a 54% dintre acestea, nivel similar cu cel din 2023. Pe locurile următoare se află presiunea concurenţei (43%) şi problemele fiscale sau legate de reglementări (41%), care au avansat câte o poziţie faţă de sondajul din decembrie 2023.

    În acelaşi timp, accesul la finanţare rămâne pe ultimul loc ca importanţă între problemele presante analizate (13%, -3 puncte procentuale faţă de anul 2023).

    În ceea ce priveşte disponibilitatea  forţei de muncă, firmele mari au raportat o înrăutătire a situatiei (58% indică factorul ca o problemă presantă, +13 puncte procentuale faţă de anul 2023), în timp ce IMM văd o relaxare.

    Potrivit sondajului, aproape jumătate dintre firme au întâmpinat probleme din cauza întârzierii încasărilor de la partenerii comerciali în ultimele 12 luni. Dintre acestea, mai mult de jumătate au avut de-a face doar ocazional cu comportamente de întârziere la plată din partea partenerilor publici sau privaţi.

    Totuşi, 10% dintre companii raportează că se confruntă frecvent cu această problemă, atât din partea entităţilor publice, cât şi a celor private.

    Gradul de utilizare a fondurilor europene este modest, numai 2% dintre firme apelând la această formă de finanţare.

    ”Nefructificarea finanţărilor prin programele europene generează costuri de oportunitate semnificative atât pentru sectorul societăţilor comerciale, cât şi pentru economie în sens larg, întrucât acestea sunt de natură a stimula investiţiile, cu efecte pozitive asupra creşterii economice”, se arată în raportul BNR.

    Vedeti aici sondajul integral

    La fel ca la editiile anterioare ale sondajului,  principalul motiv pentru care firmele au atras resurse din afara companiei a vizat constituirea capitalului de lucru sau plata furnizorilor (19%), urmat de investiţiile în clădiri, terenuri, fabrici, echipamente (12%).

    Numai 5% au utilizat resurse din afara companiei pentru angajarea sau instruirea salariaţilor.

    ”Practicile de finanţare ale IMM ilustrează nevoia creşterii educaţiei financiare în rândul acestora. Ponderea companiilor nefinanciare care nu au aplicat pentru finanţare de la bănci sau IFN în ultimele 12 luni se menţine importantă, la 73%, constantă de la evaluarea precedentă”.

    În acelaşi timp, rata de respingere a solicitărilor de credit din partea finanţatorilor se regăseşte la un nivel redus. Dintre firmele respondente care au solicitat credite de la bănci sau IFN, majoritatea au primit toată finanţarea şi au contractat creditul (87%).

    Majoritatea companiilor nefinanciare consideră că termenii şi condiţiile contractelor de credit s-au menţinut relativ constante în ultimele 12 luni, cu excepţia celor privind costul finanţării.

     

  • Bursă: Ministerul Energiei vrea ca Nuclearelectrica să continue proiectul bazat pe tehnologia reactoarelor modulare mici şi să majoreze la 243 mil. dolari plafonul creditului acordat filialele RoPower Nuclear doar dacă finanţarea nu poate fi asigurată din alte surse

    Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a anunţat primirea unei solicitări din partea Ministerului Energiei pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor din 18 iulie, potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori. 

    Printre aceste puncte se numără continuarea proiectului bazat pe tehnologia Reactoarelor Modulare Mici, după ce în AGA din aprilie statul român s-a abţinut de la vot, şi majorarea plafonului la 243 mil. dolari  de la Nuclearelectrica (creditor) către filiala RoPower Nucleare (împrumutat) cu menţiunea că accesarea se va face de “numai în măsură în care nu se va putea asigura finanţarea Proiectului SMR de la Doiceşti din alte surse (capital social, generat prin modificarea structurii actionariatului RoPower Nuclear, sau împrumuturi/credite bancare sau alte surse de finanţare) şi, oricum, numai până la identificarea unor astfel de alte surse de finanţare”, se arată în raportul publicat la BVB.

    Un alt punct pe ordinea de zi vizează ,andatarea Consiliului de Administraţie al RoPower Nuclear să poată decide, în limita valorii totale aprobate pentru etapele FEED Faza 2 Offshore şi FEED Faza 2 Onshore, modificarea structurii bugetului contractelor aferente acestora, precum şi alte modificări minore, în structura şi conţinutul acestor contracte, rezultate ca necesare în urma negocierilor dintre RoPower Nuclear şi partenerii contractuali, cu încadrarea în bugetul total alocat şi aprobat pentru Proiect şi corelat cu disponibilitatea resurselor de finanţare.

    Nuclearelectrica are o capitalizare bursieră de 13,7 mld. lei. De la începutul lui 2024 acţiunile s-au depreciat cu 7,5%.

     

  • Este oficial: Ministerul Educaţiei a publicat listele cu elevii care vor primi bani pentru achiziţia de calculatoare

    Ministerului Educaţiei (ME) a publicat în Monitorul Oficial listele cu cei aproape 2.000 de elevi care vor primi bani de la stat pentru achiziţia unui calculator nou.

    În această săptămână a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul ME nr. 4.725 din 17 iunie 2024 care prevede că 1.912 elevi vor putea să-şi cumpere calculatoare noi.

    Pentru achiziţia de calculatoare, beneficiarii vor primi bonuri valorice în valoare de 200 de euro, în perioada 26 august-6 septembrie. 

    Ministerul Educaţiei derulează Programul „Euro 200” începând cu anul 2004, în baza Legii nr. 269/2004, obiectivele sale fiind stimularea achiziţionării de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv dezvoltarea competenţelor de utilizare a mijloacelor IT & C.

    Astfel, a fost publicat ORDIN Nr. 4138/2024 din 3 aprilie 2024 privind aprobarea Calendarului pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare pentru anul 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 329 din 10 aprilie 2024.

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă sprijinul financiar este următoarea:

    a) pentru desktop: procesor cu frecvenţă nominală minimum 3.0 GHz, HDD minimum 500 GB sau SSD minim 240 GB, RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB, monitor LCD sau LED cu diagonală minimum 18.5“ şi rezoluţie minimum 1920 x 1080, tastatură, mouse optic, cameră WEB;

    b) pentru laptop sau notebook, ultrabook sau dispozitive echivalente: procesor cu minimum 2 nuclee, RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB, HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240GB, diagonală minimum 14“, rezoluţie minimum 1.366 x 768, cameră WEB.

     

  • Banca Transilvania finanţează dezvoltatorul imobiliar STC Partners cu 10 mil. euro pentru extinderea cu peste 100 de locuinţe a unui proiect imobiliar din Capitală

    Banca Transilvania finanţează dezvoltatorul imobiliar STC Partners cu 10 milioane de euro pentru extinderea cu peste 100 de locuinţe a ansamblului rezidenţial Quartier Azuga, situat în apropierea zonei Tei din Bucureşti.

    Prima fază a proiectului a fost susţinută tot de BT, cu o finanţare de 6 milioane de euro acordată companiei în ianuarie 2024.

    „Investiţia noastră suplimentară în dezvoltarea acestei noi comunităţi rezidenţiale verzi subliniază încrederea noastră în calitatea proiectului şi în contribuţia sa la peisajul şi calitatea vieţii din Bucureşti”, spune Cosmin Călin, Director Executiv Large Corporate, Banca Transilvania.

    STC Partners a fost fondată de Adi Steiner (fost  Manager de Proiect şi Manager Regional în cadrul Strabag România), Roxana Cristea (fost Manager Achiziţii şi Dezvoltare Afaceri în cadrul Strabag România) şi Andrei Ştefan (investment analyst în cadrul companiilor Prime Kapital şi MAS, consultant la Horvath & Partners, Roland Berger, Quick Release).

    „Asigurarea creditului de dezvoltare pentru faza a doua înainte de finalizarea primei faze este un indicator bun al succesului proiectului nostru şi al capacităţii echipei noastre de dezvoltare”, afirmă Andrei Ştefan, Partener, STC Partners.

    Anterior, compania a dezvoltat şi Quartier Gramont, situat lângă Palatul Parlamentului, finalizat şi vândut integral în 2021.

     

  • Indicatorii nonfinanciari câştigă teren în decizia de finanţare: experienţa antreprenorilor, relaţia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul sunt factori care pot aduce bani în companiile mici

    ♦ „Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici nu întotdeauna arată foarte apetisant. Punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“ ♦ „Fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă“ ♦ „O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local“.

    Indicatorii nonfinanciari încep să aibă o importanţă din ce în ce mai mare în decizia de finanţare din mediul de business local, astfel că factori precum experienţa antrepre­norilor, relaţia cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul pot aduce bani în companiile mici, a fost una dintre concluziile evenimentului „Secretele antreprenorului de succes“ – Timişoara.

    Evenimentul a avut ca temă principală „Finanţarea afacerii nu este doar despre bani“ şi s-a desfăşurat cu sprijinul Raiffei­sen Bank, partener strategic. Partenerii me­dia au fost Ziarul Financiar şi Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a fost organizaţie suport.

    Sponsorii evenimentului au fost Raiffeisen Bank, Omnicredit, TargetWeb, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti, Puratos, Biris Goran SPARL, avocat Claudiu Popovici, Fair Revive SPRL, Contzilla, Senneville.

    În deschiderea evenimentului, Liviu Sav a prezentat o scurtă radiografie a regiunii de dezvoltare Vest plecând de la datele finan­ciare din 2023, iar Sorin Maxim, director general al ADR Vest, a subliniat necesitatea tranziţiei de la granturi la capital de risc.

    „În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului. (…) Este clar că fără inovare, productivitate şi digitalizare nu vom putea avea creştere sustenabilă în următoarea perioadă. Tocmai de aceea noi, ca regiune, ne propunem să investim în două fonduri de capital de risc“, a spus Sorin Maxim în cadrul evenimentului.

    În plus, el a spus că există două abordări în România: una este cea în care vine Banca Europeană de Investiţii şi gestionează fondurile, plasează banii în numele guver­nului sau cazul unei regiuni cum este cea pe care o administrează el, care încearcă să creeze, să lege acest ecosistem de cunoaş­terea dezvoltării companiei.

    „Mai ales în zona de tehnologie este nevoie de a avea acces în piaţa pe care doreşti să o ataci“, a adăugat directorul general al ADR Vest.

    Invitaţii din panel, Adrian Minea, Bianca Munteanu, Adrian Panaitescu, Elisa Rusu şi Gabriel Biriş, au discutat despre ce factori influenţează modul în care sunt finanţate afacerile, cum ar trebui să îşi pregătească antreprenorii afacerile pentru a obţine finanţare.

    „Eu aş putea vorbi din ambele per­spec­tive, din perspectiva finanţatorului, cât şi din perspectiva companiei. Chiar dacă noi vin­dem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să fa­cem acest lucru, să atragem bani. Şi la noi a contat foarte mult experienţa echipei acţionaru­lui CEO-ului, mai ales în pri­mul an de activitate. Faptul că făcusem timp de 20 şi ceva de ani acest lucru înainte a convins anumiţi investitori şi finanţatori ai noştri să investească sau să ne finanţeze pe noi, să dăm mai departe către micii întreprinzători“, a spus Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

    Indicatorii nonfinanciari capătă o greutate din ce în ce mai mare în decizia de finanţare în prezent, susţine ea. „Noi, mai departe, încercăm să preluăm acest model şi să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţio­narului, nu numai pe com­portamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în mo­mentul de faţă. Deci punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“, a detaliat CEO-ul Omnicredit.

    Prezentările susţinute de Alina Marchiş, Delia Mircea, Marius Maier, Cristina Ienciu, Andrei Munteanu, Claudiu Popovici, Andreea Ciocănescu, Iulian Ghişoiu, Melinda Morariu, Gabriel Biriş, Elisa Rusu şi Laura Semenescu s-au concentrat pe diverse teme de interes pentru IMM-uri. Evenimentul s-a încheiat cu povestea unui antreprenor de succes, Adina Bugescu, pre-sales manager în cadrul companiei de panificaţie Prospero.

    „Problema cu antreprenoriatul româ­nesc pe care o văd eu cel mai mult în momentul de faţă este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult. O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local şi când o să avem o atitudine de «hai să fie bine şi să ne ajutăm», nu să ne găsim portiţa de cum să intru eu în locul ăla“, a subliniat ea.

     

    Sorin Maxim, director general, ADR Vest

    ► Pe primul program de finanţare am avut 25 de milioane de euro strict granturi pentru IMM-uri şi microîntreprinderi, am crescut mai apoi la 55 de milioane şi acum aproape 175 de milioane de euro.

    ► În zona de capital de risc poate fi o şansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc şi se vede că există o legătură clară între reţelele care au sofisticat tipologia de investiţii raportat la valoarea PIB-ului.

    ► Aş vrea să marchez încă o dată câteva lucruri care cred eu că contează în zona aceasta de finanţare. În primul rând, digitalizarea ajută la creştere şi dezvoltare. Evident, inovarea produce valoare adăugată. România stă foarte rău la inovare.

     

    Adrian Minea, managing director, Bipmobile Group

    ► În sfârşit, bancherii cu care noi lucrăm ne tratează ca pe nişte parteneri şi cred că am ajuns la momentul în care putem spune că facem business inclusiv cu banca.

    ► Noi am investit peste 1 mil. euro din bani proprii într-o companie care digitalizează procese, care inovează. Din păcate, noi nu am reuşit să găsim deloc în România fonduri nerambursabile pentru digitalizare şi improvement pe procese. Încă căutăm, dar se pare că viitorul este în altă ţară şi se pare că de acolo vom reuşi să luăm banii.

    ► De aceea stăm foarte rău la nivelul inovaţiei în România şi suntem pe ultimul loc şi în statistici. Eu cred că românii sunt oameni deştepţi.

     

    Bianca Munteanu, manager, climate change & sustainability services, EY

    ► Între­prin­de­rile mai mari sunt cele care au acces la informaţii despre finanţarea sustenabilă sau cum poate fi influenţată finanţarea de domeniul de activitate. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, lucrăm foarte mult cu băncile în a crea un sistem de management ce integrează un sistem de due diligence aplicat entităţilor ce vor să acceseze un credit.

    ► Dacă sectorul de activitate se încadrează la un risc ridicat, se cer raportări de mediu.

    ► Când vorbim de finanţare sustenabilă, vorbim atât de o componentă de mediu, cât şi de cea socială. Cam în direcţia aceasta ar putea influenţa domeniul de activitate accesul la finanţare.

     

    Elisa Rusu, CEO, Omnicredit

    ► Chiar dacă noi vindem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc uşor nici nouă, ca firmă privată, să facem acest lucru, să atragem bani.

    ► Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care, mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experienţa acţionarului, nu numai pe comportamentul de plată, cât şi pe cel în relaţiile cu statul, cu alţi furnizori, cu băncile, cât şi pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acţionari şi sunt cu probleme în momentul de faţă.

    ► Punem foarte mult accent pe indicatori nonfinanciari.

     

    Gabriel Biriş, antreprenor şi avocat specializat în taxe

    ► Ce vedem este foarte mult accent pe partea formalistă, pe cifre, care să se încadreze în anumiţi indicatori, ceea ce este perfect de înţeles din punctul de vedere al finanţatorului.

    ► Finanţatorul trebuie să se asigure că cash flow-ul permite plata ratelor şi că, în cazul în care nu se plătesc ratele, sunt suficiente garanţii, este atât de simplu.

    ► În zona de agricultură şi tot ce înseamnă lanţul de producţie, cel alimentar, este un interes consistent din partea băncilor să finanţeze.

    ► Pe partea de legislaţie fiscală, principala mea preocupare este ATAD – anti-tax avoidance directive, care limitează deductibilitatea dobânzilor la o anumită sumă.

     

    Adrian Panaitescu, antreprenor în leasing de personal şi expert contabil

    ► Cererile din partea clienţilor noştri merg în două mari direcţii: partea de capital de lucru, pentru că multe firme au nevoie de capital de lucru, precum şi partea de credit de investiţii, eu aş spune undeva la 70% este capital de lucru, iar 30% credit de investiţii.

    ► Mă bucur să aud că începe să conteze partea de notorietate, partea de experienţă, partea de know-how a celor care conduc firma.

    ► Încă se pune prea mult accent pe indicatori clari, cifră de afaceri, capitalizare, lichidităţi ş.a.m.d. Din ce am văzut eu, mai ales la băncile mari, rigiditatea este încă destul de mare.

     

    Alina Marchiş, asociat finanţare şi dezvoltare IMM, BERD

    ► Impor­tant pentru noi este ca antrepre­norii români să ajungă la experţii de care au nevoie pentru ca afacerile lor să crească.

    ► Suntem cunoscuţi în România pentru proiectele mari pe care le finanţăm în sectorul public şi cel privat, vorbim despre împrumuturi mari, de zeci de milioane de euro câteodată.

    ► Sunt atâtea IMM-uri în România care nu au nevoie de o astfel de investiţie sau nu o pot duce, iar noi nu putem să ignorăm 99% din economia României, motiv pentru care preferăm să dăm un sprijin nerambursabil în sume mai mici, vorbim despre 15.000 – 20.000 de euro, partea noastră, prin care să producem acest impact de la companie la companie.

     

    Laura Semenescu, senior relationship manager IMM, Raiffeisen Bank România

    ► Dacă o companie are un istoric, ne uităm la dinamica cifrei de afaceri, ce servicii sau produse vinde într-o anumită perioadă. Pe lângă partea asta de venituri, ne mai uităm şi la partea de profitabilitate.

    ► Ne uităm să vedem dacă omul face profit din activitatea lui curentă, dacă a reuşit să ajungă acolo unde vrea să fie.

    ► Gradul de îndatorare îmi arată mie cât este de îndatorat clientul şi îmi poate arăta dacă poate plăti sau nu partea de finanţare, dacă poate să-şi plătească ratele, chestiunea asta este într-adevăr importantă.

     

    Marius Maier, managing partner, CMC Grup Risk Advisor

    ► Riscurile finanţării afacerilor sunt elemente care pot să ne complice existenţa. Unul dintre aspecte este dat de faptul că aproape nicio finanţare semnifica­tivă nu se face fără garantarea activelor luate în garanţie.

    ► Cel mai mare risc în zona asta este dat de faptul că aproape nimeni nu verifică şi nu se asigură că pe perioada asigurată acoperirea poliţei rămâne funcţională. Este extrem de important ca acoperire să rămână funcţională pe perioada poliţei de asigurare.

    ► Este extrem de important să privim la viitor, dar este mult mai important să învăţăm din greşeli.

    ► Anul 2024 este un an în care insolvenţele bat la uşa clienţilor noştri.

     

    Cristina Ienciu, Romania country coordinator, Insol Europe

    ► La nivelul UE a fost o directivă care a fost implementată şi de România acum un an jumate, prin care UE impus ca statele membre să aibă proceduri de restruc­tu­rare pentru companii.

    ► Compa­niile care ajung în insolvenţă la nivel de UE sunt un impact foarte mare, un efect de domino şi atunci Comisia Europeană a considerat necesar să se intervină într-un stadiu incipient al dificultăţii, adică când compania începe să aibă probleme, astfel încât să se evite ajungerea în insolvenţă şi pierderea de locuri de muncă, pierderea clienţilor.

    ► Avantajele sunt mult mai mari dacă se ia decizia. Companiile sunt încurajate să-şi ia decizia de restructurare într-o etapă premergătoare insolvenţei.

     

    Melinda Morariu, director general, IMM Club, cofondator şi CEO, Bridge-to-Information

    ► Am văzut cât de importantă este luarea deciziilor informate, dar ca să putem să ne luăm nişte decizii informate este şi mai important să urmărim tendinţele şi, înainte să ajungem la nişte situaţii extrem de neplăcute, să putem să ne luăm măsurile foarte din timp.

    ► Noi ajutăm antreprenorii să-şi ia deciziile informate pe bază de date şi să-şi urmărească tendinţele pentru a evita situaţiile neplăcute, dar şi pentru a putea să profite de oportunităţile care se ivesc de foarte multe ori în activitatea noastră.

    ► Antreprenorii doresc soluţii care sunt rapide, sunt simple, clare, nu necesită schimbarea proceselor lor de business şi oferă diverse grade de detaliere.

     

    Andrei Munteanu, cofondator şi CEO, Cowork Timişoara

    ► Ar trebui să plecăm de la faptul că ar trebui să rezolvăm o problemă şi atunci ar trebui să ajungem să ne ştim clienţii cât mai bine, să ajungem să înţelegem problema pe care ar trebui să o rezolvăm, cum vorbesc ei despre problema asta, cum se resimte în viaţa lor, ce soluţii folosesc, cât sunt dispuşi să plătească pentru asta şi toată componenta este o metodologie în lumea de start-up de tech.

    ► Important este să vedem ce funcţionează pentru businessurile noastre şi să nu ne limităm cumva la ce e în mod normal în jurul nostru şi poate ne uităm şi în afara bulei, s-ar putea să luăm de la businessurile tech ceva bun care să ne ajute şi pe noi.

     

    Claudiu Popovici, avocat

    ► Trăim într-o eră digitală până la urmă, dar trebuie să avem în vedere că riscul poate să apară inclusiv în ceea ce priveşte funcţionarea şi existenţa acestor website-uri. Este foarte importantă această rubrică de termeni şi condiţii. Practic este contractul încheiat cu clientul.

    ► Un aspect foarte important la termeni şi condiţii este acela că ar trebui să fie adaptat activităţii pe care o face clientul. Răspunderea contractuală este un subiect care nu poate să fie ocolit în nicio situaţie, nici dacă vorbim despre site-uri, nici dacă vorbim despre contracte încheiate fizic. Drepturile şi obligaţiile părţilor sunt practic prevederile acestui contract încheiat cu clientul care accesează website-ul.

     

    Iulian Ghişoiu, antreprenor şi expert în SEO

    ► Când vorbim de social, avem câteva platforme sau site-uri pe care fiecare dintre noi le folosim.

    ► Analizele ne arată foarte clar că suntem din ce în ce mai prezenţi în online, din ce în ce mai prezenţi în social media şi petrecem peste două ore în medie pe reţelele sociale, aşa că există această tendinţă de petrecere a timpului în reţelele sociale.

    ► În trecut era suficient să apărem în Pagini Aurii şi oamenii să caute acolo un număr de telefon şi să ne sune. Ei bine, lucrurile s-au schimbat, iar acum avem nevoie de o prezenţă în cât mai multe locuri, nu doar în offline, ci şi în online.

     

    Andreea Ciocănescu, coordonator, Bakery School

    ► Sunt coordonator de şcoală de meserii, ceva ce în ziua de astăzi pare o luptă pierdută, însă facem treaba asta deja de patru ani şi credem că o facem bine, căci am început cu o cauză socială, respectiv să oferim o şansă la o carieră în industria asta de brutărie, patiserie-cofetărie pentru copiii din medii defavorizate, însă anul acesta am reuşit performanţa să câştigăm locul întâi la o olimpiadă naţională şi să formăm lotul naţional de juniori.

    ► Principalul nostru obiectiv este să creştem vizibilitatea şi să avem mai mult impact în căutarea de parteneri şi de susţinători ai programului nostru. Avem multe bariere în a ne atinge acest obiectiv.

     

    Adina Bugescu, pre-sales manager, Prospero

    ► Problema cu antreprenoriatul românesc este că antreprenorii mici nu se deranjează şi nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câştigul mare sau să fim siguri că o să câştigăm şi că n-o să câştigăm puţin, ci o să câştigăm din start mult.

    ► Noi am făcut multe produse şi teste şi nu s-a concretizat neapărat cu un produs, dar printr-o vânzare la clientul care a vrut produsul respectiv. Poate le-am reconvertit, dar dacă nu încerci şi nu faci, aştepţi doar să-ţi vină comanda mare sau clientul mare sau o siguranţă este foarte greu de lucrat.

    ► O să câştigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local.

  • Statul mai dă 2,5 mld. lei pentru IMM-uri: încă 2.300 de întreprinderi mici şi mijlocii vor putea să acceseze finanţări pentru investiţii şi capital de lucru

    Bugetul total al programului IMM Plus a fost majorat cu aproximativ 2,5 miliarde lei, până la 15 miliarde lei, măsură care va permite accesul a încă 2.300 de întreprinderi mici şi mijlocii la finanţări pentru investiţii şi capital de lucru, a anunţat joi ministerul Finanţelor.

    Astfel, se majorează şi plafonul total al garanţiilor de stat care pot fi emise în cadrul Programului cu 2,22 miliarde lei, până la 13,32 miliarde lei şi bugetul grantului cu peste 279,875 lei până la 1,68 miliarde lei.

    „Prin această suplimentare, ne asigurăm că aproximativ alte 2.000 companii vor beneficia de sprijinul necesar pentru dezvoltare şi investiţii. Aceste instrumente financiare sunt esenţiale pentru a oferi mediului de afaceri resursele necesare pentru a-şi dezvolta afacerile, a crea locuri de muncă şi a stimula inovaţia”, spune Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.

    Din plafonul de garanţii valabil până la 30 iunie 2024, de 11,1 miliarde lei, 7,99 miliarde lei alocată FNGCIMM este utilizată în proporţie de 96,28%, suma de 2,01 miliarde lei alocată FGCR este utilizată în proporţie de 98,62 %, iar suma de 1,1 miliarde lei alocată FRC este utilizată în proporţie de 27,53%.

    Prin aprobarea măsurilor propuse, numărul maxim al beneficiarilor programului creşte la 13.800, de la 11.500 cât erau prevăzuţi înainte de majorarea bugetului IMM Plus.

    Dispoziţiile legale în vigoare în domeniul ajutorului de stat permit majorarea bugetului unei scheme de ajutor de stat cu până la 20%, fără a fi necesară notificarea Comisiei Europene.

    Schema de ajutor de stat IMM PLUS a fost autorizată de către Comisia Europeană la data de  8 aprilie 2024. Plata dobânzilor se realizează trimestrial pentru trimestrul anterior, până la data de 31 iulie 2026 inclusiv.

    Ajutor sub formă de garanţii pentru împrumuturi

    Prin Program, se acordă garanţii de stat, în procent de maxim 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente creditului garantat, pentru unul sau mai multe credite pentru realizarea de investiţii şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru finanţarea capitalului de lucru.

    Valoarea maximă a finanţărilor acordate unui beneficiar nu poate depăşi 5.000.000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanţarea capitalului de lucru, respectiv 10.000.000 lei pentru creditele de investiţii, cu excepţia beneficiarilor din domeniul agriculturii primare, acvaculturii şi pisciculturii pentru una sau mai multe activităţi finanţate, pentru care valoarea maximă a finanţării este de 5.000.000 lei.

    Ajutor sub formă de grant

    Beneficiarii programului care au contractat credite de investiţii şi/sau credite/linii de credit garantate beneficiază de un grant în limita cumulului rezultat din valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare, aferente garanţiei acordate, pe toată durata de valabilitate a garanţiei acordate, şi a dobânzilor aferente creditelor/liniilor de credit, acordate pe o perioadă de maximum 12 luni, dar nu mai mult de echivalentul în lei al sumei de 2.250.000 de euro pe întreprindere, respectiv echivalentul în lei a 280.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniul agriculturii primare şi 335.000 de euro/întreprindere în cazul beneficiarilor din domeniile pescuitului şi acvaculturii. În cazul UAT-urilor, valoarea grantului acordat nu poate depăşi echivalentul în lei a 2.250.000 de euro.

    Componentele Programului IMM PLUS

    Componenta IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiţii sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanţarea altor credite de investiţii sau cheltuieli destinate achiziţiei de părţi sociale şi acţiuni.

    Componenta AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniştii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

    Componenta IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităţilor şi finanţarea investiţiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.

    Componenta CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, susţinerea investiţiilor în domeniul energiei verzi şi alinierea la obiectivele de mediu implementate de:

    • IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcţiilor, inclusiv start-up-uri, precum şi arhitecţi şi birouri individuale de arhitectură;
    • Unităţi Administrativ Teritoriale (municipii, oraşe, comune).

    Componenta RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilităţi de garantare de către stat în mod transparent şi nediscriminatoriu pentru creditele de investiţii şi creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.

    Componenta INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanţii guvernamentale pentru companiile româneşti inovative şi/sau care îşi promovează produsele şi serviciile destinate exportului.