BusinessMagazin

Tag: exporturi

  • Cu cererea la pământ pe Franţa şi Spania, exporturile nemţilor s-au prăbuşit cu peste 30% în aprilie

    Exporturile nemţilor s-au prăbuşit într-un ritm record în luna aprilie, întrucât economiile din întreaga lume au fost îngheţate în a patra lună a anului, pe fondul măsurilor implementate pentru a opri răspândirea virusului, potrivit Bloomberg.

    Vânzările externe au scăzut cu 31,1% faţă de anul trecut, o prăbuşire fără precedent la nivelul datelor oficiale înregistrate încă din anii ă50.

    În acelaşi timp, importurile au suferit o lovitură similară cu cea de la criza financiară din deceniul anterior.

    Producătorii germani se confruntau deja cu o cerere slabă înainte ca pandemia să forţeze businessurile să se închidă.

    Deşi multe companii şi-au reluat activitatea, incertitudinea legată de potenţiala evoluţie a pandemiei pune în continuare o presiune enormă pe cerere.

    Bundesbank, banca centrală germană, a estimat că economia dependentă de comerţ a nemţilor va cădea cu 7% în acest an.

    În aprilie, exporturile către China – epicentrul original al pandemiei – au scăzut cu 12,6%. La nivelul Europei, exporturile către Franţa au scăzut cu 48%, în timp ce vânzările externe către Italia au căzut cu 40%.

  • O veste bună pentru România: Previziunile de export pentru industria germană s-au îmbunătăţit considerabil, ceea ce va ajuta industria şi exporturile din România

    Încrederea de business a exportatorilor germani s-a mai îmbunătăţit în luna mai, conform unui raport al institutului de politici economice ifo Institute, ceea ce reprezintă un semnal bun pentru România, întrucât nemţii sunt unii dintre principalii pateneri comerciali ai ţării.

    Astfel, raportul arată că sentimentul la export în sectorul de producţie, măsurat printr-un indicator al institutului, s-a îmbunătăţit de la minus 50,2 puncte la minus 26,9 puncte.

    Spre comparaţie, indicatorul se situa la plus 2,9 puncte în mai 2019, iar deteriorarea accelerată a început în luna martie, când încrederea exportatorilor s-a situat la minus 19,4 puncte.

    Totuşi, exportatorii sunt departe de a fi optimişti, chiar şi după această evoluţie pozitivă.

    În aproape toate sectoarele exportatorii se aşteaptă la un declin şi în luna mai, însă acesta ar putea fi mai redus faţă de luna anterioară.

    Încrederea a crescut în industria auto, însă încrederea exportatorilor din sectorul electric a scăzut dramatic.

  • Germania a intrat în recesiune – scădere a consumului şi a exporturilor

     O scădere a investiţiilor, a consumului privat şi a exporturilor a împins economia germană în recesiune în primul trimestru, cu o scădere de 2,2%, cea mai mare rată de reducere din 2009, arată date detaliate au arătat luni, oferind o privire asupra daunelor cauzate de pandemie, relatează Reuters.

    Oficiul Federal de Statistică a declarat că investiţiile de capital au scăzut cu 6,9%, consumul privat cu 3,2% şi exporturile cu 3,1% în perioada ianuarie-martie, comparativ cu ultimele trei luni ale anului 2019.

    Datele anunţate de Oficiul Federal de Statistică au arătat că investiţiile în sectorul construcţiilor, care reprezintă aproape 10% din PIB şi este cel mai mare angajator al Germaniei, au crescut cu 4,1%, contribuind cu 0,4 puncte procentuale la creşterea trimestrială.

    Cheltuielile de stat au fost celălalt punct pozitiv din datele altfel sumbre şi, împreună cu construcţiile, au prevenit o contracţie mai profundă. Datele arată că cheltuielile guvernamentale au crescut cu 0,2%.

    Scăderea de 2,2% a producţiei trimestrial a fost cea mai importantă de la criza financiară de acum un deceniu şi a doua cea mai mare de la reunificarea germană din 1990. Ea vine după o contracţie de 0,1% în ultimele trei luni ale anului 2019.

    Economiştii se aşteaptă la o scădere mai mare în trimestrul doi, în condiţiile în care cea mai mare parte a efectelor restricţiilor introduse la mijlocul lunii martie vor deveni evidente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Miracolul chinezesc: Beijingul anunţă că exporturile Chinei au crescut cu 3,5% în aprilie faţă de anul trecut, după ce estmările arătau un declin de 15%. Chinezii au trimis 27 miliarde de măşti medicale în toată lumea

    Exporturile Chinei au crescut în mod neaşteptat în luna aprilie, însă importurile au scăzut în aceeaşi lună, în contextul în care restricţiile de circulaţie impuse pentru a limita răspândirea virusului au fost relaxate, potrivit CNBC.

    Datele de la Administraţia Generală a Vămilor publicate joi arată că exporturile denominate în dolari au crescut cu 3,5% faţă de aprilie 2019, în timp ce importurile au scăzut cu 14,2% în aceeaşi perioadă.

    Economiştii chestionaţi de Reuters estimau un declin al exporturilor de 15,7% în aprilie, în timp ce aşteptau o scădere de 11,2% a importurilor.

    În luna martie, exporturile Chinei au scăzut cu 6,6% faţă de anul anterior, în timp ce importurile au scăzut cu 0,9%.

    Surplusul comercial al Chinei pentru luna aprilie a fost de 45,34 miliarde dolari, în comparaţie cu estimările de 6,35 miliarde dolari ale economiştilor chestionaţi de Reuters.

    Pentru luna martie, China a raportat un surplus comercial de 19,9 miliarde dolari.

    Înainte de publicarea datelor, Liu Li-gang, economistul-şef pentru China al Citigroup, a estimat că exporturile medicale ar putea duce la creşterea exporturilor totale, întrucât China a trimis în aprilie bunuri medicale în toată lumea.

    „Cifrele arătau robust încă de la începutul lunii aprilie”, a spus Liu Li-gang pentru CNBC, înainte de publciarea rezultatelor.

    Exporturie de bunuri medicale – care cuprind 27,8 miliarde de măşti medicale şi 130 milioane de costume de protecţie – ar fi contribuit la creşterea exporturilor în martie cu aprilie cu circa 2,7%.

  • Lovitură pentru a treia economie a lumii: Exporturile au scăzut cu 11,7% în luna martie, iar analiştii consideră că nu a resimţit încă impactul total al crizei

    Exporturile Japoniei, a treia cea mai mare economie a lumii, au scăzut cu 11,7% în luna martie, în comparaţie cu anul trecut, în timp ce importurile au scăzut doar cu 5%, ceea ce arată efectele întârziate ale crizei asupra ţării, potrivit FT.

    Analiştii se aşteptau la o scădere de circa 10% atât la nivelul exporturilor, cât şi la nivelul importurilor, în contextul în care marii exportatori japonezi sunt expuşi puternic la scăderea cererii înregistrată la nivel global.

    În ceea ce priveşte destinaţiile, exporturile către SUA au scăzut cu 16,5% ca valoare, în timp ce exporturile către Europa au înregistrat un declin de 13,2%, iar cele către Asia un declin de 9,4%.

    Cele mai afectate sectoare sunt cel auto, cu o scădere de 13,1%, şi cel al maşinăriilor grele, care a scăzut cu 17,9%.

    Cu toate acestea, analiştii consideră că Japonia nu a resimţit încă impactul total al crizei.

    „Uitându-ne înainte, am creionat o scădere de 30% de la trimestru la trimestru pentru exporturile de bunuri şi servicii în trimestrul doi, care ar depăşi cel mai mare declin înregistrat de Japonia în timpul crizei financiare globale”, a notat Tom Learmouth, analist specializat pe economia Japoniei, în cadrul Capital Economics.

  • În timp ce Europa şi SUA se afundă în recesiune, China îşi revine: Exporturile chinezilor au scăzut doar cu 3,5% în martie

    Exporturile Chinei au înregistrat în martie un minus de doar 3,5% în comparaţie cu martie 2019, indicând o potenţială revenire a comerţului, după ce în ianuarie şi februarie chinezii au înregistrat scăderi masive, pe fondul pandemiei de COVID-19, potrivit FT.

    Conform datelor publicate de administraţia Vămilor din China, marţi, exporturile pe primul trimestru au scăzut cu 6,4% de la an la an, în comparaţie cu declinul de două cifre înregistrat în perioada ianuarie-februarie.

    Mai mult, pentru luna martie China a înregistrat un excedent comercial de 18,5 miliarde dolari, în comparaţie cu un deficit de 7,1 miliarde dolari pentru ianuarie şi februarie.

    Însă oficialii adminstraţiei Vămilor au atras atenţia cu privire la situaţia actuală în care cele mai mari pieţe de export ale Chinei au încă măsuri de carantină naţională introduse, pentru a opri răspândirea pandemiei.

    „În timp ce COVID-19 se răspândeşte la nivel mondial, economia globală se confruntă cu presiuni din ce în ce mai mari. Incertitudinea este în creştere, iar comerţul exterior al Chinei se confruntă cu dificultăţi mai mari”, a spus Li Kuiwen, purtător de cuvânt al administraţiei Vămilor.

     

  • OPINIE – Daniel Stăncescu, CEO Adeplast: “De ce nu se extind mai mult antreprenorii români pe alte pieţe?”

    De altfel, dacă ne uităm la numeroasele politici industriale noi, adoptate în ultimii ani de către ţările dezvoltate, acestea se bazează într-o măsură semnificativă pe atragerea investiţiilor în general şi a investiţiilor străine directe, în special. 
    La nivel global, cererea de investiţii este la fel de puternică ca întotdeauna, oferta scade şi piaţa este mai puţină prietenoasă decât în urmă cu câţiva ani. Se conturează din ce în ce mai clar tendinţa de scădere a investiţiilor productive transfrontaliere şi creşte ritmul adoptării tehnologiilor digitale în lanţurile de aprovizionare globale în multe industrii.
    În acest context, UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development – Conferinţa Naţiunilor Unite axată pe schimburi comerciale şi pe dezvoltare) subliniază necesitatea unei creşteri explozive a utilizării zonelor economice speciale (SEZ, special economic zones, peste 1.000 identificate în utimii 5 ani şi alte 500 în curs de implementare) ca instrumente de politică pentru atragerea investiţiilor pentru dezvoltarea industrială. Dar, din păcate, statul român pare că nu vede aceste mişcări globale. Cum pare că nu va vedea asta nici în viitorul foarte apropiat, va trebui să facă faţă nu numai provocărilor asociate unui climat de investiţii şi comerţ mai dificil, ci şi altor provocări, dintre care cea mai importantă este noua revoluţie industrială, care ar putea eroda puternic importanţa costurilor scăzute ale forţei de muncă, avantajul concurenţial tradiţional al României în cursa atragerii investiţiilor străine.
    În 2018, datele oficiale arată o creştere a ponderii vânzărilor filialelor companiilor multinaţionale la 32% din PIB-ul global, un nivel al activelor de peste 110.000 miliarde de dolari şi circa 76 de milioane de salariaţi. Spre comparaţie, în 1990, care ar fi trebuit să fie anul de start al României în cursa modernizării sale, aceste filiale aveau active de peste 6.200 de miliarde de dolari şi circa 28 de milioane de salariaţi. În 1990 s-au înregistrat vânzări de 7.000 de miliarde de dolari, iar în 2018, vânzări de peste 27.000 de miliarde. Fie că ne place sau nu, aceste companii multinaţionale sunt vectorul globalizării, orice stat aflat în competiţie cu restul pentru atragerea investiţiilor străine trebuie să aibă relaţii cu aceşti jucători globali. Are oare statul nostru relaţii măcar cu aceste companii, cunoscută fiind lipsa de dialog a unor guverne cu mediul de afaceri? Nu prea se văd. Cum nu se vede nicio companie multinaţională deţinută de statul român. Şi acest lucru în condiţiile în care la nivel global sunt peste 1.500 astfel de companii, în peste 73% statul deţinând direct sau indirect majoritatea.
    Să vorbim la nivel regional, despre Europa Centrală şi de Est? Statele vecine au mers pe un model care s-a dovedit câştigător: au utilizat resursele pe care le aveau, monopolul din ţara de origine şi au mers în ţările vecine, evident sprijinite de statul de origine.
    Subscriu la opinia că antreprenorii formează coloana vertebrală a unei economii, că o economie naţională are în egală măsură nevoie de capital autohton şi de capital străin, însă azi un antreprenor are nevoie de susţinerea şi consolidarea spiritului său, economia României are nevoie mai mult decât oricând de educaţie antreprenorială, întrucât contextul în care ne aflăm este unul diferit total de capitalismul clasic, în care s-a născut şi dezvoltat antreprenorul român care, în lipsa unor instituţii specializate sau mentori care să-l ajute să se orienteze, s-a autoeducat. De altfel, deopotrivă şi antreprenorul, şi corporaţia multinaţională au nevoie de investiţii ale statului în trei domenii prioritare: infrastructură, educaţie, sănătate. Am pierdut deja atât de mult timp încât trebuie să ne trezim şi să vedem cât de mult se transformă lumea noastră.
    În ciuda unor poveşti antreprenoriale de succes dezvoltate în România de întreprinzători români, care validează viziunea şi curajul antreprenorului român – două din trăsăturile definitorii ale succesului în internaţionalizarea afacerilor – nu contăm ca ţară de origine în universul companiilor multinaţionale pentru că ne-a lipsit maturitatea, ne-au lipsit resursele financiare, ne-a lipsit suportul statului. Programele de promovare a exportului nu sunt suficiente pentru internaţionalizarea afacerilor antreprenoriale româneşti. Odată ieşit pe alte pieţe prin filialele sale, antreprenorul român va vedea singur diferenţele, va căpăta şi mai multă experienţă şi va învăţa şi mai multe lucruri pe care le va aduce acasă.
    Piaţa materialelor de construcţii din România oferă multe oportunităţi, în special pe termen mediu şi lung. Avem circa 430 locuinţe/1.000 de locuitori faţă de o medie a UE de circa 480 locuinţe/1.000 de locuitori, cu o valoare maximă de 570 în Grecia, 550 în Portugalia sau 540 în Spania. Sub valoarea noastră se află doar Slovenia, Slovacia, Polonia şi Luxemburg. Românul are un ataşament special faţă de casa sa, el vrea să fie proprietar, aşa că cererea va continuă să crească. Aproape 51% din cele 9 milioane de locuinţe din România sunt construite înainte de 1970, prin urmare vorbim de o piaţă importantă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii. Ca pondere a locuinţelor construite înainte de 1970, ne depăşesc doar şase ţări ale Uniunii Europene – Franţa (52%), Italia, Germania, Suedia, Belgia şi Danemarca (62%), iar cu Austria (51%) suntem la egalitate.
    Potenţial imens este însă pe nonrezidenţial, unde statistica ne arată diferenţe extrem de mari faţă de alte ţări membre: în România avem circa 975 mp clădiri comerciale/1.000 de locuitori faţă de peste 5.700 în Germania sau 2.500 în Polonia, 562 mp clădiri de birouri/1.000 locuitori faţă de 5.200 în Germania sau 2.300 în Polonia. 

  • Deficitul comercial s-a adâncit la început de 2020, pe fondul creşterii neanticipate a consumului

    ♦ Exporturile de bunuri au crescut în ianuarie cu 3,3% faţă de ianuarie 2019, până la 5,7 mld. euro, iar importurile au avansat cu 3,4%, până la 7 mld. euro ♦ Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit, ajungând la 1,32 mld. euro în prima lună din an, cu aproape 4% peste cel înregistrat în prima lună din ianuarie 2018.

    Sunt câţiva ani de când deficitul comercial este, privind de-a lungul ultimului deceniu, „cel mai mare din 2008“ încoace. În ianuarie 2008, deficitul comercial a fost de 1,4 miliarde de euro, la o creşetere economică pe întreg anul ce a depăşit 9%. În perioada de restrângere economică deficitul comercial s-a comprimat, dar a reînceput să crească odată cu expansiunea economică orientată cu precădere spre consum, consum hrănit şi din importurile de bunuri care au provocat în 2019 un deficit comercial de 17 miliarde de euro.

    În ultimii doi ani, creşterea economică a început să coboare panta ciclului economic, importurile au avansat, dar într-un ritm mai restâns. Pe sold, însă deficitul s-a majorat constant, ajungând în ianuarie la 1,32 mld. euro, plus 3,9%, (1,4 mld. euro în ianuarie 2008, vârful atins în prima lună din an, în anii de după revoluţie). Datele INS arată că adâncirea, în ianuarie, a deficitului a fost provocată de creşterea deficitului balanţei comerciale cu bunuri cu ţările din afara Uniunii Europene, cu 13,3%, an/an, până la 700 mil. euro. În schimb, deficitul balanţei comerciale cu bunuri cu ţările UE s-a ajustat cu 4%, ianuarie la ianuarie.

    Creşterea deficitului a mers mână în mână cu avansul neaşteptat de bun al vânzărilor înregistrat în ultimul trimestru din 2019, care s-a menţinut în prima parte din acest an. Criza provocată de extinderea noului virus gripal nu a atins primele două luni din T 1/ 2020, prin urmare economia şi componentele ei au evoluat fără constrân­geri din afară. Vânzările cu amă­nuntul au oferit prima surpriză atunci când datele INS au arătat că  cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, care reflectă evoluţia consumului privat, a crescut în ianuarie curent faţă de ianuarie 2019 cu 11,1%, cel mai înalt nivel în prima lună din an din 2016 încoace, când a fost redusă TVA. Trimestrul al IV-lea venise şi el cu o surpriză pe zona de consum, acesta accelerând puternic în ultima parte din an. Faţă de o creştere anuală, pe volum, de 6,2%, consumul final efectiv a crescut în T IV, an/an, cu 8,3%. În aceeaşi vreme, consumul populaţiei a crescut – graţie, între altele, încrederii în economie, după cum arată Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank – pe întreg anul, cu 5,9%, tras în sus de creşterea acestuia în T IV, de 7,2%.

    Însă criza posibilă provocată de noul virus ar putea răsturna calculele, calcule ce anticipau pentru România o creştere economică de cel puţin 3,5%, în acest an. O scădere a consumului ar antrena un deficit comercial mai mic şi, prin urmare, un deficit de cont curent mai mic, dar felul în care acestea s-ar reduce nu este un motiv pentru a sărbători.

    Potrivit datelor INS de miercuri, structura exporturilor şi a importurilor nu diferă mult faţă de lunile trecute. În ianuarie 2020, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute, în continuare, de maşini şi echipamente de transport (48,1% la export şi 36,2% la import) şi alte produse manufacturate (30,8% la export şi respectiv 29,4% la import).

    Exporturile de maşini şi echipamente de transport au totalizat 2,7 miliarde euro, iar importurile similare s-au ridicat la 2,5 mld. euro.  Exporturile de combustibil şi lubrifianţi au fost de 243 milioane euro, iar importurile de 610 milioane euro.

    Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri a fost de 4,4 miliarde euro la expe­dieri şi de 5,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 78,1% din totalul exporturilor şi 72,8% din totalul importurilor.

    Lucrurile nu sunt limpezi acum, dar optimismul economiştilor nu s-a pierdut cu totul.

    “În scenariul macroeconomic central Băncii Transilvania ne aşteptăm la ameliorarea cererii externe nete pe termen scurt şi mediu, pe fondul evoluţiilor recente din economia mondială şi economia Uniunii Europeneşi aspectelor interne (rebalan­sarea politicii economice, conti­nuarea fluxurilor investiţionaleşi deprecierea graduală a cursului real efectiv al monedei naţionale). Astfel, prognozăm creşterea exporturilor şi importurilor totale (bunuri şi servicii) cu ritmuri medii anuale de 6%, respectiv 6,9% în intervalul 2020 – 2022”, spune Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

    În 2019 deficitul comercial al României a ajuns la 17,2 mld. euro (7,8% din PIB), cel mai mare din 2008 încoace, la exporturi de 69 mld. euro şi importuri de 86 mld. euro.

  • Efectul economic al epidemiei: Exporturile Chinei au scăzut cu 17% în 2020 din cauza coronavirusului

    Exporturile Chinei s-au prăbuşit cu 17% în primele două luni din 2020, în contextul în care epidemia de coronavirus a perturbat lanţurile de furnizori la nivel global, a încetinit activitatea mediului de business şi a blocat transportul în mai multe părţi importante din a doua cea mai mare economie a lumii.

    Exporturile totale ale Chinei au scăzut cu 17,2% în ianuarie şi februarie, peste aşteptărilor economiştilor intervievaţi de Bloomberg. În acelaşi timp, importurile au scăzut cu 4%. China a raportat un deficit comercial de 7,1 miliarde dolari în primele două luni ale anului, potrivit FT.

    Încetinirea importurilor mai ridică o întrebare importantă: dacă va putea China să îşi atingă ţintele convenite prin acordul comercial cu SUA.

    China a fost de acord să importe mai mult de la Statele Unite; bunuri suplimentare în valoare de 200 de miliarde de dolari faţă de nivelul importurilor din 2017 – momentul în care a început conflictul comercial dintre Washington şi Beijing.

    Însă importurile din SUA au crescut doar cu 2,5% de la an la an în ianuarie şi februarie. În acelaşi timp, exporturile către SUA au scăzut cu aproape 28%.

    „Cred că este un şoc specific la nivel de furnizori la prima vedere, în contextul în care importurile arată mult mai bine decât exporturile. Practic, producătorii au importat materia primă dar nu au reuşit să producă şi să exporte din cauza unui blocaj la nivel de manufactură şi de logistică. Cu toate acestea, dacă cererea nu îşi revine, ceea ce este probabil din cauza epidemiei, importurile Chinei vor evolua în continuare din ce în ce mai timid”, punctează Zhou Hao, economist pentru pieţele emergente în cadrul Commerzbank.

    Creşterea înregistrată la nivel de importuri se datorează consumului de soia, care a crescut cu 14,2%, de cărbune, care a crescut cu 33,1%, şi de minereu de fier, care a crescut cu 1,5%.

    Comerţul s-a contractat în principal din cauza epidemiei de coronavirus, corelată cu Anul Nou Chinezesc, a transmis Administraţia Vămilor din China, sâmbătă.

    În mod tradiţional datele pe comerţ în lunile ianuarie şi februarie au fost volatile în China din cauza perturbărilor sezoniere cauzate de perioada în care se sărbătoreşte Anul Nou Chinezesc, când businessuri de închid şi fabricile se opresc pentru mai multe zile, precum şi activitatea portuară.

    Congruenţa dintre Sărbători şi coronavirus a dus la accentuarea impactului economic negativ. China a impus măsuri dure de carantină şi restricţii de călătorie în părţi importante din ţară.

     

     

  • Antreprenori locali. Lăptăria cu Caimac: Exporturile sunt o prioritate. Lucrăm la un nume internaţional. „Polonia exportă produse agro-alimentare de 24 de miliarde de euro anual, iar noi exportăm de 60 de ori mai puţin. Avem potenţial să ajungem Polonia din urmă.“

    Lăptăria cu Caimac, brand de lac­tate lansat în 2018 de familia care de­ţine Agro­serv Măriuţa, una din­tre cele mai mari ferme de vaci de lapte de pe plan lo­cal, a avut în 2019 vân­zări de peste 4,17 milioane de euro, faţă de circa 550.000 de euro în lunile de func­ţio­nare din 2018, con­form informaţiilor fur­ni­zate de companie.

    În 2020, bran­dul ţinteşte afa­ceri de 13,5 mil. euro, extin­derea pe pieţele externe şi creş­terea pre­zenţei în România.

    „În 2019 am reuşit o creştere expo­nen­ţială a distribuţiei. Dacă la finalul anu­lui 2018 Lăptăria cu Caimac era pre­zent în 178 de magazine, anul trecut am ajuns să fim pre­zenţi în peste 1.600 de magazine în aproa­pe ţara“, a decla­rat pentru ZF Adrian Cocan, ge­neral ma­nager al Lăp­tă­riei cu Caimac.

    Brandul este pro­dus în fabrica din Drăgoeşti, jud. Ilfov, care are şase linii de pro­duc­ţie, cu o capacitate de 72.300 de litri de lapte pe zi.

    Fabrica a fost ridicată în urma unei investiţii de peste 5 mi­lioane de euro.

    „Anul acesta exporturile sunt o prio­ri­tate. Am purtat mai multe discu­ţii cu buyeri, reţele de magazine şi com­panii de logistică din afara ţării şi o să avem în continuare. Lucrăm şi la un nu­me internaţional pentru Lăptăria cu Caimac“, a mai spus Adrian Cocan. El consideră că potenţialul produselor agro-alimentare româneşti este foarte mare.

    De asemenea, Lăptăria cu Caimac vrea să se împrumute la bursa de la Bucureşti cu până la 3 milioane de euro printr-o emisiune de obligaţiuni, despre care Adrian Cocan spune că va susţine dezvoltarea companiei în anii ce urmează.