BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • Apple devine prima companie din lume care atinge o evaluare bursieră de 3.000 de miliarde de dolari, adică de circa 11 ori PIB-ul României într-un an

    Apple (AAPL) – producătorul celebrelor iPhone-uri şi una dintre multele alte staruri IT din SUA care au început într-un garaj, a atins pe parcursul şedinţei de tranzacţionare de pe Wall Street din 3 ianuarie 2022 un prag cu care nu se poate lăuda până în prezent nicio altă companie din lume: o evaluare bursieră de 3.000 de miliarde de dolari.

    Astfel, luni după-amiază acţiunile APPL au atins maximul istoric de 188,88 de dolari ceea ce i-a oferit companiei fondate de Steve Jobs o capitalizare bursieră de echivalentul a 11 ori cât produce econonia românească într-un singur an (produsul intern brut – PIB). Închiderea de la ora 16:00 New York (23:00 ora României) a fost la preţul de 182,01 dolari, adică o evaluare uşor sub pragul menţionat, respective 2.986 miliarde de dolari.

    În ultimele 12 luni acţiunile AAPL au plus 41% iar în ultimii cinci ani un randament semnficativ: 517%, adică o creştere de şase ori a investiţiei. 

    Performanţa impresionantă de atingere a 3.000 de miliarde de dolari vine la puţin de 16 luni după ce Apple a devenit o companie de 2.000 de miliarde de dolari şi la mai trei ani şi jumătate după ce Apple a atins pragul de 1.000 de miliarde de dolari.

    Compania americană a raportat rezultate în creştere în ceea ce priveşte câştigurile de la începutul pandemiei întrucât produsele şi serviciile sale au fost la mare căutare pe măsură ce tot mai mulţi oameni lucrează, învaţă şi se conectează cu alţii de acasă. 

    Analiştii estimează că veniturile companiei vor depăşi 118 miliarde de dolari în trimestrul actual, depăşind recordul trimestrial istoric de 111,4 miliarde de dolari stabilit în urmă cu un an.

    Presa internaţională notează că Apple va încerca să îşi consolideze succesul în 2022, cu o gamă largă de produse despre care se zvoneşte că vor fi lansate, inclusiv cel puţin cinci noi Mac-uri, un iPad Pro reproiectat cu suport pentru încărcare wireless, o versiune robustă a Apple Watch, a doua generaţie de AirPods Pro, o cască AR/VR axată pe jocuri, consum de conţinut şi comunicaţii.

     

     

  • Premieră: Cinci afaceri antreprenoriale româneşti sunt evaluate la peste 1 miliard euro fiecare

    UiPath – primul unicorn românesc, în prezent companie de tehnologie listată pe cea mai puternică piaţă de capital din lume, bur­sa de la New York, Pavăl Holding – com­pa­nia „umbrelă“ prin care fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl controlează retailerul de bri­co­laj Dedeman, dar şi o serie de pariuri la bur­sa de la Bucureşti, precum şi Banca Transilvania – cea mai puternică bancă lo­cală după active – sunt cele mai valo­roase trei com­pa­nii antre­prenoriale ro­mâneşti în acest an, potrivit celei de-a 16-a ediţii a anuarului Top 100 cele mai valo­roa­se companii din România, realizat în cola­borare cu casa de investiţii BT Capital Partners şi cu Veridio.

    Grupul Bitdefender şi retailerul electo-IT Altex completează grupul companiilor cu evaluări de peste un miliard de euro.

    Pentru al şaptelea an consecutiv, în acest catalog sunt analizate şi cele mai pu­ternice 25 de afaceri antreprenoriale ro­mâ­neşti, ace­le afaceri care au reuşit, mai re­pede sau mai greu, în trei decenii de capita­lism, să pună pe piaţă un bun sau un ser­viciu care să le du­că în prima ligă a busi­nessului local.

    Pavăl Hol­ding a intrat în clasament direct pe locul 2, cu o evaluare de 4,2 mld. euro, şi a Chim­com­plex pe poziţia a şaptea, companie co­tată la doar un pas de 1 mld. euro. Pavăl Holding înlo­cu­ieşte astfel Dede­man în top, în ediţia din acest an fiind evaluat întregul portofoliu al fraţilor Pavăl, nu doar retailerul de bricolaj care re­prezintă cea mai importantă parte a portofoliului.

  • Rivian, un producător de maşini electrice susţinut de Amazon, ţinteşte o evaluare de 53 mld. dolari în urma debutului pe bursă. Cum se poziţionează compania într-o piaţă dominată de Tesla

    Rivian, un startup de automobile electrice susţinut de Amazon, plănuieşte să obţină o evaluare de 53 de miliarde de dolari odată cu debutul pe Nasdaq, care ar putea avea loc săptămâna viitoare, notează Financial Times.

    În cel mai bun caz, Rivian ar atinge o valoare de piaţă mai mare decât cea a unor producători consacraţi, precum Kia şi Nissan, şi ar strânge 8,4 miliarde de dolari în urma ofertei publice iniţiale (IPO).

    Ştirea vine în pofida faptului că firma a suferit pierderi considerabile – aproape 1 miliard de dolari în prima jumătate a anului –, Rivian intenţionând să îşi îmbunătăţească abilităţile de producţie pentru a dezvolta în masă camionete şi camioane electrice.

    Gigantul Amazon este cel mai mare acţionar, cu o participaţie de 22,4%. Grupul de e-commerce a semnalat că ar mai putea achiziţiona un pachet de acţiuni de 200 de milioane de dolari în timpul IPO-ului. Debutul pe piaţa de capital i-ar oferi fondatorului RJ Scarnige o avere netă de 1,1 miliarde de dolari, sumă bazată de un total de 17,6 milioane de acţiuni.

    Investitorii speră ca Rivian să se poziţioneze în Statele Unite ca un producător asemănător grupului Tesla, însă care produce vehicule comerciale grele, ideea fiind sprijinită de faptul că  Amazon a comandat deja 100.000 de camionete pentru reţeaua logistică a companiei. Automobilele vor fi livrate până în 2025 şi vor marca eforturile Amazon de atingere a unui nivel de zero emisii de carbon până în 2040.

    Rivian susţine că o „porţiune semnificativă” a veniturilor s-ar datora acordului încheiat cu Amazon, aşa că orice perturbare a relaţiilor ar „afecta în mod negativ” societatea.

    Chinezii îi bat pe americani în lupta pentru banii est-europenilor: Alibaba este în top 3 retaileri online din regiune, în timp ce Amazon nu intră nici măcar în top 10

    De la începutul anului, acţiunile Amazon (AMZN) oferă un randament de 4%. Compania are o valoare de piaţă de 1.680 de miliarde de dolari.

     

  • Scumpirea accelerată a energiei urcă cu 20% evaluarea Hidroelectrica în doar o lună la aproximativ 36 miliarde de lei. Dacă ar fi la listată la Bursă, compania s-ar tranzacţiona la de şapte ori cifra de afaceri şi de 15 ori profitul net

    ♦ Spre comparaţie, celălalt mare producător de energie al României, respectiv Nuclearelectrica, companie listată la Bursă din 2013 încoace, se tranzacţionează la de 15,6 ori profitul din ultimele 12 luni şi la de 4,3 ori veniturile.

    Scumpirea acelerată a preţului la energia electrică, cu aproape 19% în medie în luna septembrie, adică de la 555 lei pe MWh la 662 lei, a determinat şi creşterea cu 20% a evaluării celui mai mare producător de energie electrică al României la o valoare istorică şi care ar fi de invidiat chiar şi pentru unele companii listate la Bucureşti.

    Astfel, în doar o lună, evaluarea Hidroelectrica a urcat cu 6 miliarde de lei la valoarea record de aproximativ 36 miliarde de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului lunar pe septembrie publicat vineri de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea. Spre comparaţie cea mai mare companie de la Bursa românească este OMV Petrom, cu o capitalizare de 27 mld. lei.

    Cel mai probabil, la baza actualizării raportului de evaluare, realizat cu asistenţa KPMG România, ar putea sta şi estimările pentru rezultatele financiare ale Hidroelectrica mai ales în contextul în care preţurile în creştere ale energie se reflectă în mod direct în rezultatele financiare ale „perlei” statului român.

    Prin intermediul FP, Hidroelectrica va face publice rezultatele pe nouă luni, pe 15 noiembrie. Dacă ar fi listată la bursa de la Bucureşti, atunci Hidroelectrica – ale cărei cele mai recente rezultate financiare, cele de la S1/2021, sunt unele istorice, respectiv 1,7 miliarde de lei profit net şi 3,2 miliarde de lei cifra de afaceri s-ar tranzacţiona la un multiplu de 15,4 ori profitul net şi de aproape şapte ori cifra de afaceri. Pentru aceste calcule, ZF a luat în considerare rezultatele financiare pentru ultimele 12 luni, adică S2/2020 şi S1/2021. Spre comparaţie, Nuclearelectrica – celălalt mare producător de energie al României, companie listată la Bursă din 2013 încoace şi din acţionariatul cărei fac parte şi fonduri de pensii private Pilon II se tranzacţionează pe baza preţurilor de vineri şi pe baza rezultatelor din ultimele 12 luni la un multiplu PER (price earning ratio) de 15,7x şi P/S (price/sales) de 4,3x. Aşadar pe linie de profitabilitate evaluările celor două companii sunt asemănătoare. 

    „Pentru această companie (Hidroelectrica – n.red), metoda de evaluare a rămas aceeaşi, respectiv Valoare justă (Valoare pe baza raportului de evaluare)/acţiune, dar raportul de evaluare a fost actualizat cu asistenţă din partea unui evaluator independent (respectiv KPMG România). Impactul actualizării acestei evaluări asupra valorii activului net al Fondului a determinat o creştere de 1.194.505.974 lei”, menţionează FP, acţionar cu 20% al Hidroelectrica.

    Precendetul raport de evaluare, de la iunie 2021, a fost realizat tot de KPMG România. Astfel, VUAN-ul FP a crescut cu aproape 11% la septembrie faţă de august, şi cu 31% faţă de septembrie 2020, la aproape 2,1 lei. Vineri după-amiază acţiunile FP se tranzacţionau la 1,8 lei, ceea ce înseamnă un discount de circa 14%. Fondul Proprietatea are aproape 13 mld. lei capitalizare iar de la începutul anului 2021 acţiunile au urcat cu 25% pe o bursă în creştere cu 30% prin BET şi 24% prin BET-FI.

  • Anomalia din sănătate: tarifele pentru consultaţii de specialitate în privat sunt şi de zece ori mai mari faţă de nivelul evaluat şi decontat de Casa de Sănătate. O simplă consultaţie la oftalmologie sau ORL a ajuns la 260-300 de lei la marile clinici private, Casa de Sănătate evaluează şi decontează cu 29 de lei

    Un pacient care ajunge într-o clinică privată plăteşte între 260 şi 300 de lei pentru o consultaţie la oftalmologie, ORL sau neurologie, aproape dublu faţă de nivelul din 2017.

    Anomalia din sistemul de sănătate o reprezintă faptul că tarifele consultaţiilor din clinicile private sunt şi de zece  ori mai mari faţă de nivelul evaluat şi decontat de Casa de Sănătate.

    O consultaţie simplă, oferită în regim ambulatoriu, şi care implică proceduri diagnostice simple, era evaluată şi implicit decontată cu circa 29 de lei  de Casa de Sănătate în trimestru doi al acestui an, potrivit calculelor ZF (s-a luat în calcul valoarea definitivă a punctului „per serviciu“ pe asistenţă medicală ambu­latorie de 2,9 lei pe T2 şi numă­rul de puncte alocat, respectiv 10 per consultaţie), instituţia care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate.

     Ultimele date arătau că aproape jumătate din veniturile reţelelor private proveneau din plăţi ad-hoc înainte de pandemia COVID 19, de la pacienţi care de cele mai multe ori merg la privat pentru consultaţii şi plătesc. Un pacient cu bilet de trimi­tere la oftalmologie sau cardiologie, de exemplu, are foarte puţine şanse să primească o simplă consultaţie în baza biletului în cadrul clinicilor private, dat fiind numărul redus de medici pentru care operatorii privaţi au făcut contract cu Casa de Sănătate.

    ZF a solicitat marilor lanţuri private informaţii cu privire la câţi medici au în contract cu Casa dar nu a primit răspuns până la închiderea ediţiei print.

    „Cererea pacienţilor pentru servicii medicale private a crescut foarte mult în ultimul an şi jumătate, în contextul accesării limitate şi deficitare a serviciilor medicale din cadrul spitalelor publice, deoarece cele mai multe dintre acestea au devenit spitale COVID (…)“, a declarat Mihai Marcu, CEO al operatorului servicii medicale private MedLife.

    El a mai precizat că tarifele au crescut cu 5%-15% în ultimii doi ani în funcţie de serviciul accesat.

    „Creşterea a fost efectuată în linie cu inflaţia la nivel de ţară, coroborată cu creşterile salariale ale personalului medical şi investiţiile aferente efectuate în clinici (între 5% şi 15%, în funcţie de serviciul acce­sat) pentru a putea susţine costurile pentru serviciile respective“, a spus Marcu. Investiţiile au vizat achiziţio­narea de noi echipamente medicale, extinderea stocurilor pentru desfă­şurarea activităţii într-un registru crescut de siguranţă pentru pacienţi, dezvoltarea platformei online de consultaţii dar şi eficientizarea tra­seului pacientului în clinică (selfpay) în context de pandemie.

    Şi oficialii reţelei private de sănătate Regina Maria explică faptul că majorările au venit pe fondul inflaţiei, dar şi creşterilor salariale din sistemul sanitar şi investiţiilor realizate.

    „Actualizarea preţurilor este un efect firesc al întregului climat economic actual şi este influenţată de mai mulţi factori. În ultimii trei ani, inflaţia medicală a fost de 7-8% pe an iar saltul salarial din sistemul sanitar a fost de peste 60% în 2018 versus 2016“, au transmis oficialii reţelei private Regina Maria. Ei au mai precizat că investiţiile pe care le fac în sistemul medical din România cresc constant. „Iar aici vorbim despre aparatura şi tehnologie de ultimă generaţie, deschideri de clinici şi spitale, pregătirea continuă a cadrelor medicale şi respectarea celor mai înalte norme de siguranţă şi calitate a actului medical“.

    „Doar 10% din veniturile noastre vin din consultaţiile pe bilet de trimitere în regim ambulatoriu din clinică. Ne-am orientat business-ul pe spitalizarea de zi. Pe spital însă aproape toţi medicii se află în relaţie cu Casa“, a spus Robert Chiţan, directorul de dezvoltare al Gral Medical.

    Este nevoie de o reformă în sănătate

    Emanuel Ungureanu, membru în Comisia de Sănătate, spune că este nevoie de o reformă în sănătate. „Privaţii investesc şi urmăresc profitul, nu le convine să fie în contract cu Casa pentru că tariful decontat este mic. Niciodată nu am avut o decontare la adevărata valoare pentru că fondurile sunt împărţite prost, nu pe criterii de eficienţă. Pacientul este cel afectat“, a spus Emanuel Ungureanu, membru în comisia de sanatate.

     

    Două consultaţii pe an „pe bilet de trimitere“ în medie în Bucureşti

    Raportul Casei de Sănătate pe anul trecut arată că doar pe Bucureşti au fost înregistrate 4 milioane de consultaţii şi servicii pe ambulatoriu clinic de specialitate şi 1,2 milioane pe Ilfov. La nivel naţional erau înregistrate 24 de milioane de consultaţii pe ambulatoriu de specialitate, arată aceeaşi sursă. Anul trecut, Casa avea 3.100 de contracte pe ambulatoriu clinic, arată datele publice. Mai mult, Casa a decontat 5 miliarde de lei pe  serviciile medicale în ambulatoriu anul trecut (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă medicală pentru sepecialităţi paraclinice),  din care 1,5 miliarde lei pe asistenţă medicală pe specialităţi clinice. Aproape 11 miliarde lei au mers către serviciile medicale din spitale iar alte 12 miliarde de lei către produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale (medicamente pentru boli cronice, materiale sanitare, medicamente cu şi fără contribuţie sanitară).

     

  • Hidroelectrica, perla din energie a României, evaluare istorică de 30 miliarde de lei de la acţionarul minoritar Fondul Proprietatea ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2021

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai valoroasă companie de stat din România, ajunge la o evaluare istorică de 30,2 miliarde de lei în contextul rezultatelor financiare record din primul semestru al acestui an, respectiv un profit net de 1, 6 mld. lei şi afaceri de 3,2 mld. lei.

    Fondul Proprietatea – acţionar cu 20% la Hidroelectrica, evaluează la 6 mld. lei deţinerea la S1 / 2021, în creştere cu circa 500 mil. lei faţă de martie, potrivit raportului semestrial publicat astăzi. Astfel Hidroelectrica –pe baza evaluării FP, a urcat de la o evaluare de 27,5 mld. lei la martie aproximativ 30,2 mld. lei la iunie 2021. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti, adică OMV Petrom, are o capitalizare de circa 27 mld. lei.

    “Conform managementului companiei, în cursul primelor şase luni ale anului 2021, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3.206,0 milioane lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, EBITDA de 2.442,3 milioane Lei , în creştere cu 95,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un profit operaţional de 2.108,7 milioane Lei, în creştere cu 119,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un profit înainte de impozitare de 2.139,8 milioane Lei, în creştere cu 112,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi un profit net de 1.687,4 milioane ei, în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut ”, se arată în raportul semestrial al FP.

    În cursul perioadei, energia electrică totală vândută a ajuns la 10,48 TWh, în creştere cu 33,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care electricitatea vândută din producţia proprie a ajuns la 10,11 TWh, în creştere cu 45 , 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţul mediu realizat de vânzare a energiei electrice a fost de 283,4 Lei / MWh, în creştere cu 41,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit FP.

    Statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare acţionar la Hidroelectrica, cu o deţinere de 80%. Pe de altă parte, FP este acţionar la Hidroelectrica din vara anului 2005.

  • Vreţi să deveniti bugetari? Casa Naţională de Pensii angajează masiv. Vezi ce posturi sunt disponibile

    Casa Naţională de Pensii angajează 1.000 de oameni pe perioadă determinată, pentru evaluarea dosarelor de pensie. Pentru salarii se va vor folosi bani din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca ulterior să fie decontate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    În Guvern a fost aprobată, miercuri, o ordonanţă pentru a veni în sprijinul necesităţii implementării măsurilor legislative care vizează evaluarea, recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii.

    Astfel, se vor angaja 1.000 de persoane şi se va suplimenta numărul maxim de posturi al Casei Naţionale de Pensii Publice.

    Cele 1.000 de locuri vor fi disponibile pentru o perioada determinată, respectiv până la data de 31 august 2023.

    Potrivit OUG, salarizarea personalului se face conform Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Metodologia de distribuire/repartizare a numărului de posturi şi salarizarea personalului vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.

    Fondurile necesare salarizării acestor persoane se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca ulterior să fie decontate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

  • Blue Air vrea să atragă 250 de milioane de euro prin listarea la Bursa de la Londra. Evaluare de circa 600 de milioane de euro

    Blue Air, cea mai mare companie aeriană românească, plănuieşte să se listeze toamna aceasta pe Bursa din Londra cu o evaluare de până la 500 de milioane de lire (584 milioane de euro), în speranţa de a răspunde în faţa succesului înregistrat de Wizz Air în Europa de-a lungul ultimului deceniu, scrie publicaţia britanică The Times.

    Blue Air intenţionează să se listeze pe piaţa secundară AIM printr-un proces de preluare inversă cu o societate de tip „cash shell”, Ridgecrest. Astfel, operatorul vrea să atragă iniţial 250 de milioane de euro prin emiterea unor bonduri convertibile şi, ulterior, prin intermediul noilor acţiuni, mărindu-şi flota de la 12 la 50 de avioane într-un termen de aproximativ cinci ani.

    Compania foloseşte doar aeronave Boeing 737 Max, modele descrise drept „inovatoare” de către CEO-ul Ryanair Michael O’Leary, subliniind aici eficienţa combustibililor.

    Cu sedii în Bucureşti şi Torino, Blue Air a folosit pandemia pentru a cumpăra sloturi pe aeroporturile Heathrow, Amsterdam Schiphol, Paris Charles de Gaulle şi Frankfurt. Societatea operează zboruri zilnice între Bucureşti şi Londra.

    Eric Kohn, preşedintele Barons Capital Partners, care oferă consultanţă în cadrul tranzacţiei, a declarat că decizia Blue Air de a efectua zboruri către capitalele europene, în detrimentul aeroporturilor secundare, terţiare şi regionale – strategie aplicată de Wizz şi Ryanair – a reuşit să poziţioneze extrem de bine compania în rândurile operatorilor low cost.

    Costurile de operare extrem de mici din cadrul Blue Air, continuă Kohn, ar acoperi taxele ridicate de aterizare şi decolare ale marilor aeroporturi, generând mai mulţi bani datorită persoanelor care călătoresc în interes de afaceri.

    Anul trecut, Blue Air se aştepta să încheie 2020 cu un profit de 25 de milioane de euro înainte să ia naştere pandemia de coronavirus şi, în consecinţă, să obţină împrumuturi de 62 de milioane de euro din partea guvernului român.

    Compania este deţinută în proporţie de 100% de Cristian Rada, pilot, antreprenor şi investitor imobiliar. Analiştii se aşteaptă ca Rada să rămână acţionar majoritar în urma listării.

    „Fiecare criză creează noi oportunităţi. Am înţeles că este o oportunitate grozavă pentru noi –  să putem merge către aeroporturi unde înainte nu aveam nicio şansă”,  spune CEO-ul Blue Air Oana Petrescu.

    Operatorul ungar Wizz Air, care număra anual 40 de milioane de pasageri înainte de criza sanitară, l-a listat la bursă în 2015. Între timp, acţiunile companiei au crescut de patru ani, tranzacţionându-se în prezent peste nivelurile pre-pandemie.

     

  • Vreţi să deveniti bugetari? Casa Naţională de Pensii angajează masiv. Vezi ce posturi sunt disponibile

    Casa Naţională de Pensii angajează 1.000 de oameni pe perioadă determinată, pentru evaluarea dosarelor de pensie. Pentru salarii se va vor folosi bani din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca ulterior să fie decontate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    În Guvern a fost aprobată, miercuri, o ordonanţă pentru a veni în sprijinul necesităţii implementării măsurilor legislative care vizează evaluarea, recalcularea pensiilor din sistemul public de pensii.

    Astfel, se vor angaja 1.000 de persoane şi se va suplimenta numărul maxim de posturi al Casei Naţionale de Pensii Publice.

    Cele 1.000 de locuri vor fi disponibile pentru o perioada determinată, respectiv până la data de 31 august 2023.

    Potrivit OUG, salarizarea personalului se face conform Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Metodologia de distribuire/repartizare a numărului de posturi şi salarizarea personalului vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii Publice.

    Fondurile necesare salarizării acestor persoane se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, urmând ca ulterior să fie decontate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

  • Ce este Mollie, startup-ul de plăţi care a devenit al treilea cel mai mare fintech din Europa: Proiectul cu origini olandeze este evaluat la 6,5 miliarde de dolari

    Startup-ul de plăţi Mollie a devenit unul dintre cele mai mari fintech-uri din Europa, în contextul în care compania era relativ necunoscută înainte de pandemia de Covid-19, potrivit CNBC.

    Procesatorul de plăţi online lansat din Amsterdam a devenit „unicorn” în septembrie 2020, întrucât antreprenorul olandez Adriaan Mol a fondat compania încă din 2004.

    Săptămâna aceasta, Mollie a anunţat că a atras o rundă de finanţare de 800 de milioane de dolari, în urma căreia startup-ul a fost evaluat la 6,5 miliarde de dolari. Astfel, Mollie a devenit al treilea cel mai mare unicorn fintech din Europa, conform datelor CB Insights

    Fondatorul Mollie a explicat că această companie a început ca un business de mesagerie, însă a pivotat ulterior spre plăţi.

    Shane Happach, actualul CEO al Mollie, a declarat că startup-ul a optat pentru o creştere organică timp de mai mulţi ani, înainte de a atrage în 2019 prima finanţare externă. Un an mai târziu, Mollie atrăgea o rundă de 100 de milioane de dolari, condusă de investitorul TCV.

    „Încercăm să construim o companie de 100 de miliarde de dolari. Ştim că durează mult timp şi că va necesita capital”, a subliniat Happach.

    Cea mai recentă rundă de finanţare a Mollie a fost condusă de o divzie a gigantului Blackstone, iar ceilalţi inestitori au fost EQT, General Atlantic, HMI Capital şi Alkeon Capital.

    Săptămâna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că speră ca Europa să producă cel puţin 10 companii de 100 de miliarde de dolari până în 2030. Startup-urile europene au atras 45,9 miliarde de euro până acum în 2021, conform datelor Dealroom.

    „Această rundă de finanţre scoate în evidenţă încrederea pe care o are Blackstone în Europa în ceea ce priveşte potenţialul de creştere”, au declarat reprezentanţii Blackstone.

    În cazul Mollie, compania a anunţat că este deja profitabilă şi plănuieşte să utilizeze fondurile atrase pentru a se extinde la nivel internaţional, atât în Europa , cât şi în regiuni precum Asia şi America Latină. Startup-ul are 480 de angajaţi şi vrea să ajungă până la 780 în următoarele luni.