BusinessMagazin

Tag: Eurostat

  • România are una dintre cele mai mari diferenţe între ratele de angajare la femei şi bărbaţi din UE

    În România, în 2016, era angajată 66,3% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, 75% fiind bărbaţi şi 57,4% femei. Ţinta de ocupare a forţei de muncă stabilită de România pentru anul 2020 vizează o rată de 70% pentru populaţia în vârstă de 20-64 de ani.

    Alte state care au înregistrat diferenţe mari între rata de angajare la femei şi cea la bărbaţi, persoane cu vârste curpinse între 20 şi 64 de ani, sunt Cehia (16 puncte procentuale), Grecia (19 pp) şi Italia (20,1 pp).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România are a patra cea mai mare creştere a comerţului cu amănuntul din UE

    Printre statele membre UE care deţin date valabile, cele mai mari creşteri ale volumului comerţului cu amănuntul au fost remarcate în Slovenia (16,8%), Luxembourg (12,9%), Lituania (7,6%) şi România (7,5%). La polul opus se situează Belgia (-3.2%), Malta (-0.9%) şi Denemarca (-0.2%).

    Creşterea de 1,8% înregistrată în volumul comerţului cu amănuntul în februarie 2017, în zona euro, comparativ cu februarie 2016, se datorează creşterii de 2,4% pentru produsele non-alimentare, de 0,8% pentru mâncare, băutură şi tutun şi 0,5% pentru combustibilul auto. În statele membre UE, creşterea de 2,2,% a comerţului cu amănuntul vine pe fondul creşterii de 3,4% a produselor non-alimentare, de 1% a combustibilului auto şi de 0,9% la alimente, băutură şi tutun.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a înregistrat a doua cea mai mică rată a inflaţiei din UE, în februarie

    În februarie 2017, cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Irlanda (0,3%), România (0,5%), Bulgaria şi Danemarca (0,9%). Cele mai mari rate anuale au fost raportate în Estonia (3,4%), Belgia (3,3%), Letonia şi Lituania (3,2%).

    Comparativ cu ianuarie 2017, inflaţia anuală a scăzut în trei state membre UE şi a crescut în 24.

    Impactul semnificativ asupra zonei euro a fost generat de combustibilul pentru transport (+0,6 puncte procentuale – pp), legume (+0.25 pp), în timp ce telecomunicaţiile (-0,10) şi articolele de îmbrăcăminte (-0,07 pp) au avut cel mai mare impact negativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CORIGENŢI la educaţie. România a alocat CELE MAI MICI cote din PIB pentru educaţie şi sănătate în 2015

    Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) şi Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educaţie, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educaţiei în 2015.

    Cote de cel puţin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franţa (8,2%), Olanda şi Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.

    Cheltuielile guvernamentale pentru protecţie socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CORIGENŢI la educaţie. România a alocat CELE MAI MICI cote din PIB pentru educaţie şi sănătate în 2015

    Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) şi Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educaţie, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educaţiei în 2015.

    Cote de cel puţin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franţa (8,2%), Olanda şi Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.

    Cheltuielile guvernamentale pentru protecţie socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: PIB-ul României a înregistrat cea mai mare creştere din UE în trimestrul patru din 2016

    Volumul PIB-ului din România a crescut cu 1,3% în trimestrul al patrulea din 2016, comparativ cu trimestrul anterior, înregistrând a doua creştere din statele Uniunii Europene, după Polonia, care a raportat un plus de 1,7%.

    Produsul Intern Brut ajustat sezonier a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în statele membre UE, în al patrulea trimestru din 2016 comparativ cu trimestru precedent, potrivit Eurostat. În al treilea trimestru din 2016, PIB-ul a crescut cu 0,4% în ambele zone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: PIB-ul României a înregistrat cea mai mare creştere din UE în trimestrul patru din 2016

    Volumul PIB-ului din România a crescut cu 1,3% în trimestrul al patrulea din 2016, comparativ cu trimestrul anterior, înregistrând a doua creştere din statele Uniunii Europene, după Polonia, care a raportat un plus de 1,7%.

    Produsul Intern Brut ajustat sezonier a crescut cu 0,4% în zona euro şi cu 0,5% în statele membre UE, în al patrulea trimestru din 2016 comparativ cu trimestru precedent, potrivit Eurostat. În al treilea trimestru din 2016, PIB-ul a crescut cu 0,4% în ambele zone.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră pentru România: avem cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen din Uniunea Europeană

    Cea mai mare cotă a femeilor manager se înregistrează în Letonia, singurul stat al Uniunii Europene (UE) unde femeile deţin majoritate (53%) în această funcţie. Letonia este urmată de Bulgaria, Polonia (44%), Irlanda (43%), Estonia (42%), Lituania, Ungaria, România (câte 41%), Franţa şi Suedia (40%). La polul opus se situează Germania, Italia şi Cipru (22%), Belgia şi Austria (23%), Luxembourg (24%). La nivelul Uniunii Europene, ca medie generală, o treime dintre manageri sunt femei (35%).

    Potrivit Eurostat, cea mai mică diferenţă între plata salariului dintre o femeie şi un bărbat este în România, iar cea mai mare în Ungaria.

    În fiecare stat membru, managerii bărbaţi câştigă mai mult decât femeile manageri. Cea mai mică diferenţă de plată în funcţie de gen pentru poziţiile manageriale este în România (5%), în timp ce în Slovenia este de 12,4%, în Belgia ajunge la 13,6%, iar în Bulgaria atinge 15%. În schimb, o femeie manager câştigă cu aproape o treime mai puţin decât un bărbat în Ungaria (33,7%), Italia (33,5%) şi Republica Cehă (29,7%) şi cu aproape un sfert mai puţin în Slovacia (28,3%), Polonia (27,7%), Austria (26,9%), Germania (26,8%), Portugalia (25,9%), Estonia (25,6%) şi Marea Britanie (25,1%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce program de lucru îşi doresc angajaţii spanioli şi cât lucrează europenii

    Conform unui studiu realizat de agenţia de recrutare Randstad, 36% dintre angajaţii spanioli preferă să aibă un program de lucru flexibil, în vreme ce 16% sunt dispuşi să muncească mai multe ore pe zi, astfel încât să lucreze patru zile şi să aibă trei libere, arată publicaţia spaniolă El Mundo.

    Alţi 38%, care sunt mai tradiţionalişti, preferă un program standard. Iar alţi 8% vor să lucreze în diferite zile, în funcţie de nevoile companiei.

    Studiul arată că angajaţii sunt dispuşi să muncească mai mult pentru anumite motivaţii. Astfel, 80% doresc să lucreze peste program pentru a îşi mări veniturile, 41% pentru a promova în carieră, 33% pentru dezvoltare personală, 19% pentru a avea o mai mare influenţă la locul de muncă, 17% pentru a dezvolta o mai mare stimă de sine şi 5% pentru a scăpa de obligaţiile casnice.

    Studiul a fost realizat în 25 de ţări, fiind intervievate peste 200.000 de persoane.

    În ceea ce-i priveşte pe spalioli, aceştia lucrează între orele 9.00 şi 14.00, după care până la ora 16.00 au siesta şi se reîntorc la muncă până la ora 19.00. În schimb, germanii muncesc între orele 8.00 şi 12.00, au o pauză de prânz de o jumătate de oră şi îşi încheie programul la ora 16.30. Iar francezii îşi încep ziua de lucru la 8.30, muncesc până la 12.00 şi timp de o oră au pauza de prânz. Ziua de lucru se încheie la ora 1.,00.

    Informaţiile au fost preluate de publicaţia spaniolă din datele Eurostat.