BusinessMagazin

Tag: estimari

  • Alegeri în Grecia: niciun partid nu va obţine majoritatea în cadrul alegerilor de duminică

    Alexis Tsipras, fostul prim-ministru al Greciei şi liderul partidului radical Syriza, a contestat estimările prezentate de mai multe sondaje de opinie, spunând că formaţiunea sa este susţinută de un grup important de votanţi ce nu se regăsesc în eşantion.

    Sondajele de opinie arată că Syriza şi Noua Democraţie, partid condus de Vangelis Meimarakis, vor obţine rezultate apropiate dar nu vor avea numărul de voturi necesare pentru a avea control în Parlament.

    Câştigătorii alegerilor de duminică vor trebui să supravegheze implementarea măsurilor economice acceptate odată cu noul acord de bailout, în valoare de 86 de miliarde de euro, semnat în luna august. Printre aceste măsuri se află şi recapitalizarea băncilor, un aspect extrem de important în perioada următoare.

    “Întrebarea este foarte clară: ar trebui să ascultăm în continuare promisiuni false sau ar trebui să mergem înainte într-un mod responsabil, având un plan?”, a spus Meimarakis în cadrul ultimei dezbateri electorale înainte de alegeri. “Este timpul să terminăm cu incompetenţa. Experimentul Syriza se încheie duminică”, a adăugat liderul conservatorilor.

  • 5.200 de oameni au intrat anul trecut în liga bogaţilor lumii. Averile celor mai înstăriţi au crescut cu 700 de miliarde de dolari

    61% este ritmul anual cu care a crescut numărul oamenilor bogaţi la nivel mondial în ultimul deceniu. Numai anul trecut peste 63.000 de oameni au intrat în clubul select al celor bogaţi, iar numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari a crescut cu 1.180.

    Discrepanţele dintre săraci şi bogaţi vor continua şi se vor accentua, în lipsa unor măsuri clare şi ferme la nivel mondial, arată analistul Mircea Coşea. Iar mecanismul care determină ca an după an rândurile bogaţilor să se îngroaşe, în ciuda crizelor economice, sunt explicate, arată Coşea, chiar în lucrarea lui Thomas Piketty, „Capitalismul secolului 21“: „Rata de creştere a profitului este întotdeauna mai mare decât ritmul de creştere a economiei“. Mai mult, prăpastia dintre bogaţi şi săraci va continua în condiţiile neoliberalismului, afirmă Coşea, iar singura măsură viabilă este o nouă formă de fiscalizare, mai exact o taxă aplicată la nivel global.

    Ideea este mai veche, prezentă la nivel filosofic la Kant iar apoi în teo-ria economică a lui Marx, dar eroarea a constituit-o aplicarea în practică, prin revoluţie proletară şi deposedarea violentă a celor bogaţi. „Acest model este acum utopic, iar varianta viabilă ar fi o taxă globală“, este de părere Coşea. Analistul mai arată că „ar fi un comportament electoral să credem că există în România un individ sau un organism care poate să elimine discrepanţele. Ne confruntăm cu o deviaţie a funcţiilor statului, ajuns un stat capturat, care dezvoltă clientelism politic“.

    La nivel mondial, regulile jocului sunt făcute de multinaţionale şi transnaţionale, care au o forţă uriaşă şi impun situaţii de monopol pe diferite zone, fie geografice, fie segmente de piaţă. Coşea admite totuşi că un nou model de fiscal-izare ar presupune o resetare a întregului model de dezvoltare, fiind extrem de greu de acceptat şi aplicat pe termen lung. Iar modelele aplicate până acum nu s-au dovedit viabile, fie că este vorba de socialism, fie cel al ţărilor scandinave, „care au avut intenţii bune, dar au reuşit să menţină doar temporar echilibrul“.

    În 2004 România avea 61 de bogaţi, în 2013 numărul lor ajunsese la 172, iar un an mai târziu alte cinci persoane ajunseseră să deţină averi de peste 30 de milioane de dolari. Conform estimărilor The Wealth Report, realizat de com-pania de consultanţă imobiliară Knight Frank Research, numărul bogaţilor din România aproape se va tripla (Ă190%) în următorii zece ani, ajungând la 297 de persoane. Numărul românilor cu averi de sute de milioane de dolari este sensibil mai redus, respectiv 48 de persoane în 2014, faţă de 17 în 2004, iar estimările indică o creştere la fel de spectaculoasă şi în cazul lor, până la 80 de persoane în 2024. În 2004 România avea un singur miliardar, iar în 2024 vor fi doi români cu avere de peste un miliard de dolari, conform studiului. The Wealth Report 2015, ajuns la a cincea edidiţie, este realizat pe baza informaţiilor primite din partea a circa 500 de bancheri şi consilieri de investiţii din lumea întreagă, ai căror clienţi au averi cumulate de peste 1,7 trilioane de dolari.

    Pe întreg globul, distribuţia averilor diferă destul de mult. În vreme ce densitatea bogaţilor este foarte ridicată în Monaco, dat fiind că majoritatea rezidenţilor ţării au situaţii financiare solide (respectiv 574 oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari la 100.000 de locuitori), celelalte ţări plasate în acest clasament au situaţii mai puţin aşteptate. SUA, cu o densitate de 12,7 bogaţi la 100.000 de locuitori, este surclasată de ţări din Scandinavia, dar şi de Noua Zeelandă şi Marea Britanie.

    La nivel mondial, Asia dobândeşte tot mai multă forţă şi în peisajul avuţiei. Cu toate acestea, în ciuda nu-mărului mare de chinezi aflaţi în rândul bogaţilor, raportat la numărul de locuitori procentul este firav (0,6 bogaţi raportat la 100.000 de locuitori) în comparaţie cu alte ţări. Iar în vreme ce Thomas Piketty susţine că guvernele ar trebui să ia măsuri ferme, ridicând nivelul de taxare pentru a redistribui bogăţia, sunt şi opinii conform cărora un grad mai ridicat de taxare se poate dovedi o veritabilă piedică în ritmul creşterii economiei. „În ţările în curs de dezvoltare este un însemnat volum de averi create de clasa de mijloc, tot mai numeroasă“, arată studiul citat.

  • O fetiţă de 8 ani a găsit cheia succesului: câştigă peste 100.000 de euro pe săptămână

    Faptul că Youtube este o sursă aparent inepuizabilă de bani nu mai reprezintă o surpriză pentru nimeni, însă cei care stau în spatele imaginilor au poveşti de-a dreptul fascinante.

    CharlisCraftyKitchen este un canal de Youtube prin care o fetiţă de 8, pe nume Charli, ani prezintă reţete culinare. Conform estimărilor realizate de compania Outrigger, canalul generează venituri de 127.000 de dolari pe săptămână şi este vizitat de aproape 30 de milioane de oameni lunar.

    Charli a început să filmeze clipuri în 2012, când avea doar 6 ani. Sora ei Ashlee, de 5 ani, are rolul de a testa produsele. Cele două fetiţe au realizat tutoriale pentru o sumedenie de produse, de la biscuiţi Oreo până la diverse feluri de îngheţată.

    Succesul canalului CharlisCraftyKitchen este de apreciat mai ales atunci când este comparat cu cele deţinute de bucătari celebri precum Jamie Oliver. Canalul acestuia a avut, în luna martie, “doar” 7 milioane de vizitatori.

  • Guvernul vrea ca 30% dintre români să cumpere online în 2020

    El a făcut aceste declaraţii marţi, la conferinta Gândul e-Commerce, la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor şi ai mediului de afaceri din comeţul online.

    Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 şi bazat pe date din anul anterior, procentul românilor cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care au făcut cumpărături prin intermediul internetului a fost de 10% şi doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri şi servicii online. În cazul companiilor mari, procentul a fost mai mare, de 14%. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Post-Privatizare. Acestea au 2,71 milioane de angajaţi.

    Andrei Radu, fondator Gala Premiilor eCommerce (GpeC), a spus, la acelaşi eveniment, că principalii jucători din piaţă estimează că retail-ul online autohton a generat vânzări de peste 1,1 miliarde euro în 2014. Cifra face referire exclusiv la produsele comercializate online (indiferent de natura lor) şi nu la servicii, plata facturilor de utilităţi, bilete de avion, bilete la spectacole sau vacanţe şi călătorii.

    Cele mai vândute produse online au fost cele din categoria electro-IT, urmate de articolele de vestimentaţie şi încălţăminte.

    Potrivit unei estimări a marilor jucători de pe piaţa locală de retail online, în România există în acest moment aproximativ 5.000 de magazine online, a declarat Andrei Radu. Totuşi, potrivit unor alte cercetări, numărul acestora ar putea fi chiar de 20.000.

    Majoritatea site-urilor cu componentă de magazin online nu sunt însă “relevante pentru industrie”.

    “Este o estimare (cifra de 5.000 – n.r.), nu este certitudine. Eu am stat de vorbă cu cel puţin două companii care fac crawling pe web vizavi de site-uri care oferă opţiunea de “adăugare în coş”, teoretic magazine online, iar ei au găsit aproximativ 20.000 de URL-uri. Deci se poate spune şi că România are aproximativ 20.000 de magazine online, dar este foarte posibil ca majoritatea lor să fie la nivelul la care vând trei produse pe săptămână şi atunci nu sunt relevante pentru industrie”, a spus Radu.

    Fondatorul GpeC a spus şi că din cele 5.000 de magazine “relevante” 1.173 sunt înrolate în sistemul 3D Secure, care este un protocol sigur de autentificare şi un sistem antifraudă susţinut de VISA şi MasterCard.

    Folosirea acestui sistem permite creşterea securităţii tranzacţiilor online, prin solicitarea unei parole la fiecare plată online. În caz de pierdere sau furt, cardul înrolat la 3D Secure nu poate fi folosit de terţe persoane pentru cumpărături online.

  • Transelectrica se aşteaptă la o scădere cu două treimi a profitului în acest an, la 138,7 milioane de lei

    Pentru anul viitor, transportatorul de energie prognozează un profit net de 67 milioane de lei, rezultatul urmând să crească uşor în 2017, la 71,92 milioane de lei.

    Profitul brut este preconizat să scadă în acest an cu 61,7%, de la 446 milioane de lei în 2014 la 170,74 milioane de lei (39,4 milioane euro).

    Statul deţine, prin Ministerul Economiei, 58,68% din acţiunile Transelectrica.

    Compania estimează că va obţine în acest an venituri totale de 2,67 miliarde de lei (616,6 milioane euro), în scădere cu 7% de la un venit preliminat de 2,87 miliarde de lei pentru anul 2014, în timp ce cheltuielile sunt prognozate să urce cu 3% de la 2,43 miliarde de lei la 2,5 miliarde de lei (564 milioane euro).

    Pe partea de venituri, compania se aşteaptă la o diminuare cu 6,7% a sumelor obţinute din activităţile de exploatare, la 2,63 miliarde de lei (593 milioane euro), în contextul în care veniturile din serviciile prestate pe piaţa de energie electrică (inclusiv transport) sunt estimate să scadă cu 6,6%, la 2,58 miliarde de lei (582 milioane euro), de la 2,76 miliarde de lei anul trecut.

    Veniturile din transportul de energie electrică ar urma să scadă uşor, la 1,28 miliarde de lei (288 milioane euro), de la 1,3 miliarde de lei în 2014.

    Veniturile financiare sunt prognozate la 43,3 milioane de lei (9,76 milioane euro), în scădere cu 24,2% de la 57,15 milioane de lei raportat la finele anului trecut.

    Pe segmentul de cheltuieli, costurile de exploatare sunt estimate în urcare cu 3,2%, de la 2,36 miliarde de lei în 2014 la 2,44 miliarde de lei (550 milioane euro) în acest an, în principal din cauza avansului cu 4,4% al cheltuielilor cu bunuri şi servicii, estimate la 1,85 miliarde de lei, faţă de 1,77 miliarde de lei anul trecut.

    Cheltuielile financiare ar urma să scadă cu 3,8%, de la 65,6 milioane de lei la 63,1 milioane de lei (14,2 milioane euro).

    Transelectrica şi-a propus să aloce 282,6 milioane de lei (63,75 milioane euro) pentru investiţii, în creştere cu aproape 90% raportat la 2014, când investiţiile au însumat 149,4 milioane de lei. Iniţial, compania estimase investiţii de 545 milioane de lei pentru anul trecut.

    Cea mai mare parte a investiţiilor din acest an (150,3 milioane de lei) are ca destinaţie continuarea unor proiecte începute în anii anteriori, în timp ce investiţiile noi vor totaliza 79,6 milioane de lei, în creştere puternică de la 5,8 milioane de lei anul trecut.

    Principalele proiecte noi vizează lucrări de retehnologizare a staţiilor electrice existente, precum şi creşterea capacităţii de interconexiune cu ţările vecine, inclusiv cele din afara UE (Moldova, Serbia, Turcia).

    Nivelul investiţiilor totale este estimat să urce la 375,86 milioane de lei în 2016 şi la 408,85 milioane de lei în 2017, pentru proiectele noi urmând să fie alocate 219,7 milioane de lei, respectiv 306,4 milioane de lei.

    Acţionarii Transelectrica au mai aprobat, la propunea ministerului Economiei, şi fixarea limitelor generale ale indemnizaţiei fixe acordate membrilor Directoratului şi Consiliului de Supraveghere, precum şi plafoanele pentru componenta variabilă a remuneraţiilor.

    Astfel, membrii Directoratului Transelectrica vor încasa un salariu fix care nu poate depăşi de 6 ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut din industria de profil.

    În ceea ce priveşte componenta anuală variabilă a remuneraţiei, aceasta nu va putea depăşi 12 indemnizaţii fixe şi va fi încasată numai în situaţia realizării cu succes a mai multor indicatori de performanţă.

    Conducerea Transelectrica beneficiază şi de bonusuri de performanţă, sub forma de pachete de opţiuni pe acţiuni virtuale Transelectrica (OAVT). Acţiunile virtuale nu conferă deţinătorilor calitatea de acţionar şi nu pot fi convertite în titluri Transelectrica.

    Componenta variabilă a remuneraţiei prin acordarea de OAVT se determină pe baza numărului de acţiuni virtuale, înmulţit cu suma dintre valoarea medie a OAVT din luna anterioară valorificării şi valoarea dividendelor/acţiuni plătite în perioada scursă între acordarea acţiunilor virtuale şi valorificarea acestora, din care se scade valoarea de acordare OAVT, pentru fiecare tranşă de acţiuni virtuale acordate.

    Acţionarii nu au aprobat, însă, stabilirea datei numirii în calitate de membri ai Directoratului sau ai Consiliului de Supraveghere ca fiind data de la care remuneraţia acordată membrilor celor două structuri se încadrează în limitele fixate.

  • Majoritatea managerilor de top văd creşteri de afaceri în 2015, susţinute de investiţii şi angajări

    Concluziile studiului “O nouă viziune a creşterii”, publicat joi de EY România, arată că 90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare.

    Dintre cei care mizează pe creştere, 48% prognozează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015, respectiv o creştere de peste 10%.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau la o scădere a profitabilităţii în 2015.

    “Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere”, se arată într-un comunicat al EY România.

    Investiţiile programate vor fi finanţate în principal prin credite bancare (53%), urmate de injecţii de capital (18%).

    “Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea trebuie să se regăsească pe agenda de business şi în bugetele de investiţii în 2015. De asemenea, accesul la finanţare, abilitatea de a diversifica sursele de finanţare şi optimizarea costului finanţării au devenit într-o mai mare măsură avantaje competitive, ca urmare, orice strategie de business va trebui să le aibă în vedere în acest an”, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

    Evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste.

    Potrivit analizei, 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează majorări mai mari de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult.

    Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în acest an. Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului de profil într-o măsură semnificativă (78%), alţi executivi optimişti peste media economiei provenind din industria producătoare şi servicii.

    “După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială”, potrivit sursei citate.

    Concluziile analizei arată că 41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    “Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă. Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania”, se spune în comunicat.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în acest an, cei mai importanţi trei indicatori rămân rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în 2015 cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.

    Studiul EY România privind percepţia mediului românesc de afaceri în 2015 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 202 executivi de top provenind din organizaţii care operează la nivel local, în diverse industrii. Astfel, 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 23% cu rulaje între 1-10 milioane euro şi 25% cu vânzări de sub un milion de euro.

    Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10 – 16 februarie 2015.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.

  • Falimentul personal va aduce câteva zeci de mii de dosare. MFP trebuie să asigure fondurile necesare

    Estimările profesioniştilor în insolvenţă şi ale executorilor au la bază numărul relativ mic de executări silite având ca obiect garanţii imobiliare deţinute de persoane fizice, care însumează puţin peste 50.000 de dosare, din care mai mult de jumătate au intrat în proceduri de eşalonare a plăţilor. Totatalul executărilor silite se ridică în prezent la 850.000 de cazuri.

    “Nu cred în povestea milionului de dosare care ar apărea în România, mai ales că există şi dezavantaje când intri într-o astfel de procedură (…) Insolvenţa persoanelor fizice este o lege pe care, în afară de persoanele fizice şi de cei care îi reprezintă, APNC şi asociaţiile de consumatori, este o lege pe care nu o vrea nimeni, numai că nu se poate. Trebuie să înţelegeţi că a venit sorocul. Esistă acordul BNR şi al instituţiilor internaţionale, care au blocat acest proiect de lege până acum. Primul proiect a fost depus în 2009. Au trecut vreo 5-6 ani“, a spus Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) la colocviul organizat de BNR cu tema “Reglementarea procedurii insolvenţei persoanelor fizice în Români. Modele şi soluţii legislative”.

    El a arătat că puţin peste un milion de dosare de insolvenţă personală se regăsesc în SUA, unde legea este mult mai bună decât reglementările de la nivel european şi unde 350 de judecători cu puteri federale gestionează aceste cauze.

    Pe de altă parte, Arin Stănescu a criticat proiectul de lege dezbătut în Parlament, arătând că deşi prevede un efort bugetar nu are niciun punct care indice de unde vin banii sau estimări privind valoarea cheltuielilor bugetare.

    Preşedintele practicienilor în insolvenţă pledează pentru amânarea intrării în vigoare a acestei legi, sau introducerea ei direct de anul viitor, întrucât acest act normativ nu va rezolva nicicum problema impactului cursului de schimb la creditele în franci elveţieni.

    “N-avem de ce s-o facem repede. Înţelegeam, ori trebuia făcută înainte de alegeri, că poate un candidat s-ar fi putut folosi de ea, ori să o facem pentru a intra în vigoare anul viitor şi pusă atunci la panoplie, iată, am reuşit să facem legea falimentului personal“, a continuat Stănescu.

    O altă soluţie, în opinia lui Stănescu, ar putea fi aprobarea legii, dar cu o amânare de şase luni pentru intrarea în vigoare, timp în care Guvernul va avea răgaz să evalueze impactul printr-un studiu şi să modifice actul normativ prin ordonanţă de urgenţă.

    El a mai arătat că firma de consultanţă şi audit KPMG va face un studiu de impact comandat de Consiliul Investitorilor Străini.

    Potrivit preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Cristian Mihai Jurchescu, din cele 51.000 de dosare având ca obiect garanţi imobiliare, circa 27.000 sunt mai vechi de un an, ceea ce înseamnă că în acele cazuri s-a ajuns la convenţii de eşalonare a plăţilor.

    “Problema s-ar pune pentru 23.000 de dosare. Mare parte din culpa debitorului. Majoritatea se sustrage de la achitarea obligaţiilor, căutând tot felul de tertipuri“, a afirmat Juchescu.

    Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu consideră că o bună parte din executările silite în derulare nu vizează prima locuinţă a debitorilor, astfel că estimează un impact mai redus al procedurilor de infolvenţă declanşate după aprobarea legii falimentului personal, undeva la 15.000 de dosare.

    La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu a afirmat că pentru alicarea legii falimentului personal va fi necesară suplimentarea efectivului de magistraţi, cu personalul auxiliar aferent şi spaţiile aferente.

    “O să realizăm într-un interval de timp rezonabil Tribunalul Comercial Bucureşti, numai că la falimentul personal accentul se pune pe judecătorii, care sunt mai numeroase, tocmai pentru a nu aglomera tribunalele, care acum, pe noile coduri, au deja ma multe atribuţii. Avem nevoi de un sprijin de la Ministerul Finanţelor entru a aprecia dacă statul român are posibilitatea financiară de a sprijini interesul nostru logistic“, a mai spus Stancu.

    Singura poziţie din partea clienţilor a fost prezentată de Răvan Adrian Florescu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţonale pentru Protecţia Consumatorilor, care a arătat că legea falmentului personal reprezintă o prioritate, având în vedere condiţiile economice în care se află consumatorii.

    El a pledat pentru dreptul debitorilor la o discuţie prealabilă cu creditorii înainte de declanşarea procedurii de insolvenţă pentru a se constata dacă există cauze abuzive sau practici incorecte.

    “Mai mult decât atat, dacă se ajunge pe cale judecătorească, noi considerăm că trebuie să nu fie lezat dreptul la locuinţă familială, adică să nu poată fi evacuaţi nici membrii familiei şi nici debitorul. Trebuie discutat de la caz la caz”, a mai spus Florescu.

    Deşi înţelege nevoia de echilibru între creditor şi debitor, ANPC pledează pentru o protecţie uşor mai sporită în cazul debitorilor, care au mai mult de suferit în condiţiile economice actuale.

    La finele lunii ianuarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că susţine legea falimentului personal, care ar ajuta clienţii în negocierile cu băncile, cu condiţia să fie “o lege bună”, aplicabilă.

    FMI cere, înainte de adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice, o analiză de impact şi consultarea tuturor părţilor implicate. Aceasta ar asigura o implementare adecvată a noului cadru şi ar oferi celor cu datorii nesustenabile un start nou fără a periclita cultura de onorare a plăţilor.

  • BCR a redus din nou prognoza de creştere a PIB-ului României pentru 2015, la 2,2%

    Aceasta este cea de a doua revizuire a creşterii PIB în tot atâtea luni. În octombrie, BCR a redus prognoza pentru creşterea economică de anul viitor de la 3,3%, estimând că deteriorarea situaţiei economice a principalilor parteneri comerciali va avea un impact negativ pe piaţa locală.

    Prognoza pentru avansul economic de anul acesta a rămas neschimbată la 1,8%.

    “Comisia Europeană este mai optimistă în ceea ce priveşte creşterea economică din România, dar noi anticipăm că avansul va fi limitat din cauza înăspririi regimului de taxare”, se arată în raportul BCR.

    CE estimează o creştere a PIB de 2% în acest an şi de 2,4% anul viitor, potrivit raportului de toamnă publicat la începutul lunii. Proiecţiile au fost reduse de la 2,8%, respectiv 2,6% anterior.

    Analiştii BCR apreciază că deficitul bugetar se va adânci la 2,5% din PIB anul viitor, faţă de un nivel de 2,2% din PIB estimat anul acesta.

    “Credem că guvernul va negocia (cu autorităţile europene – n.r.) creşterea ţintei de deficit bugetar, pentru a permite cheltuieli mai mari cu investiţiile publice şi menţinerea CAS la nivelul curent”, potrivit raportului.

    CE estimează, în raportul privind prognoza economică de toamnă, că Guvernul va fi nevoit să crească taxe sau să taie cheltuieli pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stâlp şi a accizelor, în caz contrar urmând ca deficitul bugetar să urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde lei peste ţintă.

  • O companie ce produce airbag-uri ar putea fi răspunzătoare pentru cea mai mare rechemare de maşini din istorie

    Compania a fost implicată recent într-un scandal referitor la moartea a şase persoane, concluziile anchetei fiind că impactul cu airbag-ul a fost cel care a cauzat decesul. Compania japoneză a dezvăluit recent că airbag-urile defecte au fost produse în perioada 2008-2014.

    În luna octombrie, autorităţile din Statele Unite au decis rechemarea unui număr de 7,8 milioane de maşini echipate cu airbag-uri produse de Takata. Lista include modele produse de BMW, Ford, General Motors şi Toyota.

    Dacă şi maşinile vândute în afara Statelor Unite vor fi rechemate, şi este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple, numărul va ajunge la 16,5 milioane. Mai mulţi specialişti din industria auto consideră că numărul final va fi de peste 20 de milioane de maşini.

    Estimările arată că Takata va trebui să plătească peste un miliard de dolari pentru a rezolva problemele sesizate.

    În prima parte a anului, peste un milion de maşini au fost rechemate datorită unor probleme cu airbag-urile. Cauzele au fost însă altele, neavând legătură cu firma producătoare ci cu temperatura sau umiditatea înregistrate în zone precum sudul Californiei sau Puerto Rico.

  • După FMI, şi BM a revizuit în uşoară scădere prognoza de creştere economică a României, la 2,7%

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit, de asemenea, estimarea privind creşterea PIB-ului României la 2,4% în acest an, faţă de o creştere de 2,8% prognozată în iunie. La fel ca şi în cazul BM, FMI avea în aprilie o prognoză de creştere economică mai mică, de 2,2%, dar în cadrul negocierilor cu autorităţile române folosea un interval de 2,2-2,5%.

    Pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, BM anticipează o creştere economică modestă, de numai 1,8% în acest an şi de 2,1% anul viitor, mult sub estimările din iunie, de 2,5%, respectiv 3,7%.

    “Regiunea se confruntă cu provocări majore, iar perspectivele de creştere economică sunt incerte. Tensiunile din Ucraina au avut un efect clar negativ asupra economiei ţării. Dar multe dintre probleme structurale din regiune existau şi înaintea crizei şi trebuie să fie rezolvate de urgenţă”, a declarat Laura Tuck, vicepreşedintele BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    BM prognozează o scădere economică de 8% în Ucraina anul acesta, ca urmare a crizei prin care trece ţara de la începutul anului, faţă de o contracţie de 5% estimată anterior. Pentru anul viitor, banca anticipează o scădere a PIB de 1%.

    Economia Rusiei, care a anexat în martie regiunea ucraineană Crimeea, va avea o evoluţie slabă, dar mai bună decât cea a Ucrainei, cu un avans al PIB de 0,5% în acest an.

    “Creşterea economică în regiune rămâne sub cea din celelalte părţi ale lumii. Pe viitor, autorităţile ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea guvernanţei şi a climatului investiţional, consolidarea competitivităţii, asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi menţinerea unui cadru macroeconomic stabil”, a spus Hans Timmer, economist-şef al BM pentru Europa emergentă şi Asia Centrală.

    Ţările din Comunitatea Statelor Independente (CIS) s-au confruntat cu dificultăţi sporite ca urmare a crizei din Ucraina şi a stagnării economice din Rusia, dar economiile învecinate nu au fost afectate puternic până în prezent, potrivit BM.