BusinessMagazin

Tag: esec

  • Bitcoin: moneda invizibilă care a îmbogăţit internetul

    BITCOIN, MONEDA VIRTUALĂ CREATĂ ÎN 2009, avea să fie reglementată transparent, corect şi fără compromisuri nu de o bancă centrală sau o autoritate de reglementare, ci de un sistem de modele matematice bine pus la punct. Cu tranzacţii efectuate direct între utilizatori, fără intermediari, şi securitatea asigurată de criptografie, Bitcoin a devenit unul dintre cele mai rapid răspândite şi polarizatoare fenomene de pe internet.

    Câteva precizări: Unu – Bitcoin nu arată ca o monedă. Bit-coin este o cheie de 34 de caractere, litere şi cifre, într-un portofel electronic securizat în reţeaua Bitcoin. Pentru a efectua transferuri, utilizatorii au nevoie de o altă cheie, de 51 de caractere. Criptografia din spatele sistemului face aparent imposibile frauda şi furtul la nivelul reţelei.

    Doi – Toate tranzacţiile sunt publice, stocate într-un registru anonim care nu poate fi modificat decât prin efectuarea de noi tranzacţii. Fiecare utilizator poate stabili cât este de anonim, chiar şi faţă de un partener într-o tranzacţie. De aceea, Bitcoin a devenit cu timpul un sistem de plată preferat de cei implicaţi în activităţi ilegale, de la jocuri de noroc la trafic de droguri.

    Trei – Iniţial, moneda virtuală era utilizată numai de iniţiaţi, de cei care se simt de-ai casei pe internet, de la hackeri la gameri. Spre sfârşitul anului 2011, când Bitcoin a început să pătrundă în mainstream, oferta de bunuri care pot fi cumpărate s-a extins de la iarbă şi „iteme„ din jocuri video la electronice, software şi chiar proprietăţi imobiliare.

    Patru – Monedele Bitcoin sunt „fabricate„ pe baza unor modele matematice predeterminate: fiecare utilizator participă, cu puterea de procesare a computerului său, la rezolvarea unui sistem complex de ecuaţii, în urma căreiaîn reţeaua Bitcoin se naşte un nou bloc de cod criptografiat. Fiecare nou bloc apare aproximativ odată la 10 minute şi aduce pe piaţă 25 de unităţi Bitcoin noi. Utilizatorii care au participat primesc în schimb noi Bitcoin-uri pe care le pot utiliza în reţea. În prezent se află în circulaţie peste 11 milioane de Bitcoin-uri.
    Cinci – În ultimii doi ani, una dintre principalele arme ale criticilor împotriva Bitcoin este metoda incorectă în care sunt create unităţile monetare: utilizatorii care deţin computere mai puternice îşi pot creşte suma din cont mai repede decât ceilalţi.

    A PRINS ARIPI. Valoarea unei unităţi Bitcoin a înregistrat variaţii violente pe parcursul ultimilor patru ani, volatilitatea ridicată a pieţei încurajând scepticii să condamne la pierzanie tânăra monedă. Însă reţeaua a persistat, chiar şi după mai multe crahuri. Bitcoin a prins cu adevărat aripi după ce guvernul din Cipru a încheiat un acord de bailout cu statele din zona euro şi Fondul Monetar Internaţional. Confiscarea depozitelor bancare negarantate pentru recapitalizarea băncilor aflate în pragul colapsului a zdruncinat încrederea populaţiei şi a micilor antreprenori în sistemul financiar tradiţional. Deşi nu au fost înregistrate retrageri semnificative de bani din conturile bancare în afara Ciprului, activitatea de pe piaţa Bitcoin a crescut spectaculos, ca şi valoarea monedei virtuale. Bitcoin începuse cu bine anul 2013, pe fondul semnalelor îngrijorătoare care veneau din zona euro. Valoarea monedei virtuale a atins 90 de dolari spre sfârşitul lunii martie, faţă de un maxim de 15,25 dolari în anul anterior, redresându-se după două mini-crahuri care au provocat scăderi de 33%, respectiv 24% în două reprize de câteva minute.

    Spectacolul a început odată cu anunţarea acordului cu Cipru, când a devenit clar că deponenţii din băncile din Cipru aveau să piardă o mare parte din bani, obligaţi să finanţeze rezolvarea crizei. Valoarea unui Bitcoin a atins 266 de dolari pe 10 aprilie, după depăşirea mai multor recorduri în circa două săptămâni, care au atras atenţia presei. În urmă cu două luni, preţul era de numai 20 de dolari. A urmat crash-ul, moneda prăbuşindu-se cu 61% în câteva ore şi revenind la nivelul de la începutul lunii aprilie. Operatorii bursei Mt.Gox din Tokio, principala platformă de tranzacţionare a Bitcoin, au suspendat joi, săptămâna trecută, activitatea, declarându-se victime ale propriului succes: creşterea subită a popularităţii Bitcoin a atras în piaţă atât de mulţi jucători, încât sistemul nu a mai făcut faţă.

  • Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu afirmă că 80% din privatizările din România au fost un eşec. Este adevărat sau nu?

    În timp ce Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au transformat companiile de stat în campioni regionali, folosind avantajele listării la bursă, România nu a reuşit în ultimii ani să facă nicio privatizare de succes prin intermediul pieţei de capital, iar puţine din companiile privatizate au devenit campioni regionali.

    Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu, în perioada căruia privatizarea a trenat şi întreprinderile de stat au acumulat pierderi uriaşe, afirmă acum, în calitate de preşedinte al Curţii de Conturi, că privatizarea în România a fost în 80% din cazuri un eşec.

    Este adevărat sau nu? Părerile sunt împărţite.

    Nicolae Vacaroiu a declarat recent, la un eveniment dedicat aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea ASE,  că privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec şi România ar trebui să aibă un PIB de trei ori mai mare decât cel din prezent.

    „Nu vrem să recu­noaştem că, din păcate, privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec. După cum nu vrem să recunoaştem că, iată, vindem acţiuni la companii strategice, în perioadă de criză, în condiţiile în care capital autohton nu există. Trebuie să recunoaştem că, din pă­cate, am distrus mult. Au dispărut industrii care au fost competitive dintot­deauna, cu exporturi de peste 80-90% în Vest. Cu prea mare uşurinţă, începând din ’90 încoace, am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru, şi binele a dus la situaţia de astăzi a României. Ar fi trebuit să vorbim despre o Românie cu un PIB de trei ori mai mare decât cel de astăzi“, a spus el.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Eugen Sinca, BCR: Privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, în ultimii 20 de ani

    Continuarea privatizărilor şi după anul 2007 ar fi făcut ca numărul companiilor de stat cu probleme financiare să fie mult mai mic în prezent, iar dacă ne uităm în ultimii 20 de ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, consideră Eugen Sinca, economist-şef al BCR.

    „Din păcate în prezent avem un număr mic de companii de stat care pot fi adevăraţi campioni în domeniile lor de activitate şi de aceea alternativele la privatizări sunt puţine. Dacă privatizarile ar fi continuat şi după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme financiare ar fi fost mult mai mic în prezent“, afirmă Sinca.

    El a dat ca exemplu Polonia, care a reuşit să evite recesiunea şi a atras sume din privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu depăşesc câteva sute de milioane de euro. Dacă ne uităm în ultimii 20 de ani, putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, în opinia analistului-şef al BCR. Industria auto, metalurgia, telecomunicaţiile sau explorarea hidrocarburilor sunt doar câteva domenii în care investitorii străini realizează exporturi semnificative, contribuie cu sume mari la bugetul de stat şi angajează zeci de mii de oameni.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Daniel Dăianu: Unele din privatizările efectuate puteau fi evitate sau făcute într-un mod mai inteligent

    Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi profesor la ASE, consideră că o bună parte din eşecurile din sfera privatizăriilor din piaţa locală puteau fi evitate sau gestionate mai bine. „Sunt de acord că multe dintre privatizările din ultimii 20 de ani nu au fost făcute cum ar fi trebuit. Sunt numeroase eşecurile, însă au existat eşecuri care puteau fi evitate sau privatizări care puteau fi făcute într-un mod mai inteligent“, a afirmat Dăianu.

    Pe de altă parte, acesta consideră că privatizarea Dacia este unul dintre exemplele reuşite ale privatizării care a avut implicaţii extrem de benefice asupra economiei locale.

    „Dacia este un exemplu de succes, de reuşită în domeniul privatizărilor. A fost o privatizare realizată în mod inteligent în care s-a ţinut cont de capitalul uman, de priceperea inginerească a forţei de muncă locale. Impactul a fost unul major în economie, practic s-a salvat o industrie, s-au creat locuri de muncă, iar capitalul uman bine pregătit a putut fi reţinut în ţară. În plus, industria auto are legături cu multe alte sectoare, aşadar le-a impulsionat şi pe acestea. Privatizări bune au fost şi la fabricile de anvelope.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Melania Hăncilă: Privatizarea este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie, mai ales când e vorba de firmele din energie

    Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic, privatizările din acest domeniu urmând să exercite un impact negativ asupra economiei în perspectivă, deoarece profiturile substanţiale obţinute au fost „exportate“ către entităţi străine în loc să beneficieze statul român, afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

    „Sunt de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naţionale pe termen lung, deoarece profiturile substanţiale obţinute de acestea au fost exportate către entităţi străine în loc să beneficieze statul român de acestea. La nivel mondial, companiile din domeniul energetic sunt cele mai profitabile, însă în România se tolerează de peste două decenii ca acestea să înregistreze pierderi din cauza slabei guvernanţe corporatiste şi a scurgerilor de profitabilitate susţinute de interesele politice“, a comentat Hăncilă. Ea a arătat că interesul naţional este lezat nu numai de privarea de profiturile obţinute de aceste companii, dar şi de faptul că statul pierde controlul asupra preţului practicat de aceste companii către consumatorii români care în loc să beneficieze de faptul că sunt cetăţeni ai unei ţări bogate în resurse, de fapt plătesc preţul ineficienţei utilizării acestora de către autorităţi. Economistul-şef al Volksbank nu este de acord cu ideea conform căreia statul român ar trebui să privatizeze acele companii care nu sunt profitabile sub administrarea statului. „Nici Petrom nu era profitabilă pe vremea când era administrată de stat, pentru ca după privatizare să devină cea mai profitabilă companie românescă. Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităti, dar cea mai păguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic.“

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Dezinteresul care alungă investitori

    Compania, specializată în construcţia şi operarea de centrale de producţiei a energiei electrice şi termice pe bază de deşeuri, încearcă din 2008 să se asocieze cu primării din România pentru construcţia unor incineratoare de deşeuri, unităţi care produc energie termică.

    Reprezentanţii Usitall au avut, în ultimii doi ani, discuţii cu autorităţile locale din Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Tulcea şi Ploieşti. Compania suedeză intenţiona să investească în două sau trei centrale, ale căror costuri erau cuprinse între 100 şi 200 milioane euro pe unitate.

    Compania anunţase în iulie că ar putea lua în toamnă decizia de a investi între 200 şi 400 milioane euro în România pentru realizarea a două unităţi în Bucureşti şi Galaţi. “Vrem să facem mai multe proiecte în paralel. Suntem în România pe termen lung. Ne atrage sistemul de certificate verzi şi faptul că în câţiva ani piaţa energiei va fi complet liberalizată”, declara atunci directorul general al Usitall, Mattias Philipsson, pentru MEDIAFAX.

  • Buffett: Euro este sortit eşecului dacă regulile actuale nu vor fi schimbate

    “Sistemul are un defect fundamental fatal. Nu poate supravieţui cu regulile actuale. Asta descoperim. Întrebarea este dacă cele 17 ţări membre pot să se adune pentru a regândi ceva”, a spus Buffett, citat de Bloomberg. Liderii europeni îşi aprofundează legăturile ca reacţie la criza datoriilor prin participarea la programele de salvare a ţărilor cu probleme financiare şi prin promovarea măsurilor de reducere a deficitelor bugetare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Povestea eşecului listării Facebook

    Mark Zuckerberg a ieşit marţea trecută din topul celor mai bogaţi 40 de oameni la nivel mondial, realizat de Bloomberg. Averea şefului Facebook a coborât la 14,7 miliarde de dolari, de la 16,2 miliarde de dolari în ziua precedentă, după ce acţiunile companiei au pierdut marţi pe Nasdaq aproape 10%. Calculată la preţul de închidere al acţiunilor din prima zi de tranzacţionare, 18 mai, averea lui Zuckerberg se situa la 19,4 miliarde de dolari. Acţiunile şi-au continuat scăderea şi miercuri, cu 2,3%. La fel şi averea cofondatorului Facebook, care a ajuns la 14,4 miliarde de dolari.

    Pentru moment, presa americană l-a încurajat, arătând fie că ultima grijă a unui antreprenor cu viitorul în faţă e dispariţia unor bani pe care şi aşa nu-i avea decât pe hârtie, fie că, spre lauda lui, a decis să păstreze acţiunile indiferent de valoarea lor şi să nu-şi vândă afacerea ca să plece cu proaspăta soţie într-o vacanţă de rentier etern. La urma urmei, un om în care Steve Jobs a avut toată încrederea, o companie care stă pe baza de date uriaşă a utilizatorilor Facebook şi care a ştiut să penetreze internetul într-un mod atât de inteligent, cu tot sistemul său de Like-uri, comentarii şi monitorizare a ceea ce fac oamenii online, nu depind de câteva zile rele la bursă. Toate bune şi frumoase, numai că un fiasco de asemenea proporţii nu are cum să treacă fără să lase urme.

    În prima zi de tranzacţionare pe Nasdaq, la 18 mai, acţiunile Facebook au închis cu o creştere aproape inexistentă, la 38,23 de dolari, faţă de preţul de 38 de dolari din oferta publică iniţială, însă chiar şi avansul de 23 de cenţi a fost pus pe seama intervenţiei în piaţă a băncilor de investiţii care au aranjat oferta. Acţiunile Facebook au început şedinţa următoare cu o scădere puternică de 11%, dar au reuşit să închidă săptămâna cu o pierdere de numai 16,5%. O nouă săptămână pentru Facebook la bursă a adus o nouă scădere, pentru ca preţul unei acţiuni Facebook să ajungă la închiderea şedinţei de miercuri, 30 mai, data redactării articolului, la 28,2 dolari, cu 26% sub preţul de listare. Comparativ cu nivelul maxim atins până în prezent de cotaţia Facebook, de 45 de dolari pe parcursul primei zile de tranzacţionare, scăderea este de 37%.

    Cu un asemenea bilanţ, Facebook e până acum cel mai mare dezastru din ultimul deceniu pe piaţa americană pentru o ofertă publică iniţială, după cum listarea sa prin vânzarea de acţiuni în valoare de 16 miliarde de dolari este cea mai mare ofertă publică iniţială pentru o companie IT. Tehnic, acţiunile Facebook au avut cea mai slabă evoluţie în primele cinci zile de tranzacţionare, cu un declin de 13%, din rândul celor mai mari zece oferte publice iniţiale pe piaţa americană în ultimul deceniu. În primele cinci şedinţe, firma lui Mark Zuckerberg a avut o scădere mai mare decât compania MF Global, intrată anul trecut în faliment.

    Lucrurile s-au complicat prin aspectele penale ale listării. Compania este acuzată că ar fi dezvăluit unui grup select de analişti informaţii mult mai clare privind înrăutăţirea estimărilor pentru rezultatele financiare, faţă de cele disponibile în documentele ofertei publice. Dacă înainte de listare foarte mulţi analişti se întreceau în prognoze exagerate, în prezent întrebarea este unde se va opri declinul cotaţiei celei mai mari reţele de socializare din lume. Un posibil răspuns îl dă piaţa opţiunilor, unde investitorii pot miza pe direcţia în care vor evolua cotaţiile şi unde Facebook şi-a făcut debutul la 29 mai. Unii investitori au mizat chiar pe o creştere de preţ la 65 de dolari pe acţiune până în ianuarie 2014, în timp ce alţii se aşteaptă la un declin până la 16 dolari până în decembrie. Potrivit MarketWatch, însă, valoarea corectă a unei acţiuni Facebook ar fi de numai 13,8 dolari, în timp ce Reuters StarMine estimează un preţ de numai 9,59 dolari pe acţiune, la o creştere anualizată a profitului estimată la 10,8% pentru următorii zece ani.

  • Ce pedeapsă a primit Coreea de Nord pentru testul eşuat cu rachetă

    Comitetul pentru sancţiuni al Consiliului de Securitate al ONU a dispus îngheţarea activelor celor trei companii şi excluderea lor de la schimburi comerciale cu comunitatea internaţională. SUA, UE, Japonia şi Coreea de Sud au dorit ca sancţiunile să se aplice unui număr de 40 de companii, însă China, aliatul Coreei de Nord, s-a opus.

    În paralel, experţii sud-coreeni au avertizat că Phenianul vrea să lanseze încă un test nuclear, pentru care ar urma să folosească uraniu puternic îmbogăţit.

    În dorinţa de a câştiga sprijinul Chinei în dosarul nord-coreean, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat vineri, cu ocazia vizitei sale la Beijing, că SUA sunt gata să coopereze cu Phenianul dacă liderii nord-coreeni îşi modifică politica agresivă. “Noii lideri de la Phenian au încă ocazia să-şi schimbe politica şi să pună pe primul plan populaţia ţării. Dacă se concentrează pe onorarea angajamentelor şi pe reintegrarea în comunitatea internaţională, pe hrănirea şi educarea cetăţenilor, SUA îi va primi şi va lucra cu ei”, a spus Clinton, citată de Reuters.

  • Violeta Rotărescu: Eşecul unui manager nu e o lecţie personală, deci se învaţă foarte greu de unul singur

    “Eşecul nu e o lecţie personală, deci se învaţă foarte greu de unul singur”, spune psihologul Violeta Rotărescu. După o perioadă în care încearcă să se accepte în noua ipostază a eşecului, managerii continuă în aceeaşi direcţie. În cazul Lindei, CEO al uneia dintre cele mai mari companii internaţionale, eşecul a venit tocmai de pe urma aroganţei, însă caracterul său a rămas acelaşi. Chiar şi după ce fusese demisă, iar angajaţii ajunseseră să o descrie drept incapabilă să-şi gestioneze propria aroganţă, Linda acuza după terminarea forţată a mandatului său probleme de principiu: că luptase pentru lucrurile în care credea, iar cultura societăţii nu era receptivă la femei puternice, calculate, aspirante la poziţia de director.

    În opinia psihologilor, managerii toxici funcţionează după principiul “dezbină şi domneşte”. De aceea, nu numai relaţia angajatului cu şeful devine problematică, ci şi relaţia cu întreaga echipă. Angajaţii devin mai neproductivi, iar disconfortul psihologic creşte – “simţi că munca nu are valoare pentru ceilalţi, iar stresul devine o constantă în viaţa de zi cu zi”. Concediul medical, absenteismul sau bolile profesionale îşi au sursa tocmai în emoţiile negative generate la locul de muncă. Iar asta înseamnă costuri pentru companie. Un lider toxic îndepărtează chiar şi de cinci ori mai mulţi angajaţi faţă de ritmul normal al fluctuaţiilor de personal dintr-o companie.