BusinessMagazin

Tag: energie

  • (P) Eficienţă energetică, de la problemă majoră la oportunitate, de la conştientizare la implementare!

    Care este gradul de conştientizare a firmelor de construcţii privind creşterea eficienţei energetice? Pe ce îşi concentrează resursele IMM-urile din construcţii pe termen mediu si lung? Ce înseamnă eficienţă sustenabilă?

    Criza energetică, care afectează aproape toate ţările europene ca urmare a scăderii sau perturbării furnizării de petrol şi gaze din Federaţia Rusă către statele membre ale UE, a condus la acordarea unei importanţe sporite preocupărilor privind diversificarea surselor de energie, a investiţiilor în energie verde şi în creşterea eficienţei energetice. Companiile mici şi mijlocii din sectorul construcţiilor nu sunt conştiente de cele mai multe ori de importanţa performanţelor de mediu şi energetice, nu au competenţe în atragerea de finanţare pentru a atinge performanţe de mediu şi energetice, le lipsesc cunoştinţele în legătură cu principalele cerinţe pentru realizarea investiţiilor în programele de eficienţă, au dificultăţi în coordonarea părţilor interesate din industria construcţiilor.

    Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA în calitate de promotor de proiect, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Prahova – Partener 1 şi Fellesforbundet, Norvegia – Partener 2, implementează proiectul „Powering Romanian SMEs to Increased Knowledge in Sustainable Efficiency/Dinamizarea IMM-urilor din România, prin creşterea cunoştinţelor în eficienţă sustenabilă”, ID 2022/346631, al cărui obiectiv principal constă în sporirea cunoştinţelor întreprinderilor mici şi mijlocii româneşti din sectorul construcţiilor pentru a încorpora practici sustenabile în realizarea eficienţei durabile prin îmbunătăţirea performanţelor lor de mediu şi energetice.

    „Acest proiect îşi propune să sprijine IMM-urile din sectorul de construcţii din România să îşi îmbunătăţească cunoştinţele privind eficienţa de mediu şi energetică şi să dezvolte măsuri de consolidare a capacităţilor. Câteva din motivele pentru care un IMM din construcţii ar trebui să îşi crească gradul de conştientizare şi să adopte o abordare strategică pentru a îşi îmbunătăţi performanţele de mediu şi energetice sunt următoarele: îmbunătăţirea eficienţei şi reducerea costurilor şi a deşeurilor, performanţa de mediu şi energetică a furnizorilor, avantaj în proiectarea lanţului de aprovizionare, consumul redus de energie şi apă, necesitatea de a utiliza mai multe surse de energie regenerabilă şi a procese de economisire a energiei, implementarea de noi tehnologii eficiente din punct de vedere energetic ce sporesc conştientizarea angajaţilor că lucrează într-o companie prietenoasă cu mediul şi consumul de energie.” declară Gabriela Sterian, Manager de proiect.

     

    Acolo unde informaţiile nu sunt disponibile, este posibil ca acestea să nu fie accesibile, iar managerii IMM-urilor să nu aibă timpul sau motivaţia necesară obţinerii şi procesării lor, dar şi a acţionării în baza acestora. Astfel, implementarea de astfel de instrumente care să ducă la performanţe de mediu sau energetice în IMM-uri este întârziată, bineînţeles, din cauza lipsei de informaţii, a expertizei tehnice şi a finanţării.

     

    „FGS FAMILIA va promova constant, prin canalele sale de comunicare, în rândul membrilor săi sindicali, colaboratorilor, dar şi publicului larg, problema eficienţei energetice şi a resurselor regenerabile de energie. Managementul IMM-urilor româneşti ţintă va putea fi pe deplin conştient de angajamentul său în implementarea şi menţinerea celor mai bune practici de mediu, precum şi a reuşi să devină companii cu viziune orientată spre viitor. Implicarea managementului va conduce la implicarea angajaţilor. Când toţi angajaţii IMM-urilor vor fi conştienţi că lucrează în direcţia unui scop comun, cresc probabilităţile de a atinge mai rapid acest scop. O astfel de conştientizare include gestionarea, monitorizarea şi controlul problemelor de mediu, alături de identificarea riscurilor şi oportunităţilor.” declară Gheorghe Bălăceanu, preşedinte Federaţia Generală a Sindicatelor FAMILIA.

     

    Prin implementarea acestui proiect în România, la nivelul tuturor regiunilor de dezvoltare, se urmăreşte obţinerea de valoare adăugată în ceea ce priveşte tranziţia către o economie bazată, pe cât posibil, pe surse regenerabile de energie şi reducerea dependenţei de combustibilii fosili. Acesta constituie un obiectiv strategic al Uniunii Europene, dar şi al altor ţări din afară Uniunii Europene, iar importanţa sa strategică a crescut odată cu declanşarea conflictului din Ucraina.

    „Potrivit aproape tuturor indicatorilor în acest sens, România se află pe ultimul loc în clasamentul ţărilor europene în ceea ce priveşte tranziţia la o economie verde. Preocuparea pentru reducerea amprentei de carbon este încă la un nivel scăzut în rândul cetăţenilor şi a companiilor, în special cele mici şi mijlocii. Ca urmare, creşterea gradului de conştientizare a publicului larg şi a companiilor cu privire la eficienţa energetică, energia regenerabilă şi protecţia mediului este o necesitate. De altfel, IMM-urile îşi concentrează, de obicei, resursele pe activitatea lor zilnică, acordând puţin timp dezvoltării de expertiză dincolo de practicile obişnuite, astfel încât ocolesc adesea oportunităţile legate de profitabilitatea atingerii unui nivel de eficienţă.” declară Aurelian Gogulescu, preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Prahova.

     

    Prin activităţile desfăşurate în acest proiect, IMM-urile româneşti din sectorul de construcţii vor fi mai conştiente de cum să îşi implementeze practici durabile de proiectare, inginerie şi construcţii bazate pe date relevante pentru urmări, măsura şi reduce emisiile şi deşeurile pe parcursul ciclului de viaţă al proiectului, utilizând procese logistice ce optimizează livrările pentru a reduce transporturile, emisiile şi amprenta de carbon, operarea activelor şi echipamentelor într-o manieră eficientă din punct de vedere energetic, sigure pentru mediu şi forţa de muncă.

    „Conştientizarea integrată a problemelor de mediu şi a provocărilor în domeniul energiei are drept scop furnizarea către IMM-urile din construcţii a instrumentelor necesare pentru a-şi  identifica problemele curente în raport cu tranziţia către utilizarea energiei din surse regenerabile şi de a-şi îmbunătăţi simultan performanţa de mediu şi energie. Implementarea sistemelor de management de mediu, respectiv al energiei ar trebui să constituie o modalitate prin care firmele îşi facilitează procesul de conformare cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului şi eficienţei energetice, îşi identifică proiectele şi tehnologiile sustenabile cele mai potrivite activităţii lor şi, în corelaţie cu resursele  financiare care trebuie mobilizate, îşi structurează şi monitorizează indicatorii de performanţă de mediu şi energetică ca parte integrantă a derulării curente a afacerii.” declară Răzvan Tomescu, formator în cadrul proiectului.

    Îmbunătăţirea cunoştinţelor IMM-urilor contribuie, de asemenea, la obiective politice mai largi, cum ar fi stimularea oportunităţilor de angajare, extinderea pieţei de bunuri şi servicii eficiente din punct de vedere energetic, îmbunătăţirea securităţii energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a poluării atmosferice locale şi alocarea investiţiilor în generare de energie curată.

    Proiectul este implementat pe o perioadă de 10 luni (martie – decembrie 2023) şi finanţat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar norvegian 2014-2021 în cadrul „Programului de Energie din România”. Rezultatele estimate ale proiectului sunt:

    • Campanii de conştientizare pentru publicul larg şi firmele de construcţii din România
    • Evenimente dedicate şi sesiuni de formare organizate pentru IMM-urile din sectorul de construcţii
    • 8 IMM-uri instruite în implementarea Sistemului de Management al Energiei ISO 50001
    • Schimb de bune practici organizat cu partenerii norvegieni pentru elaborarea unui ghid de bune practici
    • Instruirea a peste 200 persoane din sectorul de construcţii cu privire la energia regenerabilă, eficienţa energetică şi securitatea energetică.

     

    Pentru mai multe informaţii despre proiect:

    Facebook / Linkedin: Powering_SMEs

    www.fgs.ro, www.cciph.ro, www.fellesforbundet.no

     

     

     

     

     

     

     

  • România vede prima investiţie concretă din proiectul reactoarelor nucleare mici: un simulator de 1 mil. dolari la Politehnică. Realizarea concretă a investiţiei de la Doiceşti se amână cu doi ani

    ♦ Reactorul nuclear modular (SMR – small modular reactor) al americanilor de la NuScale nu este deocamdată construit nicăieri în lume, dar potenţiala lui funcţionare poate fi testată chiar în campusul Politehnicii din Bucureşti, în urma unei investiţii de 1 mil. dolari într-un simulator.

    La finalul săptămânii trecute, studenţii de la Politehnică au putut interacţiona pentru prima dată cu Centrul de Explorare a Energiei NuScale, un simulator care ar trebui să îi obişnuiască cu modul de operare al unui reactor care în acest moment nu există în varianta lui finală. La evenimentul care a avut loc în Aula Magna a Universităţii Politehnice din Bucureşti au participat Nicolae Ciucă, prim-ministru al României, Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice, Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, Virgil Popescu, ministrul energiei, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, dar şi reprezentanţi ai NuScale şi ai diplomaţiei americane.

    „Centrul de Explorare a Energiei pe care îl lansăm în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti adaugă o nouă dimensiune potenţialului lor de carieră. Am implementat metodologii de predare  şi inovatoare şi practici de cercetare de ultimă generaţie pentru a le oferi studenţilor noştri acces la un sector energetic emergent, în care profesioniştii cu înaltă calificare vor fi la mare căutare. Centrul va oferi studenţilor noştri competenţele şi cunoştinţele necesare pentru a prospera pe o piaţă a muncii în continuă evoluţie“, a declarat Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Aceasta este prima investiţie concretă pe care România o vede din proiectul de implementare a reactoarelor mici modulare cu tehnologia NuScale. România, prin compania de proiect RoPower, fondată de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, este prima ţară din Europa şi a doua după Statele Unite ale Americii care face primii paşi pentru implementarea în acest deceniu a primei centrale electrice NuScale VOYGR cu 6 module şi o putere instalată de 462 MW. Se estimează că centrala NuScale cu 6 module va asigura circa 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an. Deşi iniţial proiectul trebuia finalizat în 2027, în cadrul evenimentului termenul a fost amânat cu încă doi ani, fără explicaţii concrete. De asemenea, nu s-au dat informaţii clare despre costul tehnologiei sau despre cât din acest reactor care ar urma să fie montat în România, la Doiceşti, ar putea fi produs local. Mai mult, deşi iniţial s-a precizat că România va fi prima ţară din lume care va găzdui un astfel de reactor, aparent în SUA va fi prima astfel de unitate funcţională. „Veţi fi numărul doi. Nimeni nu vrea să fie numărul 1 în nuclear, SUA va avea primul reactor de acest tip“, au precizat reprezentanţii NuScale.

    Deşi state precum Germania şi-au încheiat povestea nucleară, România pare, cel puţin în acest moment, determinată să deschidă un nou capitol.

    „Energia nucleară şi SMR-urile sunt incluse în strategia energetică a României ca pilon principal pentru securitatea energetică şi pentru atingerea obiectivelor noastre de decarbonizare. Angajamentul nostru de a creşte producţia de energie din surse nucleare curate va crea complementaritatea atât de necesară cu resursele regenerabile, va creşte flexibilitatea sistemului şi va permite dezvoltarea complexă în continuare a fostelor instalaţii pe bază de cărbune. Doresc să transmit un mesaj clar:  Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, guvernul nostru şi preşedintele României, Klaus Iohannis, susţin cu tărie dezvoltarea energiei nucleare şi efortul de a forma oameni în acest domeniu“, a spus Virgil Popescu, ministrul energiei, prezent la eveniment. În acest moment, funcţia lui Virgil Popescu este pusă sub semnul întrebării, Nicolae Ciucă urmează să fie înlocuit de Marcel Ciolacu (PSD) în rotative guvernamentală iar anul viitor România are alegeri prezidenţiale.

    Mesaje optimiste au fost lansate şi de conducerea Nuclearelectrica. „Este un moment extraordinar să fii student! Şi un moment şi mai bun să fii student la Energetică în România de astăzi. Oferim un spectru larg de oportunităţi studenţilor pentru a-şi dezvolta o carieră de succes în sectorul energiei nucleare şi creştem o nouă generaţie de specialişti în domeniul nuclear“, a spus la rândul său Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica.

    Retehnologizarea U1, finalizarea a două reactoare noi, U3 şi U4, şi dezvoltarea proiectului de SMR de la Doiceşti înseamnă investiţii de 12 miliarde de euro în aproape 3.300 MW de capacitate. Din toate punctele de vedere, proiectul nuclear al României este fără precedent ca şi complexitate şi obligatoriu pentru ca piaţa locală să îşi permită preţul tranziţiei energetice. Dar dincolo de planuri, lucrul cât se poate de cert pentru România este că U1 de la Cernavodă va fi oprită în 2027 pentru retehnologizare, în acel moment România pierzând deodată 700 MW de producţie în bandă de energie, ceea ce echivalează cu 10% din producţia totală de energie. Practic, pe termen mediu, provocarea majoră este de a pune unităţi în loc pentru a acoperi acest gol de energie ieftină, România având în spate aproape 30 de ani de beznă de investiţii în domeniul producţiei de energie.

     

     

  • „Cred că este necesară o reanalizare a schemei şi adaptarea ei la preţurile de piaţă de acum”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu. El afirmă că „economia şi cetăţenii nu trebuie să plătească erorile şi distorsiunile unei pieţe imperfecte”.

    „Cred că este necesară o reanalizare a schemei şi adaprarea ei la preţurile de piaţă de acum, dar cu păstrarea următorului scop – economia şi cetăţenii nu trebuie să plătească erorile şi distorsiunile unei pieţe imperfecte. Adică trebuie să înţelegem că acum avem un preţ la energie scăzut”, spune Adrian Câciu.

    El precizează că vineri a fost anunţată o inflaţie de 11,2%.

    „Principala cauză a acestei scăderi a inflaţiei o reprezintă intervenţia guvernului, criticată de-a lungul timpului de piaţă, asupra preţurilor la energie. Iată un efect care se va propaga şi către populaţie. E necesară o analiză pe noul context de preţ şi o adaptare a plafoanelor sau a modului de schemă de sprijin la noul context”, adaugă ministrul de Finanţe.

    Adrian Câciu a afirmat că nu este vorba despre reducerea sprijinului.

    „Adaptarea unei scheme poate să însemne şi preţuri mai mici”, încheie Câciu.

  • „Cred că este necesară o reanalizare a schemei şi adaptarea ei la preţurile de piaţă de acum”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu. El afirmă că „economia şi cetăţenii nu trebuie să plătească erorile şi distorsiunile unei pieţe imperfecte”.

    „Cred că este necesară o reanalizare a schemei şi adaprarea ei la preţurile de piaţă de acum, dar cu păstrarea următorului scop – economia şi cetăţenii nu trebuie să plătească erorile şi distorsiunile unei pieţe imperfecte. Adică trebuie să înţelegem că acum avem un preţ la energie scăzut”, spune Adrian Câciu.

    El precizează că vineri a fost anunţată o inflaţie de 11,2%.

    „Principala cauză a acestei scăderi a inflaţiei o reprezintă intervenţia guvernului, criticată de-a lungul timpului de piaţă, asupra preţurilor la energie. Iată un efect care se va propaga şi către populaţie. E necesară o analiză pe noul context de preţ şi o adaptare a plafoanelor sau a modului de schemă de sprijin la noul context”, adaugă ministrul de Finanţe.

    Adrian Câciu a afirmat că nu este vorba despre reducerea sprijinului.

    „Adaptarea unei scheme poate să însemne şi preţuri mai mici”, încheie Câciu.

  • Modificări pentru utilizarea cardurilor de energie

    Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, un act normativ de modificare şi completare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 166/2022 privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie, suportat parţial din fonduri externe nerambursabile prin care se acordă sprijin persoanelor vulnerabile pentru achitarea facturilor la energie.

    Reglementările nou introduse vizează eficientizarea utilizării sprijinului, pentru a se asigura acces şi tratament egal tuturor potenţialilor beneficiari eligibili, susţine Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

    Cardurile pentru achitarea facturilor la energie acordate persoanelor vulnerabile pot fi utilizate ca instrumente de plată de două luni şi jumătate, timp în care am monitorizat permanent derularea programului, împreună cu reprezentanţii Companiei Naţionale Poşta Română şi am căutat permanent soluţii de îmbunătăţire a implementării. Obiectivul nostru principal este ca beneficiarii să se poată folosi de banii acordaţi prin intermediul cardului de energie, iar utilizarea acestuia să fie cât mai simplă şi rapidă. Clarificările pe care le-am adoptat astăzi în şedinţa de Guvern răspund unor situaţii întâlnite în cursul implementării, astfel încât toţi cei care au dreptul să primească acest sprijin să îl poată accesa, indiferent de tipul de energie folosit, şi să permitem totodată şi achitarea datoriilor restante începând cu 1 februarie 2022”, a declarat ministrul Marcel Boloş.

    Principalele modificări adoptate miercuri vizează completarea tipurilor de energie care fac obiectul sprijinului temporar aferent anului 2023. Astfel, vor fi compensate costurile pentru energie electrică, energie termică furnizată în regim centralizat, gaze, butelie, butan, lemn de foc, rumeguş, cărbune, păcură, peleţi, brichete, combustibili lichizi sau solizi şi orice alte materiale de încălzire care pot fi utilizate la încălzirea locuinţelor.pe lângă formele de energie compensate în acest moment, butanul, rumeguşul, cărbunele, brichetele sau alţi combustibili lichizi sau solizi, pe lângă energie electrică, energie termică centralizată, gaze, butelie, lemne pentru foc, păcură, peleţi şi alte materiale de încălzire.

    Facturile faţă de furnizorii de energie vor putea cuprinde datorii restante începând cu 1 februarie 2022, cu condiţia ca factura să fie emisă după data de 1 ianuarie 2023. Totodată, se elimină trimiterile la sezonul rece 2022 – 2023, pentru ca prima tranşă de 700 de lei să fie utilizată până la 27 decembrie 2023, faţă de 30 iunie 2023, cum era până la acest moment.

    Plăţile pentru datoriile faţă de furnizorii de energie nu vor putea include penalităţi sau alte daune/interese pentru plata cu întârziere a cheltuielilor cu energia, aceste cheltuieli fiind în sarcina beneficiarului de sprijin.

    Pentru identificarea corectă a furnizorilor de lemn de foc, Compania Naţională „Poşta Română“ va interoga ”Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice”, registru în care se regăsesc ocoalele silvice de stat şi private şi alte entităţi care au dreptul să comercializeze lemn de foc către populaţie. De asemenea, furnizorii de lemn de foc care utilizează pentru decontare prin orice modalitate sprijinul acordat din fonduri externe nerambursabile au obligaţia ca la încheierea protocolului încheiat cu Compania Naţională „Poşta Română“ să facă dovada că au dreptul legal să comercializeze material lemnos către populaţie.

    O altă prevedere nou introdusă vizează anularea cardului şi sistarea plăţilor către beneficiarii de sprijin, în cazul în care se constată că la momentul acordării sprijinului beneficiarul nu era eligibil.

    De la începutul programului şi până acum, peste 2,4 milioane de familii şi-au achitat facturile prin intermediul cardului de energie, valoarea totală a plăţilor efectuate ajungând la 541 milioane lei.

    Peste 4 milioane de persoane beneficiază de carduri de energie, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde de lei.

    Ajutorul se acordă în două tranşe, a câte 700 lei fiecare.

  • Sectorul energetic rusesc mai primeste încă o lovitură: Putin a aprobat majorarea taxelor. „Este cu siguranţă distructiv pentru industria lor”

    Plafonul de preţ asupra exporturilor petroliere ruseşti, impus de G7, obligă Rusia să crească povara fiscală a producătorilor, dând încă o lovitură sectorului energetic care deja se chinuie să facă faţă sancţiunilor occidentale, titrează Financial Times.

    În aprilie, Vladimir Putin a schimbat metoda de impozitare a companiilor petroliere prin stabilirea taxelor bazate pe preţul de referinţă internaţional al ţiţeiului Brent minus o reducere fixă, mai degrabă decât preţul Uralului, principalul ţiţei de export al ţării, care a fost tranzacţionat la un preţ mai mic în ultimele luni.

    Mişcarea a fost gândită de Moscova pentru a aduce venituri suplimentare de până la 8 miliarde de dolari.

    În primul trimestru al anului 2023, veniturile din impozitele ruseşti pe petrol şi gaze au scăzut cu 45% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, inclusiv o scădere de 85% faţă de anul trecut în martie pentru produsele petroliere rafinate.

    „Această schimbare pe care o fac este o dovadă importantă că veniturile lor s-au redus în mod semnificativ”, a declarat un oficial G7 pentru Financial Times. „Este cu siguranţă distructiv pentru industria lor”.

    „Noul regim de taxare va reduce capacitatea de producţie viitoare a industriei ruseşti de petrol şi gaze luându-le banii care altfel ar putea fi folosiţi pentru investiţii în echipamente, explorare şi utilizarea zăcămintelor existente”

     

  • Prosumatorul, cel mai puternic investitor din energie: micii producători pot ajunge anul acesta la peste 1.000 MW, mai mult decât un reactor de la Cernavodă

    ♦ De pe 19 mai, cei care vor să intre în cel mai în vogă club din energie, cel al prosumatorilor, se pot înscrie la finanţările de la stat ♦ Sunt puse la bătaie fonduri de 1,75 mld. lei, până la finalul anului comunitatea prosumatorilor având şanse să ajungă la 140.000 de membri şi peste 1.000 MW de capacitate, mai mult decât un reactor de la Cernavodă.

    În circa două săptămâni, de pe 19 mai, de la 10 dimineaţa, pe site-ul www.afm.ro (Administraţia Fondului pentru Mediu) se va deschide perioada de înscrieri pentru persoanele fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice. Perioada de înscriere este până pe 26 iu­nie 2023, dosarele putând fi încărcate prin inter­mediul apli­caţiei disponibile pe site-ul AFM.

    La finalul lui fe­bruarie, erau 48.453 de prosumatori în România, arată o ana­liză publicată în cea mai nouă ediţie a anuarului ZF Energie, aproape 8.300 de prosumatori făcând pasul spre acest club doar în primele două luni ale anului. Împreună toţi aceşti mici producători de energie au pus în funcţiune o capacitate de 535 MW. „În ipoteza menţinerii trendului de creştere înregistrat a numărului de prosu­matori în anul 2022, ANRE prognozează pentru finalul anului 2023 existenţa a circa 140.000 prosumatori, pentru finalul anului 2025 existenţa a circa 236.000 prosumatori, iar pentru anul 2030 existenţa a circa 300.000-350.000 prosumatori“, se arată

    într-un răspuns al Autorităţii Naţionale de Regle­mentare în domeniul Energiei (ANRE) pentru ultima ediţie a anuarului ZF Energie.

    Descoperă cele mai recente date din comunitatea prosumatorilor în noua ediţie a anuarului ZF Energie.

    Cele 1,75 mld. lei puse la bătaie de AFM ar susţine transformarea în pro­sumatori a 87.500 de gos­podării. Valoarea finanţării nu poate depăşi 20.000 de lei, condiţia fiind ca beneficiarul să contribuie cu 2.000 de lei. În medie, capa­citatea proiectelor casnice este între 3 kW şi 5 kW. Astfel, ţinând cont de aceste capaci­tăţi şi de cele deja puse în funcţiune, anul acesta prosumatorii ar putea sparge pragul de 1.000 MW, devenind cel mai puternic investitor în domeniul energetic local din ultimii ani. „Programul (Casa verde fotovoltaice) din 2023 aduce şi îmbunătăţiri faţă de ediţiile precedente precum analiza şi evaluarea dosarelor de către instalatori pentru un proces mai rapid, depunerea documentelor direct pe site de către solicitanţi, posibili­tatea achiziţionării de sisteme cu invertoare hibrid, nu doar on-grid şi decontarea şi verificarea mai eficientă pentru instalatorii validaţi“, spun reprezen­tanţii EFdeN, cel mai important ONG din domeniul susţinerii prosumatorilor.

  • Ion Sterian, Transgaz: Producţia anuală de gaze a zăcământului Neptun va fi mult mai mare faţă de ce s-a estimat. Consumul de gaze al României va creşte cu 10 mld. metri cubi în următorii 3-4 ani

    Gazul din Marea Neagră va fi cel mai mare game-changer din peisajul energetic local, acesta fiind resursa care poate facilita conectarea energiei verzi, dezvoltarea economiei pe orizontală şi transformarea României, cu adevărat, într-un jucător de talie regională.

    Cantităţile sunt mult mai mari decât s-a estimat iniţial, iar vestea este foarte bună pentru că în următorii 3-4 ani consumul de gaze ar putea creşte local cu 10 mi­liarde de metri cubi, ceea ce înseamnă practic o dublare a situaţiei de acum, spune Ion Sterian, directorul general al Transgaz, companie strategică în dezvoltarea pieţei de gaze din România.

    „Pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de transport gaze naturale din România, Transgaz şi-a asumat prin Planul de Dezvoltare a Sistemului Naţional de Transport al gazelor naturale (PDSNT) pe următorii 10 ani, un amplu program investiţional, cu proiecte de investiţii estimate la aproximativ 3,2 miliarde euro, investiţii care permit alinierea SNT la cerinţele de transport şi operare europene, la cele ale Acordului Verde European privind decarbonizarea“, spune Ion Sterian, directorul general al Transgaz, într-un interviu publicat în noua ediţie a anuarului ZF Energie.

    Interviul face parte dintr-o serie specială de peste 20 de dialoguri purtate de ZF cu unii dintre cei mai importanţi specialişti din sector pe tema evoluţiei domeniului până în 2030.

  • Istoria nu s-a repetat: vânzările OMV Petrom au scăzut cu 20% în T1/2023, iar profitul net cu 15% pe fondul reducerii preţurilor faţă de recordurile din 2022. Decizia pentru Marea Neagră, tot mai aproape

    ♦ Preţul gazului a fost cu 44% mai mic în primul trimestru al anului faţă de perioada similară a anului trecut, energia spot a fost cu 41% mai ieftină iar barilul de petrol Brent a pierdut 21% din valoare. ♦ Desigur aceste scăderi semnificative nu sunt resimţite pe deplin de consumatorul final, dar rezultatele OMV Petrom pe primul trimestru arată o contracţie faţă de creşterile istorice din 2022.

    OMV Petrom, cea mai mare companie din România, unicul producător local de petrol şi gaze, a terminat primele trei luni din an cu vânzări de 9,47 miliarde de lei, cu 20% mai mici faţă de cele din perioada similară a anului trecut, arată raportul financiar al gru­pului, prezentat Bursei la finalul săptămânii trecute. Profitul net al grupului a ajuns la 1,48 de miliarde de lei şi el în scădere cu 15% faţă de primele trei luni din 2022.

    „Rezultatele noastre pentru primul trimestru al acestui an sunt influenţate de scăderea preţurilor internaţionale pentru ţiţei şi gaze, de la nivelurile record înre­gistrate în 2022. În contextul unei cereri mai reduse pentru gaze, carburanţi şi electrici­tate din România, am avut o performanţă operaţională puternică, ce a contrabalansat parţial scăderea preturilor.  Profitul net în T1/2023 a fost de aproximativ 1,5 mld. lei, cu 15% mai mic, în timp ce investiţiile s-au ridicat la aproximativ 1 mld. lei, în creştere cu 52% faţă de anul precedent“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    Dacă în primul trimestru al anului trecut barilul Brent se tranzacţiona cu 102 dolari, anul acesta, în primele trei luni acesta a coborât la 81 de dolari. Gazul natural a avut un preţ de 55 de euro/MWh, mult sub nivelul mediu de 98 euro/MWh din T1/2022. De asemenea, preţul mediu spot al energiei electrice a coborât în perioada analizată de la o medie de 218 euro/MWh, la 129 euro/ MWh ca urmare a măsurilor de plafonare luate de stat.

    Nici pe zona de cerere de produse energetice primul trimestru nu a avut o evoluţie pozitivă, în contextul în care datele OMV Petrom arată că cererea de carburanţi s-a redus cu 3%, cea de gaze naturale cu 13% iar cea de energie electrică cu 10% la nivelul întregii pieţe. „Conform estimărilor OMV Petrom, consumul naţional de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 13% faţă de T1/22, estimat a fi cel mai mic nivel intregistrat pentru un trimestru unu în ultimele două decenii, din cauza vremii calde şi industriei care nu a reuşit să îşi revină de la nivelurile reduse din 2022“, se arată în raportul financiar trimestrial.

    La nivelul întregului an, OMV Petrom crede că cererea de produse petroliere va fi totuşi peste cea din 2022, dar pe partea de consum de energie şi gaze volumele vor fi în scădere.

    Pe partea de producţie de hidrocarburi (petrol şi gaze), OMV Petrom a înnregistrat o diminuare cu 4% a cantităţilor extrase în primul trimestru al anului faţă de primele trei luni din 2022.

    „Producţia de hidrocarburi a scăzut cu 4,1% la 10,5 mil. bep sau 116,3 mii bep/zi (T1/22: 10,9 mil. bep sau 121,3 mii bep/zi), reflectând declinul natural din principalele zăcăminte, parţial contrabalansat de contribuţia reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi. Producţia de ţiţei şi condensat a scăzut cu 4,0%, la 5,0 mil. bbl, în principal din cauza declinului natural. Producţia de gaze naturale a scăzut cu 4,2%, la 5,4 mil. bep, fiind influenţată în principal de declinul natural al principalelor zăcăminte (Totea Deep şi Lebăda Est)“, se arată în raportul trimestrial.

    Pentru anul acesta însă, cea mai aşteptată decizie legată de activitatea OMV Petrom este cea privind începerea investiţiei în Marea Neagră, în blocul Neptun Deep.

    „Decizia finală de investiţii pentru Neptun Deep este aşteptată la jumătatea anului 2023, dacă toate condiţiile prealabile sunt îndeplinite. Continuăm să susţinem nevoia unui mediu fiscal şi de reglementare stabil şi previzibil, care este fundamental pentru a asigura investiţii viitoare“, a mai spus Verchere.

    Investiţiile au însumat 959 mil. lei în T1/23, cu 52% mai mari faţă de T1/22, din care suma de 550 mil. lei a fost direcţionată către explorare şi producţie (T1/22: 453 mil lei). Valoarea investiţiilor este estimată să crească la circa 6 mld lei, cu aproximativ 70%, cu investiţii mai mari dedicate în principal proiectului Neptun Deep, accelerării proiectelor cu emisii de carbon reduse şi zero, precum şi reviziei planificate a rafinăriei Petrobrazi.

  • Comisia Europeană solicită României să elimine restricţiile la exportul de energie electrică

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru restricţionarea exportului de energie electrică printr-o măsură incompatibilă cu articolele 35 şi 36 din TFUE, Directiva (UE) 2019/944 şi Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă de energie electrică.

    „Comisia consideră că această măsură are un efect echivalent unei restricţii cantitative la export în sensul articolului 35 din TFUE şi nu poate fi justificată în temeiul articolului 36 din TFUE. Din aceleaşi motive, se consideră că măsura încalcă şi sus-menţionata Directivă privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi Regulamentul privind piaţa internă de energie electrică”, se arată în comunicat.

    România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia anunţă că poate decide să emită un aviz motivat.

    De asemenea, Comisia Europeană a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Croaţiei pentru restricţionarea exportului de gaze naturale prin măsuri incompatibile cu articolele 34, 35 şi 36 din TFUE şi cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.