BusinessMagazin

Tag: elevi

  • Când perseverenţa dă roade: ieşeanul care, după 14 ani de activitate, a primit finanţarea de care avea nevoie pentru a se extinde la nivel internaţional. Un fond de investiţii a pariat 2 milioane de euro pe ideea sa

    La 14 ani de la lansarea proiectului, antreprenorul Alexandru Holicov din Iaşi, care a dezvoltat platforma educaţională Adservio, are în sfârşit combustibilul necesar pentru a se extinde pe plan internaţional: o finanţare de 2 milioane de euro primită recent de la fondul Catalyst România II. De-a lungul timpului, Adservio s-a dezvoltat din resurse proprii, împrumuturi bancare şi fonduri europene, în valoarere totală de circa ŞAPTE milioane de euro, acum fiind pentru prima dată când a atras o finanţare de la un fond de investiţii.

    După 14 ani de activitate am făcut pasul spre o rundă de finanţare pentru extinderea internaţională şi accelerarea businessului. În cei 14 ani am parcurs un drum destul de anevoios. În primii opt ani am pus pe picioare platforma şi am implementat-o în peste 30 de unităţi şcolare, iar după aceea, în următorii trei ani, până înainte de pandemie, ajunsesem la peste 200 de şcoli. Iar în momentul în care a venit pandemia, sistemul de educaţie şi şcolile, implicit, a fost nevoite să facă pasul spre digitalizare şi Adservio a fost prima opţiune pentru şcolile din România. Astfel, numărul şcolilor a depăşit 1.500 în anul 2020, când noi am oferit gratuit toate serviciile noastre susţinând toate unităţile de învăţământ nedigitalizate din România pentru a continua educaţia“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Alexandru Holicov, fondator şi CEO, Adservio. El a adăugat că în primii cinci ani de existenţă, Adservio a împrumutat foarte mulţi bani de la bănci pentru a putea digitaliza şcolile fiindcă atunci trebuia făcut totul de la zero. „Acum luăm tablete şi laptopuri, dar înainte trebuia făcută reţea de curent, reţea de internet în toată şcoala, server local, sisteme montate ş.a.m.d. Era foarte greu să faci toate aceste lucruri, dar trebuiau făcute pentru a pune în practică proiectul. Acum tehnologia a evoluat şi a trebuit să ţinem pasul fiindcă dacă rămâneam la stadiul de acum 14 ani nu mai existam pe piaţă. Nu e uşor să fii numărul unu, ci să te menţii pe acel loc şi trebui să te dezvolţi continuu, să faci lucrurile în pas cu ceea ce se întâmplă la nivel global. Şi am făcut investiţii – am luat bani şi de la bancă şi din proiecte europene şi din toate direcţiile – familie, prieteni etc.; toţi oamenii pe care îi ştiam m-au ajutat cu partea financiară. Cred că în total au fost investiţii de peste şapte milioane euro în 14 ani.“ Munca şi perseverenţa au dat roade, iar astăzi platforma Adservio este folosită de circa 1.150 de unităţi şcolare din România, numărul utilizatorilor (elevi, părinţi, profesori) fiind de 750.000.

    Platforma Adservio ajută şcolile, liceele şi grădiniţele să fie mai eficiente şi să întărească legătura cu familiile. Soluţia este potrivită în orice context (faţă în faţă, online şi hibrid). Astfel, instituţiile de învăţământ facilitează accesul la învăţare cu instrumente moderne atât în cadrul orelor derulate faţă în faţă, cât şi pentru elevii care nu pot fi prezenţi la ore din diverse motive. În plus, părinţii care nu se află în ţară sunt la curent în timp real cu situaţia şcolară şi îşi pot sprijini mai bine copiii, prin simpla accesare a aplicaţiei Adservio.

    „În cei 14 ani de activitate, noi ne-am axat pe rezolvarea tuturor problemelor birocratice dintr-o şcoală, pe automatizarea tuturor procesele consumatoare de timp la nivel de profesor, secretariat, director şi să oferim informaţii relevante pentru managerii şcolilor, pentru profesori şi pentru părinţi. Profesorii au informaţii cu privire la activitatea elevilor din clasă din şcoala respectivă, directorul poate vedea toate informaţiile cu privire la activitatea profesorilor, activitatea elevilor şi, de asemenea, este o comunicare foarte strânsă între şcoală şi familie. Ca director de şcoală pot să trimit prin cadrul platformei un mesaj către mii de destinatari, părinţi şi profesori, foarte uşor şi într-un mod organizat“, a explicat Holicov.

    Echipa Adservio a lucrat şi lucrează constant la dezvoltarea platformei, adăugând noi funcţionalităţi. Elevii de liceu au la dispoziţie, spre exemplu, un test de autocunoaştere spre a vedea ce aptitudini au astfel încât să le fie mai uşor să îşi aleagă facultatea şi cariera, având totodată şi informaţiile necesare pentru admiterea la facultate.

    „Am început cum am spus de la un catalog electronic – note, absenţe, prezenţă, mesagerie şi un orar. Am dezvoltat continuu pe baza feedbackului utilizatorilor că de fapt asta este valoarea platformei pentru că am ascultat utilizatorii şi am dezvoltat platforma astfel încât să răspundă nevoilor lor. Acel test de autocunoaştere şi aceste informaţii aduse direct pe platformă legate de universităţi au venit în urma unui focus grup cu elevii de liceu care spuneau că nu ştiu unde să meargă”, a subliniat el.

    Pentru extinderea internaţională, Adservio vizează în prima fază pieţele din Belgia, Olanda şi Luxemburg, dar şi piaţa din SUA. Intrarea pe pieţele externe se va face atât prin intermediul unor parteneri locali, cât şi prin propria forţă de vânzări.

    „Am ales acea zonă – Belgia, Olanda şi Luxemburg – pentru că există o deschidere în zona de digital şi avem şi parteneri care pot să ne ajute în implementare în zonele respective. Şi de asemenea vizăm inclusiv piaţa din Statele Unite ale Americii, unde avem un partener, avem discuţii în această direcţie şi sperăm ca anul acesta să se concretizeze prin câteva proiecte de succes acolo”, a precizat fondatorul şi CEO-ul Adservio. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de un milion de euro, mult mai mare faţă de 2020, când Adservio a ales să ofere serviciile sale gratuit către toate şcolile. Costul utilizării platformei Adservio este de 1,5 euro per elev pe lună, între patru şi şapte ori mai mic decât tarifele practicate în vestul Europei pentru astfel de servicii. „În anul 2020 am avut venituri de circa 400.000 euro – atunci am oferit servicii gratuite în valoare de 2,5 milioane euro. Anul acesta avem ca obiectiv să dublăm cifra de afaceri din 2021. Contează foarte mult ce se întâmplă şi pe pieţele internaţionale pentru că ne punem foarte mari speranţe pe pieţele internaţionale pentru că piaţa de la noi ştim cum este, de 14 ani suntem aici.” Compania Adservio a urmat şi programul de accelerare InnovX – BCR, în cadrul căruia a câştigat premiul UiPath.

    „Am participat la acceleratorul INNovX-BCR şi a fost o experienţă foarte faină. Au fost implicaţi mai mulţi colegi din echipa Adservio şi ulterior acestui program, BCR a fost partenerul nostru principal în programul pentru şcolile din medii defavorizate. Am lansat un proiect în anul 2021 «Educaţie digitală pentru şcoala rurală», pentru şcoli din medii defavorizate, unde am digitalizat împreună cu cei de la BCR 44 de unităţi şcolare cu 16.500 de elevi şi undeva la 1.500 de profesori. Şi ne dorim să ducem acest proiect mai departe şi anul acesta, împreună cu partenerul nostru principal BCR şi alături de noi parteneri care sperăm să se alăture misiunii noastre. Ne dorim să depăşim anul acesta un număr de 50.000 de elevi şi 100 de şcoli din medii defavorizate digitalizate. Astfel vrem să micşorăm diferenţa între şcolile din medii dezvoltate şi cele din mediul rural, unde din păcate copiii, profesorii şi părinţii, dar în special copiii nu au acces la tehnologie şi la resurse digitale”, a punctat Holicov.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: Andreea Chirilă, fondatoarea MOD App – asistent digital de styling

    Ce e nou? Start-up-ul local are nevoie de o investiţie totală cuprinsă între 150.000 – 200.000 de euro pentru a dezvolta în continuare aplicaţia, pentru a atrage mai mulţi utilizatori şi pentru a intra de anul viitor şi pe piaţa din SUA. Start-up-ul vrea să obţină o parte din finanţare – minimum 50.000 euro – de la un business angel, iar restul prin intermediul platformei de equity crowdfunding Seedblink. Investiţia iniţială în dezvoltarea aplicaţiei mobile MOD App s-a situat la 50.000 euro, aceasta fiind lansată la mijlocul lunii februarie.

    „Ne dorim să luăm o finanţare pentru a termina dezvoltarea aplicaţiei, pentru a ne mări echipa şi pentru a ajunge la 25.000 de utilizatori până la finalul acestui an – nu mai e foarte mult până la finalul anului, dar ne dorim să atingem această cifră cu mai multe campanii de marketing. Practic, ne dorim să strângem o investiţie de 150.000 de euro. Suntem deja în discuţii cu cei de la Seedblink şi ne dorim să găsim şi un business angel.”

     

    2. Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO, Adservio – platformă educaţională

    Ce e nou? Compania din Iaşi a ajuns în prezent la investiţii totale de peste 9 milioane euro, odată cu finanţarea de 2 milioane euro primită recent de la fondul Catalyst România II pentru extinderea internaţională. În cei 14 ani de existenţă, Adservio s-a dezvoltat din resurse proprii, împrumuturi bancare şi fonduri europene, acum fiind pentru prima dată când a atras o finanţare de la un fond de investiţii. Banii vor merge pentru intrarea pe pieţele din vest, cum ar fi Belgia, Olanda, Luxemburg, dar şi SUA.

    3. Invitat: Tudor Darie, CEO şi fondator al Fagura – platformă prin care oferă împrumuturi, dar şi posibilitatea de a investi în aceste credite (P2P lending)

    Ce e nou? Fintech-ul din Republica Moldova vrea să depună în curând dosarul de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară din România (ASF) pentru a primi undă verde pentru a intra pe piaţa locală.

    „Legat de planurile de expansiune în România, noi am finalizat dosarul nostru de autorizare şi ne pregătim ca în una-două săptămâni să depunem acest dosar de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară şi sperăm ca acest proces de autorizare să fie unul cât mai rapid. Aşteptăm să se întâmple cât mai rapid acest lucru, noi suntem gata cu acest dosar de autorizare şi aşteptăm să avem licenţa ca să putem să funcţionăm.“

    Start-up Pitch

     

     1. Invitat: Robert Stănciulescu, fondatorul TALK

    Ce face? Dezvoltă o reţea socială bazată pe voce.

    „TALK este de fapt prima reţea socială bazată pe voce, prima pe care o ştiu eu cel puţin, şi vine să aducă un pic de naturaleţe în ceea ce înseamnă comunicarea pe care o facem noi zi de zi, pentru că noi comunicăm foarte mult prin voce, nu comunicăm foarte mult prin scris şi mai puţin prin video fiindcă: scrisul transmite nişte emoţii şi nişte mesaje, însă vocea transmite mult mai mult şi într-un timp mult mai scurt.”

    2. Invitaţi: Radu Dumitrescu şi Ştefan Iordache, fondatori, CodeTruck

    Ce fac? Dezvoltă o platformă care autogenerează coduri de backend pentru API-uri în NodeJS (n.red. – limbaj de programare). Start-up-ul a ridicat la începutul anului 2022 o investiţie în valoare de 60.000 de euro de la vehiculul de investiţii Simple Capital, dezvoltat de antreprenorul şi investitorul în proiecte IT, Andrei Pitiş.

    Radu Dumitrescu: „În prezent, platforma este disponibilă, dar încă suntem în faza de testare. Am reuşit să implementăm platforma într-o companie mai mare din România, care a vrut să o testeze, iar în prezent avem circa 30-40 de utilizatori. Ne dorim să lansăm platforma cel târziu în luna iunie 2022. În prezent, suntem în punctul în care ne ocupăm de ultimele detalii pentru a face o lansare cu cât mai puţine provocări pe parcurs.“

    Ştefan Iordache: „Am început să dezvoltăm platforma anul trecut, în primăvară – vară. Totul a început de la nevoia noastră, iar provocările au fost multiple. Au fost mai puţine provocări pe partea de dezvoltare, pe partea tehnică, şi mai multe provocări am avut în momentul în care ne-am hotărât că am vrea ca această platformă să devină un produs şi să o lansăm pe piaţă. Acum vrem să avem o bază de clienţi stabili, în primul rând, iar asta cred că va însemna zeci sau sute de utilizatori.“

    3. Invitat: Paul Muntean, fondator ŞI CEO al GuidefAI

    Ce face? A dezvoltat o platformă prin care manualele cu instrucţiuni pentru diferite echipamente – de la electronice şi electrocasnice până la instrumente medicale – pot fi transformate în aplicaţii web uşor de accesat în care se pot identifica rapid informaţiile căutate, şi care include şi o funcţie prin care producătorii pot ţine legătura direct cu consumatorii.

    „Căutăm în momentul de faţă 300.000 de euro. Noi am făcut platforma datorită unei investiţii private de peste 100.000 de euro şi acum căutăm să scalăm businessul. Dar putem să discutăm, avem nişte previziuni financiare făcute. Dintr-o discuţie sunt convins că putem să ne înţelegem şi să vedem dacă ajungem la un consens. Ar fi păcat să rămână proiectul în stadiul acesta şi să nu putem să îl ducem mai departe, potenţialul fiind atât de mare.”

    4. Invitaţi: Iulia Dorobanţu şi Cristian Danciu, fondatori, Charger.ro

    Ce fac? Dezvoltă o platformă online ce agregă soluţii bazate pe energia regenerabilă şi soluţii pentru smart city. Proiectul Charger.ro a fost demarat în 2021, iar platforma a fost lansată în urmă cu câteva săptămâni, investiţia iniţială ridicându-se la aproximativ
    50.000 euro.

    Iulia Dorobanţu: „În acest moment noi ne uităm la o rundă de finanţare cuprinsă între 100.000 şi 200.000 de euro, pe care am vrea să o folosim în dezvoltarea platformei şi noilor funcţionalitaţi pe care le avem în vedere, în creşterea echipei, precum şi în creşterea portofoliului – un lucru foarte important pentru noi mai ales acum în primul an de funcţionare. De asemenea, vom folosi finanţarea şi pentru promovare şi creare de conţinut pe platformă.”

    Cristian Danciu: „Proiectul
    Charger.ro a început în 2021, dar povestea echipei care a generat această idee – din care face parte şi Iulia încă de la început – datează undeva din 2012 – 2013. Prin firma de proiectare în care suntem suntem colegi, am început să dezvoltăm o latură cu orientarea pe sustenabilitate, dezvoltând ghiduri de regenerare urbană pentru Banca Mondială, şi în acelaşi timp, ne-am concentrat şi pe partea mai pragmatică în care să descoperim soluţii tehnice. Astfel, pe lângă această activitate de întocmire a ghidurilor de regenerare urbană, am început un proiect green spots în care efectiv ne ocupam de designul şi de producţia unor soluţii de încărcare.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • În timp ce noi aruncăm cu pietre în sistemul educaţional românesc, profesorii din SUA caută „cu lupa” studenţi români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune

    Aproape toată lumea din România are o părere destul de proastă despre sistemul de învăţământ. Foarte rar auzi lucruri bune de la români despre sistemul de educaţie din România. Toată lumea se raportează la rezultatele de la BAC şi la analfabetismul funcţional, care a depăşit 40% şi care reprezintă capacitatea unui elev de a înţelege şi de a explica ceea ce citeşte. Întâi s-a dat vina pe elevi, că nu mai învaţă, pe părinţi, că nu mai reuşesc să ţină copiii din scurt, iar în ultimii ani, degetul se îndreaptă spre profesori, mai ales după rezultatele acestora la testele de titularizare.

    Dintr-o generaţie, mai puţin de jumătate reuşesc să termine şcoala şi să ia BAC-ul, iar ulterior, doar 60% dintre cei care au dat la o facultate o şi termină. Dacă îi asculţi pe românii care fie că trăiesc în străinătate, fie că au trăit, au făcut şcoala acolo şi apoi s-au întors în România, sistemul românesc de învăţământ nu este nici mai bun, dar nici mai prost decât alte sisteme.

    Cei care au companii româneşti şi care angajează studenţi şi absolvenţi de liceu spun că aceştia nu ştiu nimic, nu ştiu nici să pună un şurub şi că trebuie să investească bani, timp şi energie ca să-i înveţe ce să facă. Toţi se întreabă ce face şcoala românească, cum îi pregăteşte de sunt aşa de slabi. George Haber, unul dintre românii care au făcut carieră în Silicon Valley, patria start-up-urilor de tehnologie din lume, spune că profesorii din SUA caută cu „lupa” studenţii români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune.

    Săptămâna trecută, el a fost prezent la Bucureşti, la o conferinţă organizată de Universitatea Politehnica, pentru a vorbi studenţilor despre ceea ce înseamnă să dezvolţi un start-up, conform Ziarului Financiar. El a dat ca exemplu faptul că sunt mulţi români la Google, la Facebook, la Microsoft şi „nu există o facultate importantă în SUA unde să nu fie măcar un profesor român”.

    Marea majoritate a celor care lucrează în aceste multinaţionale, la ele acasă, sau aproape toţi profesorii români, au făcut şcoala în România fie în perioada comunistă, fie după 1990. An de an, şcolile din afară, din Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Italia, Olanda, Germania, Austria îşi trimit ofertele la târgurile de recrutare de la Bucureşti pentru a atrage elevii români către şcolile lor. Iar acest lucru îl fac an de an, de cel puţin două decenii. Bineînţeles că aceste şcoli vizează vârfurile din România. Dar aceste vârfuri au făcut şcoala aici, în sistemul românesc educaţional, pe care toată lumea îl consideră prost şi înapoiat. Ironic, marile şcoli din afară poate nu au aceeaşi părere.

    Daniel Metz, preşedintele boardului de directori de la compania NTT Data, cu peste 1.000 de angajaţi, spune că sistemul românesc de învăţământ nu este aşa de prost cum este prezentat. „Eu am făcut facultatea în Germania, am învăţat acolo, şi pot să spun că şi şcoala lor are calităţi, dar şi defecte. Şi ei au o problemă cu învăţământul preuniversitar.” Daniel Metz spune că unul dintre lucrurile bune este că sistemul educaţional din România este gratis, poţi să ai cursuri de limbi străine, cursuri de pian, cursuri pentru care nu trebuie să plăteşti, ceea ce în Occident nu este cazul. Acolo, toate aceste lucruri te costă şi nu sunt la îndemâna fiecăruia. Ca român, abia atunci când te confrunţi cu aceste situaţii din şcolile germane, îţi dai seama de învăţământul românesc. Bineînţeles că firmele ar vrea ca cei care ies de pe băncile şcolilor să fie gata şi bine pregătiţi, astfel încât de-a doua zi să poată să livreze rezultate pe piaţa muncii. Dar în niciun sistem nu se întâmplă acest lucru.

    Multinaţionalele prezente în România, la fel ca şi şcolile externe, dau la o parte această percepţie proastă despre sistemul de învăţământ şi se concentrează pentru a-i atrage pe tineri către ei, către sistemele lor, uitându-se mult mai puţin la background. Bineînţeles că olimpicii români sunt pe lista scurtă, întâi a facultăţilor, iar apoi a marilor giganţi din orice domeniu. Dar nici ceilalţi nu sunt de lepădat. În orice situaţie, cel mai important lucru este să pui mâna pe resursa umană, pentru că toate celelalte lucruri se învaţă. Din păcate, facultăţile noastre de top nu au politici de branding, astfel încât şcoala românească să fie o opţiune fie pentru români, fie pentru străini.

    Dacă firmele caută cu disperare forţă de muncă, de ce nu ar putea şcolile din România, cele de top, să se ducă şi să atragă studenţi din alte ţări, garantându-le un job după terminarea şcolilor. Occidentul se confruntă de ani de zile cu o problemă majoră a şomajului în rândul tinerilor, existând ţări – Spania, Italia, Grecia – unde procentul tinerilor aflaţi în şomaj se duce spre 25%. Aceştia nu-şi găsesc locuri de muncă în domeniile pe care le-au studiat. Există joburi, dar în turism, HoReCa, curierat, logistică etc., poziţii considerate inferioare. În aceste condiţii, şcoala din România, care se confruntă an de an cu scăderea numărului de elevi, s-ar putea uita şi peste graniţă, folosindu-i ca exemple pe românii care au terminat şcoala în România şi apoi fie au ajuns în poziţii de top pe piaţa locală, fie au avut o carieră internaţională.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Care sunt cele mai mari probleme ale elevilor din România dupa ce termină liceul şi cum ar putea ajuta scolile postliceale un tânăr să îşi găsească drumul în viaţă

    Dacă în 2007 exista un elev în învăţământul postliceal şi de maiştri pentru fiecare 20 de studenţi la licenţă, în 2019 exista un elev în învăţământul postliceal şi de maiştri pentru fiecare patru studenţi la licenţă. Ce studiază ei şi cum vor fi integraţi în piaţa muncii?

    Aproximativ 20% dintre absolvenţii de liceu aleg cursurile din învăţământul postsecundar, adică şcolile postliceale, după cum arată studiul „Învăţământul post-secundar în România“, realizat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI). Autorii studiului spun că acest lucru se datorează declinului demografic, care a dus la o reducere drastică a numărului de elevi din cadrul învăţământului preuniversitar şi studenţi din universitar. Atractivitatea învăţământului postliceal şi de maiştri se datorează, în parte, faptului că a crescut numărul de absolvenţi de liceu fără diplomă de bacalaureat.

    Raluca Pârvu, business manager al BPI România, companie de consultanţă în management şi resurse umane, afirmă că orientarea şcolară şi posibilităţile de continuare a studiilor după terminarea liceului sunt provocări imense pentru sistemul şcolar românesc, provocări la care nu prea se caută răspunsuri şi soluţii concrete. Sunt probleme pe mai multe paliere.

    Raluca Pârvu, business manager, BPI România: „Orientarea şcolară şi posibilităţile de continuare a studiilor după terminarea liceului sunt provocări imense pentru sistemul şcolar românesc, provocări la care nu prea se caută răspunsuri şi soluţii concrete. Sunt probleme pe mai multe paliere.”

    „De mulţi ani, pierdem pe drum absolvenţi de liceu care nu reuşesc să-şi găsească un parcurs de studii potrivit şi abandonează facultatea sau la finalizare, nu lucrează în domeniul de studii pentru că nu există cerere pe piaţa muncii. Apoi, nu reuşim să organizăm în licee o activitate de orientare şcolară, astfel încât elevii să aleagă informat.  Nu în ultimul rând, la facultate se înscriu mai ales copii din mediul urban, în timp ce copiii din mediul rural nu găsesc calea către continuarea studiilor sau nu au mijloace financiare să o facă”, a declarat ea.

    De aceea, continuă Raluca Pârvu, studiile postliceale reprezintă o alternativă foarte bună pentru cei care caută să înveţe o meserie concretă şi să aibă şansele unei angajări rapide. „Pe bună dreptate, combinaţia dintre specializare şi angajare rapidă este la mare căutare printre absolvenţii de liceu, cu atât mai mult cu cât ea permite inclusiv pasarele către sistemul universitar, în anumite condiţii”, adaugă reprezentanta BPI.

    Raluca Peneş, HR manager în cadrul companiei de resurse umane Smartree, crede că  interesul pentru şcolile postliceale a crescut pentru că, de cele mai multe ori, cei care urmează astfel de cursuri îşi găsesc mai uşor de muncă decât cei care au ales să îşi continue educaţia în sistemul academic. „Astfel, cred că obţinerea unei calificări clare şi certitudinea unui loc de muncă sunt principalele motive pentru care şcolile postliceale au devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai căutate. De asemenea, trebuie să îi avem în vedere şi pe cei care urmează cursurile oferite de şcolile postliceale pentru că nu promovează examenul de bacalaureat şi astfel, au un număr mai restrâns de opţiuni în ceea ce priveşte continuarea studiilor”, a spus ea pentru Business Magazin. Florin Godean, country manager al Adecco România, afirmă că, în ultimii 10 ani, în România şcolile post-liceale cu specializări în anumite domenii au devenit interesante datorită perspectivelor de carieră pe care le oferă. „Un exemplu este dat de specializarea sanitară care deschide unui absolvent perspective de angajare cu salarii decente în România şi mai ales în străinătate”, spune el.

    Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de autorii studiului, numărul de elevi înregistraţi în învăţământul postliceal şi de maiştri a ajuns la peste 92.000 în 2019, mai mult decât dublul numărului înregistrat în 2006. Astfel, dacă în 2007 exista un elev în cadrul învăţământului postliceal şi de maiştri pentru fiecare 20 de studenţi la licenţă, în 2019 exista un elev în învăţământul postliceal şi de maiştri pentru fiecare patru studenţi la licenţă. De asemenea, a crescut ponderea absolvenţilor de liceu care devin elevi în învăţământul postsecundar, ajungând în prezent la aproximativ 20%, conform calculelor autorilor. Peste 50% din elevii din învăţământul postsecundar urmează cursuri postliceale în domeniul de asistent medical. „Cursurile post-liceale în domeniul de asistent medical sunt căutate în această perioadă întrucât, atât în România, cât şi în Europa, există o nevoie acută şi constantă de asistenţi medicali, nevoie care a fost mult accentuată pe fondul pandemiei de COVID-19. Astfel, cei care urmează aceste cursuri au certitudinea faptului că, după absolvire, vor avea un loc de muncă sigur fie în România, fie în străinătate, întrucât diploma este recunoscută şi la nivelul Uniunii Europene, dar şi în Australia sau Canada”, susţine Raluca Peneş. Tipic, absolvenţii şcolilor de asistenţi medicali sunt absorbiţi rapid atât în sistemul românesc de sănătate cât şi în străinătate, afirmă şi Raluca Pârvu. „De asemenea, şcolile cu profil transporturi auto produc absolvenţi care se pot angaja rapid într-un service auto sau la diferiţii transportatori, în România sau în străinătate”, adaugă ea.

    Florin Godean este de părere că interesul pentru aceste cursuri vine din faptul că salariile în domeniul medical sunt suficient de atrăgătoare pentru a motiva elevii să aleagă acest domeniu. „La fel şi pentru celelalte două domenii unde nevoia de specialişti este considerabilă, salariile sunt motivante. De asemenea perioada de studiu la o şcoală postliceală este mult mai redusă decât la o facultate chiar şi pentru un ciclu scurt de licenţă de 3 ani. Mai mult, pentru exemplele enumerate mai sus ciclurile de licenţă la o facultate în domeniu implică 4-6 ani de studiu”, afirmă el.

    Florin Godean, country manager, Adecco România:„În ultimii 10 ani în România şcolile post-liceale cu specializări în anumite domenii au devenit interesante datorită perspectivelor de carieră pe care le oferă. Un exemplu este dat de specializareA sanitară care deschide unui absolvent pesrspective de angajare cu salarii decente în România şi mai ales în străinătate.”

    Pentru asistent medical generalist, specializarea cu cel mai mult succes, 81% dintre elevi sunt în programe private. Dintre cei care sunt în programe de stat, 60% sunt la buget, iar restul la taxă. Astfel, 11% dintre toţi elevii sunt la buget. Distribuţiile sunt asemănătoare şi pentru celelalte specializări din domeniul medical, după cum scriu autorii studiului citat. „De asemenea, şcolile sanitare postliceale sunt preferate şi din considerente financiare, salariile în domeniul sanitar fiind semnificativ mai mari decât cele din alte domenii, aspect valabil atât la nivelul ţării noastre, cât şi în afară, unde un asistent medical poate câştiga până la 4.000 de euro pe lună”, spune Raluca Peneş.

    Mai mult, în ceea ce priveşte cursurile de analist programator, nu este nicio surpriză că acestea sunt în topul alegerilor celor care vor să urmeze o şcoală postliceală, crede ea. „Salariile ridicate din IT şi lipsa de specialişti din acest domeniu sunt principalii factori care îi determină pe tineri să aleagă această variantă.” Un motiv pentru care învăţământul postsecundar este important pentru România este că reprezentanţii mediului de afaceri deplâng frecvent calitatea scăzută a deprinderilor şi cunoştinţelor absolvenţilor şcolii româneşti. În acelaşi timp, nivelul ridicat al cererii de angajaţi care au studii postliceale sau universitare în România se reflectă în diferenţa de venituri medii dintre aceştia şi restul angajaţilor, cea mai mare procentual dintre ţările UE, conform studiului UEFISCDI.

    Modul în care angajatorii văd absolvenţii de şcoli postliceale este un aspect care depinde de industria din care fac parte companiile, afirmă Raluca Peneş. „Am observat, însă, că încă mai există tendinţa de a selecta candidaţii în funcţie de nivelul studiilor, chiar şi în cazul în care poziţia pentru care se recrutează nu necesită nivel superior de învăţământ. Iar aceasta este o atitudine derivată din cultura organizaţională conform căreia angajaţii trebuie să aibă studii superioare, chiar dacă profilul facultăţii nu are nicio legătură cu postul pentru care se recrutează”, detaliază ea. Pentru angajatorii din domeniile cu cei mai mulţi absolvenţi, ei sunt foarte bineveniţi, spune Florin Godean. „Indiferent de nivelul lor de pregătire imediat după absolvirea cursurilor post-liceale, angajatorii au deja create programe de acomodare şi familiarizare cu procedurile şi tehnologia proprie.” Autorii studiului UEFISCDI scriu că este neclar ce procent al absolvenţilor de învăţământ postsecundar sunt integraţi pe piaţa muncii din ţară şi ce procent emigrează.

    Raluca Pârvu afirmă că, la început de carieră, absolvenţii de şcoli postliceale pot obţine frecvent salarii mai mari decât ale absolvenţilor de studii superioare din unele domenii de activitate. „Motivul pentru care aceste meserii sunt azi valorizate şi din punct de vedere salarial este lipsa cronică de resurse umane calificate în multe domenii de activitate”, explică ea.

    Raluca Peneş spune că nu există neapărat diferenţe salariale între angajaţii care sunt absolvenţi de şcoli postliceale şi cei care au absolvit studii superioare. „Acest lucru este cu atât mai mult valabil cu cât ştim că unele meserii care necesită absolvirea unor şcoli postliceale sunt destul de căutate la momentul actual, iar acest deficit de personal ridică nivelul salarial pe care companiile sunt dispuse să îl ofere în acest moment.”

    Raluca Peneş, HR manager, Smartree: „Interesul pentru şcolile postliceale a crescut pentru că, de cele mai multe ori, cei care urmează astfel de cursuri îşi găsesc mai uşor de muncă decât cei care au ales să îşi continue educaţia în sistemul academic.”

    Florin Godean spune că nu există diferenţe sesizabile între angajaţii care sunt absolvenţi de şcoli postliceale şi cei care au absolvit studii superioare. „Diferenţa de salariu este dată de regulă de experienţă în muncă, de calificările dobândite în paralel, precum programe de programare de nişă, specializări mediale, tehnologii specifice unor industrii etc., şi de multe ori de domeniul de activitate al companiei. În cazul absolvenţilor nu se aplică aproape deloc cele de mai sus”, a subliniat el.

    Datele PISA 2018 arată că în România, la vârsta de 15 ani, 2,7% din elevi plănuiesc să urmeze programe postliceale – a doua cea mai mică valoare între ţările participante, după Austria. Elevii care plănuiesc să se înscrie în programe postliceale provin din medii familiale cu un nivel mai scăzut de educaţie. Învăţământul postsecundar este oferit în unităţi de învăţământ profesional şi tehnic, şcoli postliceale, colegii nonuniversitare, şcoli postliceale şi de maiştri, colegii nonuniversitare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, şi de către furnizori acreditaţi de Ministerul Muncii. Învăţământul postsecundar este o componentă a învăţământului profesional şi tehnic cuprinde învăţământ profesional, învăţământul dual, învăţământul liceal tehnologic şi învăţământul postliceal, toate oferite în cadrul învăţământului preuniversitar. În prezent, învăţământul profesional tehnic este văzut în România ca o rută mai puţin prestigioasă aleasă de elevii cu rezultate şcolare mai slabe. Această percepţie este susţinută de promovabilitatea mai scăzută la bacalaureat pentru elevii din filiera tehnologică şi vocaţională decât a absolvenţilor din filiera teoretică. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), numărului de şcoli postliceale a crescut de la 379 în 1992 la 490 în 1996. În 1999, numărul şcolilor postliceale a fost de cinci ori mai mic decât în anul precedent. Conform datelor INS, în prezent numărul de şcoli postliceale este în uşoară creştere, ajungând la 164 în 2019. În 2021, Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR) identifica 210 şcoli postliceale. Dintre acestea, pentru 19 (9%) forma de proprietate este publică de interes naţional şi local, iar 191 de şcoli postliceale identificate sunt private (91%).

  • Kinderpedia – Monitorizarea progresului pe Kinderpedia

    Modulul de monitorizare a progresului şcolar reinventează modul în care educatorii şi profesorii efectuează evaluarea şcolarilor şi preşcolarilor. Cu ajutorul tehnologiei, acest proces devine accesibil, uşor de realizat de către dascăli în fiecare zi, chiar de pe un smartphone.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Modulul de monitorizare a progresului şcolar este o inovaţie de natură tehnică, reprezentată de crearea unei funcţionalităţi noi în aplicaţia mobilă Kinderpedia, dar totodată şi una de management, prin simplificarea şi digitalizarea procesului de evaluare. În 2021, Kinderpedia a lansat cel mai recent modul al aplicaţiei – monitorizarea progresului – un instrument digital – disponibil chiar în aplicaţia mobilă – ce permite înregistrarea în timp real a observaţiilor profesorilor şi analiza lor într-o fişă individuală de progres pentru fiecare copil, adaptată fiecărui curriculum educaţional. Profesorii introduc observaţiile pe tot parcursul anului şi pot astfel să înregistreze evoluţia elevilor în timp real.

    Funcţionalitatea le permite dascălilor să urmărească mai uşor ritmul în care fiecare elev îşi însuşeşte abilităţile vizate şi astfel să-şi planifice activităţile de învăţare în mod corespunzător. Prin modulul de monitorizare a progresului, Kinderpedia pune la dispoziţia profesorilor instrumentele de care au nevoie pentru a construi un proces de învăţare personalizat, adaptat particularităţilor fiecărui copil. Kinderpedia este o soluţie completă de comunicare şi management dedicată educaţiei, care ajută personalul şcolilor şi grădiniţelor să economisească între şase şi nouă ore pe săptămână din timpul administrativ şi să îşi concentreze eforturile către actul educaţional.

    Platforma simplifică managementul şcolilor şi grădiniţelor şi automatizează modul în care acestea emit facturi aferente taxelor şcolare, le transmit către familii, le încasează şi urmăresc plăţile. Anul acesta, modulului de management financiar i s-au adăugat două funcţii care economisesc managerilor timp preţios: importul extraselor bancare şi recunoaşterea automată a tranzacţiilor. În octombrie 2021, Kinderpedia a obţinut o finanţare în valoare de 1,8 milioane de euro, într-o rundă de investiţii condusă de Early Game Ventures, la care au participat şi investitorii existenţi, RocaX, Growceanu şi business angels din comunitatea SeedBlink. Prin actuala investiţie, Kinderpedia primeşte resursele necesare pentru a intra într-o nouă etapă de scalare şi pentru a continua transformarea în educaţie prin simplificarea proceselor administrative în şcoli şi grădiniţe şi plasarea parteneriatului profesor-elev-părinte chiar în centrul actului educaţional.

    Această nouă funcţionalitate este rezultatul eforturilor întregii echipe Kinderpedia – departamentele tehnic, marketing şi de suport au lucrat împreună încă din faza de proiect, pentru a construi un modul integrat şi flexibil, care să vină în ajutorul profesorilor care îşi doresc un proces de evaluare simplificat, la îndemână, cu rezultate uşor de împărtăşit cu familiile. Fondatorii Kinderpedia sunt: Daniel Rogoz, CEO, inginer şi antreprenor experimentat în tehnologie, Evelina Necula, CMO, profesionist în marketing şi comunicare; Valentin Ilea, CTO, SaaS software engineering manager, certificat Zend.

    Elementul de noutate:

    Înainte de crearea modulului de monitorizare a progresului, educatorii şi profesorii făceau evaluările manual, pe hârtie sau pe laptop, într-o multitudine de aplicaţii specializate pe fiecare curriculum în parte. Funcţionalitatea de evaluare a progresului construită de Kinderpedia reprezintă un mod integrat, personalizat şi mobil de a monitoriza progresul copiilor şi de a-l împărtăşi cu familia.  Permanenta adaptare a platformei la nevoile imediate ale utilizatorilor este unul dintre aspectele cele mai apreciate. Acest nou feature reflectă caracterul inovator al platformei ilustrând felul în care sugestiile şi feedbackul utilizatorilor îşi găsesc ecou şi rezolvare în noile funcţionalităţi dezvoltate de Kinderpedia.

    Efectele inovaţiei:

    Modulul de monitorizare a progresului optimizează o etapă esenţială a procesului educaţional – feedbackul. Cu ajutorul instrumentului de monitorizare disponibil pe Kinderpedia, profesorii pot să împărtăşească încă de la început cu elevii şi cu familia obiectivele de învăţare, pot să evidenţieze progresul până la un anumit termen, în raport cu ţintele şi criteriile asumate, dar şi să definească următorii paşi. Aceste instanţe ale feedbackului sunt denumite de John Hattie, reputat profesor şi cercetător în ştiinţele educaţiei, feeding up, feeding back şi feeding forward.

    Un studiu realizat de Global Family Research Fund cu susţinerea Carnegie New York a demonstrat că implicarea părinţilor în educaţia copiilor, încă din perioada preşcolară, reprezintă cel mai bun predictor al succesului acestora la şcoală, cât şi în viaţă. Modulul de evaluare a progresului se alătură unei suite de instrumente digitale care îi ţine pe părinţi la curent, în timp real, cu experienţele celor mici la şcoală şi grădiniţă. De la prezenţă şi raport zilnic, catalog, galerie multimedia, până la calendar de evenimente, meniu, teme şi mesaje rapide – Kinderpedia oferă numeroase instrumente digitale care facilitează comunicarea dintre familie şi grădiniţă, respectiv şcoală.

  • Un profesor din Vâlcea şi-a etalat pornirile misogine în faţa elevilor: „Bărbaţii sunt Dumnezeu pe pământ, femeile sunt handicapate”

    Un profesor de la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”, din Râmnicu Vâlcea, a fost înregistrat de un elev în timp ce preda lecţii de „misoginie”, în care jignea femeile. Acesta nu este la prima abatere.

    În timpul orelor de ştiinţe socio-umane, profesorul Vasiloiu Virgil le spune copiilor că bărbaţii sunt ”Dumnezeu pe pământ” şi că ”femeile sunt handicapate”.

    Înregistrarea făcută de unul dintre elevi a fost postată pe YouTube, potrivit Antena3.

    ”Ştiţi că în Marea Britanie, de vreun an de zile, s-a schimbat legislaţia în sensul acordării drepturilor animalelor. Am dat drepturi, noi, bărbaţii, că noi dăm drepturi, restul sunt degeaba. Noi bărbaţii suntem Dumnezeu pe pământul ăsta. Femeile nu sunt, că au drepturi, deci sunt handicapate”, a afirmat profesorul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Un profesor din Vâlcea şi-a etalat pornirile misogine în faţa elevilor: „Bărbaţii sunt Dumnezeu pe pământ, femeile sunt handicapate”

    Un profesor de la Colegiul Naţional „Alexandru Lahovari”, din Râmnicu Vâlcea, a fost înregistrat de un elev în timp ce preda lecţii de „misoginie”, în care jignea femeile. Acesta nu este la prima abatere.

    În timpul orelor de ştiinţe socio-umane, profesorul Vasiloiu Virgil le spune copiilor că bărbaţii sunt ”Dumnezeu pe pământ” şi că ”femeile sunt handicapate”.

    Înregistrarea făcută de unul dintre elevi a fost postată pe YouTube, potrivit Antena3.

    ”Ştiţi că în Marea Britanie, de vreun an de zile, s-a schimbat legislaţia în sensul acordării drepturilor animalelor. Am dat drepturi, noi, bărbaţii, că noi dăm drepturi, restul sunt degeaba. Noi bărbaţii suntem Dumnezeu pe pământul ăsta. Femeile nu sunt, că au drepturi, deci sunt handicapate”, a afirmat profesorul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Brio: Brio.ro

    Brio a fost dezvoltată pentru a sprijini elevii din clasele I-XII, părinţii, profesorii şi instituţiile educaţionale în vederea evaluării obiective a cunoştinţelor la principalele materii şcolare şi a îmbunătăţirii încrederii şi a performanţei la examene.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Brio.ro este prima şi singura platformă de testare digitală standardizată dedicată elevilor români din clasele I -XII, dar şi părinţilor, educatorilor, şcolilor şi altor instituţii implicate în actul educaţional din România. Platforma oferă teste la matematică, limba română şi istorie, dar şi de literaţie (alfabetizare funcţională) şi literaţie digitală. Brio este folosită în prezent de peste 100.000 de utilizatori şi înregistrează peste 3.000 de abonamente active şi sute de mii de teste. Testele educaţionale standardizate Brio sunt dezvoltate de specialişti în psihometrie şi profesori cu expertiză recunoscută, pe baza unor modele şi proceduri statistice consacrate internaţional, printre care teoria răspunsului la item (item response theory, IRT), ceea ce asigură un rezultat obiectiv, comparabil şi relevant. Persoanele şi entităţile implicate în dezvoltarea proiectului sunt: Dragoş Iliescu, fondator şi chief scientist; compania Brandient, în rolul de fondator, şi Gabi Bartic – CEO.

     

    Elementul de noutate:

    Brio identifică domeniile la care copiii obţin cele mai bune rezultate, dar şi punctele sensibile şi zonele de risc, permiţând diagnosticarea şi monitorizarea evoluţiei. Pe Brio.ro pot fi accesate, în prezent, teste pentru matematică, limba română şi istorie, teste de literaţie şi de literaţie digitală, dar şi teste de antrenament pentru bac şi evaluare naţională.  Totodată, potrivit reprezentanţilor platformei, Brio este de un real ajutor profesorilor şi instituţiilor educaţionale, diminuând timpul dedicat evaluării, dar şi punând în mâna principalilor stakeholderi din sistemul de educaţie un instrument care permite urmărirea parcursului şi progresului educaţional al fiecărui copil, al fiecărei clase sau unităţi de învăţământ.

     

    Efectele inovaţiei:

    În 2020 Brio a lansat prima olimpiadă digitală de matematică din ţară, care a ajuns anul acesta la cea de-a treia ediţie. În total, peste 11.000 de elevi au participat la cele trei ediţii ale olimpiadei. În 2021, alături de UiPath Foundation, Brio a lansat, în premieră în România, primul instrument de diagnosticare şi evaluare a literaţiei digitale în rândul elevilor. Instrumentul este gratuit şi cuprinde o serie de teste de literaţie digitală (alfabetizare digitală) ce se adresează elevilor din clasele I-XII.

    Tot în 2021, Brio, alături de Kinderpedia, Magic School şi Livresq, au fondat Alianţa pentru Educaţie Remedială (A.E.R.), sub umbrela căreia au lansat două proiecte: Şcoala Remedială, aflată la cea de-a doua ediţie, la care au participat până acum peste 4.000 de elevi şi Academia Profesorului Digital, primul program destinat pregătirii profesorilor care îşi doresc să înveţe şi să folosească la clasă instrumente ale educaţiei digitale.

  • Cîmpeanu anunţă că elevii şi-ar putea face testele Covid sub supravegherea profesorilor

    „În primele săptămâni de aplicare a testelor noninvazive pe bază de salivă au fost distribuite spre administrare 13 milioane de teste, din care doar 111 au fost confirmate prin teste PCR. Săptămâna trecută, când au funcţionat cu prezenţă fizică doar elevii de gimnaziu şi liceu, au fost distribuite doar 1,5 milioane şi totuşi numărul de cazuri confirmate a fost mult mai mare decât cele confirmate la 13 milioane. Asta arată că elevii, părinţii, profesorii au început să se obişnuiască cu administrarea acestor teste. Din păcate, acele contestaţii care au blocat achiziţia au făcut în aşa fel încât în această săptămână nu am avut teste. Am primit asigurări că în două, maximum trei săptămâni va fi deblocată procedura de achiziţie”, spune ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

    El anunţă că elevii mai mari şi-ar putea face singuri testele.

    „Pentru a consolida relevanţa acestor teste, cel puţin pentru elevii de vârstă mai mare – cel puţin gimnaziu şi liceu, acestea ar putea fi autoadministrate de fiecare elev în şcoală sub supravegherea cadrului didactic, care nu se implică în administrarea testului, dar care poate gestiona, centraliza rezultatul acestor teste”, arată ministrul Educaţiei.

    El precizează că testarea nu este obligatorie.

    „Acei elevi care, din păcate, nu au înţeles şi nu vor înţelege importanţa testării nu vor avea accesul interzis la educaţie”, punctează Sorin Cîmpeanu.

  • Scandalul testelor de salivă pentru şcoli. În timp ce licitaţia a fost contestată la CNSC şi în instanţă, elevii rămân netestaţi

    Acţiunea ”Teste de salivă pentru şcoli” s-a transformat într-o adevărată ”telenovelă” după ce achiziţia a încă 18,5 milioane de teste a fost blocată din cauza unei contestaţii depuse de una dintre firmele participante, declarată, iniţial, câştigătoare.

    GÂNDUL a dezvăluit, la trei zile după ce Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) a deschis plicurile cu ofertele participanţilor la licitaţii – chiar în Ajunul Crăciunului – că unii dintre ofertanţi nu au respectat ”regulile jocului”. Printre firmele care au decis să participe la licitaţia pentru ”Teste rapide de determinare a antigenului SARS-CoV-2 efectuate din probă de salivă” se află şi companii care, anterior, nu au livrat cantitatea integrală de teste sau nu au semnat contractele subsecvente, deşi încheiaseră acordul cadru.

    Într-o conjunctură medicală extrem de complicată – având în vedere că tulpina Omicron se dovedeşte a fi foarte contagioasă, iar numărul cazurilor de infectare a crescut de la o zi la alta -, elevii nu pot fi testaţi COVID, iar semnele de întrebare persistă, asta în vreme ce scenariul se rescrie în instanţă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Klaus Iohannis a semnat. Elevii vor avea o nouă materie

    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis.

    Materia se numeşte „educaţie pentru mediu” şi este distinctă de „biologie”. Iniţiatorii susţin că învăţământul primar este locul potrivit pentru a introduce noua materie.
    O lege care prevede apariţia unei noi materii şcolare legate de protecţia mediului a intrat în vigoare luni, după promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis şi apariţia în Monitorul Oficial.
    Actul legislativ introduce un nou articol în Legea Educaţiei:
    „Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, elaborează o strategie privind educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022. Strategia va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023—2024.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro