Tag: economist

  • Apărătorul săracilor în faţa cămătăriei

     Yunus a fost al treilea născut din 14 fraţi într-o familie de musulmani în satul Bathua din regiunea Hathazari, Chittagong din Bangladesh. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, încurajat de tatăl lui, un bijutier de succes, să se educe. Cea mai mare influenţă a avut-o totuşi mama lui, care obişnuia să ajute orice sărac care îi bătea la uşă. În 1957, s-a înscris în cadrul departamentului de economie de la Universitatea Dhaka.

    După absolvire, Yunus a devenit asistent universitar în economie, iar apoi profesor lector de economie la colegiul din oraşul Chittagong. În acea perioadă, a pus pe picioare şi o afacere cu o fabrică de împachetat. În 1965 a obţinut o bursă de studiu în Statele Unite ale Americii. Astfel, în 1971  şi-a obţinut doctoratul  în economie în cadrul universităţii Vanderbilt pe tema dezvoltării economice. În timpul războiului de eliberare din Bangladesh (1971), Yunus a alcătuit un comitet şi a condus centrul de informaţii al ţării lui împreună cu alţi conaţionali din SUA, în scopul susţinerii eliberării.

    S-a întors acasă după război unde s-a angajat la Universitata Chittagong ca şef al departamentului de studii economice. Impresionat de foametea din  1974, a devenit din ce în ce ce mai implicat în proiecte de reducere a sărăciei şi a în-ceput un program de dezvoltare rurală. A propus o formă de guvernare la nivel de sate, dar aceasta a fost declarată ilegală şi neconstituţională. În 1976, în timpul unor vizite la gospodăriile sărace într-un sat din apropierea universităţii Chittagong, Yunus a observat că împrumuturile foarte mici ar putea să facă o diferenţă pentru o persoană săracă.

    Femeile din sat care făceau mobilă din bambus erau nevoite să facă împrumuturi cămătăreşti pentru a cumpăra materie primă, iar profitul lor era folosit pentru plata împrumutului. Băncile tradiţionale nu ar fi acordat împrumuturi mici din cauza riscului neplăţii. Ideea microcreditării era un model de afacere viabil din perspectiva lui Yunus. A împrumutat  27 de dolari americani pentru 42 de femei din satul respectiv, iar acestea au avut un profit de 0,02 dolari pentru fiecare împrumut. Câteva luni mai târziu, Yunus a reuşit să facă un împrumut de la banca Janata pentru a împrumuta la rândul lui săracii din satul respectiv. Instituţia fondată a continuat să se dezvolte şi să opereze cu împrumuturi de la alte bănci pentru proiectele lui.

    A ajuns astfel, până în 1982, la 28.000 de membri. În 1983, instituţia a început să funcţioneze ca bancă cu drepturi depline cu scopul împrumutării săracilor şi a fost numită Grameen Bank (Banca Satelor). Până în 2007, Grameen a împrumutat 6,38 miliarde de dolari pentru 7,4 milioane de clienţi. Succesul modelui de microfinanţare al băncii a inspirat eforturi asemănătoare în 100 de ţări în dezvoltare.  Muhammad Yunus a fost premiat în 2006 cu Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu banca Grameen, pentru eforturile de dezvoltare economică şi socială.  A fost astfel primul om din Bangladesh care a primit un Nobel. Yunus a anunţat că va folosi o parte din cei 1,4 milioane de dolari primiţi ca premiu pentru construirea unei companii care să producă mâncare ieftină, puternic nutrivită pentru săraci, iar restul spre un spital de oftalmologie pentru săraci.

    Profesorul Yunus a fost numit în decembrie de revista Fortune drept unul dintre cei mai mari 12 antreprenori ai erei contemporane. A primit 50 de doctorate onorifice de la universităţi din Argentina, Australia, Bangladesh, Belgia, Canada, Costa Rica, India, Italia, Japonia, Coreea, Liban, Malayesia, Rusia, Africa de Sud, Spania, Thailanda, Turcia, Anglia, SUA şi Peru. În 2011, Guvernul din Bangladesh l-a îndepărtat din funcţia de conducere a Grameen Bank, din motivul vârstei înaintate – 73 de ani. Se bănuieşte că înlăturarea lui a fost motivată politic.
     

  • Muscalu, ING: Dobânzile din piaţa interbancară sunt mai mari decât în mai, înainte de relaxare

    Ratele de dobândă din piaţa interbancară sunt acum mai mari faţă de nivelul din luna mai când a fost şedinţa precedentă a BNR de politică monetară şi când s-a anunţat destul de clar că vor urma reduceri ale dobânzii-cheie, astfel că şi pentru cei care vor să ia credite costurile sunt mai mari, a declarat ieri Vlad Muscalu, senior economist al ING Bank, la ZF Live.
     
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Economistul Ziad Bahaa Eldin va fi “foarte probabil” numit premier în Egipt

     “Ziad Bahaa Eldin va fi probabil numit premier şi Mohamed ElBaradei vicepreşedinte”, a declarat Ahmad al-Muslimani, purtător de cuvânt al preşedinţiei, pentru postul privat de televiziune ONTV, la patru zile de la ofensiva militară care l-a îndepărtat de la putere pe preşedintele islamist Mohamed Morsi, contestat în cadrul unor manifestaţii de o amploare fără precedent.

    Preşedintele interimar Adly Mansour “înclină în favoarea nominalizărilor lui Bahaa Eldin şi ElBaradei”, a adăugat el pentru AFP, afirmând că o decizie finală este aşteptată luni.

    În noaptea de duminică spre luni, şeful partidului salafist al-Nour a respins această nominalizare din cauza “afilierii” lui Bahaa Eldin la Frontul Salvării Naţionale (FSN, principala coaliţie a opoziţiei faţă de Morsi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE DIN BULGARIA au continuat duminică, la Sofia şi în ţară. Manifestanţii reclamă demisia Guvernului

     Renunţarea, sâmbătă, de către deputatul controversat Delian Peevski, membru al partidului minorităţii musulmane turce (MDL, liberali), la nominalizarea la conducerea Agenţiei Naţionale bulgare pentru Securitate (DANS) nu a slăbit hotărârea protestatarilor, ci din contră.

    Duminică, la Sofia, au manifestat peste 10.000 de persoane, potrivit AFP, 15.000 potrivit poliţiei, aproape dublu faţă de sâmbătă, scandând “Demisia” şi “Mafia” în faţa sediilor Guvernului şi Parlamentului. Printr-o defilare în centrul oraşului, manifestanţii au blocat circulaţia în două intersecţii importante din capitală.

    Manifestaţii de o amploare mai redusă au avut loc şi în mai multe oraşe din ţară, participanţii promiţând să continue protestul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noua luptă de clasă

    Am vrut să scriu despre somnambulii de mai sus săptămâna trecută, dar n-a fost să fie, nu se lega de restul. Astăzi mi se pare că da; mai mult, regăsesc somnambulii de care vorbeşte The Economist nu numai în Europa, ci şi pe alte meleaguri.

    Am simpatizat Turcia dintotdeauna; m-am simţit bine pe străzile Istanbulului, mi-au plăcut oamenii, pitorescul, deschiderea, spiritul antreprenorial de care dau dovadă chiar şi copiii; una dintre cele mai puternice imagini din memoria mea este o uliţă a argintarilor pe care am vizitat-o într-o seară, plină de reflexe şi jocuri de lumini izvorând din miile, zecile de mii de obiecte şi podoabe înşirate pe tarabele de lemn.

    De când au început manifestaţiile am încercat să îmi dau seama ce se întâmplă de fapt acolo, dincolo de motivaţiile primare – copacii tăiaţi sau măsurile guvernului Erdogan. Am mai admirat şi programul economic al premierului turc, program care a ferit ţara sa de criză, a adus creşteri remarcabile de PIB şi a construit o naţie prosperă într-o lume marcată profund de criză.

    Mai apoi în imagine au apărut puncte negre. Nu m-am împăcat, de exemplu, cu un amănunt din procesul celor 330 de ofiţeri condamnaţi pentru tentativă de lovitură de stat. Documentele care demascau activităţile celor 300 proveneau de pe un CD aparent scris în 2003 – cel puţin aşa indicau datele imprimate pe disc. Dar experţii care au consultat documentele au descoperit elemente care conduceau către Office 2007 – fonturi noi şi alte detalii tehnice.

    Au fost, în instanţă, discuţii întregi şi sumedenie de argumente pro şi contra, ale experţilor, despre autenticitatea documentelor şi data la care acestea au fost scrise, argumente de care nimeni nu a ţinut cont. Nu vreau să mă pronunţ, dar semnul de întrebare s-a păstrat.

    Acum, protestatarii. Un bun cunoscător al politicii externe mi-a spus că este vorba de clasa mijlocie din Turcia, care pur şi simplu nu vrea să piardă ce a câştigat în decenii de muncă susţinută – occidentalizare, un grad de libertate greu de regăsit în zonă, bunăstare. În paranteză fie spus, iată o mutaţie interesantă: 35 de milioane de oameni din Europa se dovedesc ameninţate de sărăcie, conform estimărilor unor economişti de la Banca Mondială; în schimb, în jur de 50 de milioane de cetăţeni, cu precădere din Turcia şi spaţiul ex-sovietic, au înregistrat o creştere a veniturilor suficient de mare care i-a plasat în zona clasei de mijloc.
    Aşadar, clasa de mijloc.

    Clasa care a ieşit cea mai şifonată din criza economică şi care a pierdut cel mai mult, care a plătit cel mai mult, ignorată de politicienii somnambuli europeni şi creditată drept „grupuri marginale” şi „câţiva extremişti” de către Recep Tayyip Erdogan. Noua luptă de clasă are loc acum între etajele societăţii – politicieni, marii capitalişti, clasă de mijloc – înconjuraţi de mulţimea care dă „like„ în funcţie de interese, simpatii şi convingeri. Un joc interesant, care pune bazele societăţii post-capitaliste.

    M-am gândit că „American Gothic” de Grant Wood este o imagine potrivită. Are câte ceva din puterea clasei mijlocii, dar şi din fundamentalismul unora şi din nevoia de schimbare a altora.

  • O carte despre ieşirea Portugaliei din zona euro a devenit bestseller

     Cartea, intitulată “De ce ar trebui să părăsim euro”, semnată de economistul João Ferreira do Amaral, a aprins o dezbatere publică în societatea portugheză în ceea ce priveşte cauza problemelor economice ale ţării – austeritatea necesară pentru a primi în continuare bani de la UE, sau însăşi moneda euro, potrivit Wall Street Journal (WSJ).

    Astfel, o temă rezervată până în prezent discuţiilor din mediul academic a devenit subiect de prelegeri publice, dezbateri televizate şi editoriale de presă. Chiar şi unii politicieni încep să discute deschis dacă ţara are într-adevăr perspectivele unei reveniri economice pe termen lung în interiorul zonei euro.

    “Portugalia nu are nicio şansă să crească repede în interiorul unei uniuni monetare cu o monedă atât de puternică. Din fericire, această problemă a încetat să mai fie subiect tabu şi este discutată intens atât aici, cât şi în strănătate”, a declarat Ferreira do Amaral într-un interviu recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lazea, economist-şef BNR: Fiscul şi băncile ar trebui să aibă o “listă albă” cu cei care s-au dovedit bun platnici

    Companiile care îşi plătesc la timp datoriile faţă de furnizori, faţă de bugetele statului sau faţă de bănci ar trebui să figureze pe o “listă albă” în care să fie înscrişi cei care au dat dovadă de etică în afaceri, este de părere Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR)

    “Cred că nu este niciodată târziu să discutăm despre etica în afaceri şi aş dori să discut despre conceptul de etică văzută prin prisma reputaţiei. În România există multe companii care deşi au posibilitatea să-şi achite datoriile, nu o fac”, a arătat Lazea.

    Această atitudine “ştirbeşte reputaţia” respectivelor companii, în condiţiile în care în toate economiile dezvoltate din vest această încredere este cheia eticii în afaceri, a subliniat economistul-şef al BNR.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Lazea vrea “liste albe” cu firmele care plătesc la timp creditele şi taxele către stat

     “Ce-ar fi dacă băncile şi instituţiile ar avea şi liste albe cu firmele care se achită la timp de obligaţiile lor? Să avem – de pildă băncile – o listă albă cu cei care întotdeauna şi-au achitat creditele la timp”, a spus Lazea la o conferinţă.

    El a arătat că Ministerul Finanţelor ar trebui, la rândul său, să aibă o listă albă cu cei care nu au întârziat la plata taxelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul-şef al BNR: Cine căinează investiţiile străine din bănci sau siderurgie, să se uite la turism

     Oficialul BNR a arătat că turismul a fost un domeniu total închis investitorilor străini, care au alocat în hoteluri şi restaurante la sub 1% din soldul total investiţii în economia românească.

    “Asta pentru cei care căinează sectorul bancar sau siderurgic că l-am privatizat cu investitori străini. N-au decât să se uite ce am făcut cu sectorul turismului, care a fost închis investitorilor străini”, a spus Lazea.

    El a arătat că astfel se explică şi deficitul de balanţă din cazul sectorului turism, unde banii plătiţi de români pentru vacanţele în străinătate depăşesc cu mult încasările de la străinii care vin în sejururi în România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economistul şef al BNR: Românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa în raport cu venitul disponibil

     “Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situaţia este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% – n.r.)”, a arătat Lazea la un seminar privind modelul de afaceri al băncilor organizat de Finanţiştii la Banca Naţională a României.

    Din datele prezentate de Lazea, românii care au atras credite plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, italian sau spaniol, şi de trei ori mai mult decât un neamţ.

    “Ca tendinţă generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este”, a afirmat Lazea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro