Pe măsură ce tehnologia avansează, echipamente foarte moderne cândva ajung piese de muzeu, sau cel puţin aşa ar trebui. Lucrurile nu stau însă astfel, după cum o demonstrează Departamentul Apărării din Statele Unite, scrie CNBC, citând un raport al unei agenţii de audit guvernamental.
Foarte mulţi oameni instalează aplicaţii pe dispozitivele lor, fără să fie conştienţi de potenţialele consecinţe. 63% dintre aceştia omit să citească atent termenii şi condiţiile pentru care îşi dau acceptul înainte de a instala o aplicaţie nouă pe telefon, iar un utilizator din cinci (20%) nu citeşte niciodată mesajele atunci când instalează aplicaţiile. Pur şi simplu, dă click pe “pagina următoare” şi pe “sunt de acord” fără să înţeleagă la ce s-ar putea angaja, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Kaspersky Lab.
număr alarmant dintre aceştia îşi lasă viaţa personală – şi datele din telefoane – expuse ameninţărilor cibernetice pentru că nu instalează aplicaţii pe dispozitivele lor într-o manieră sigură.
Atunci când utilizatorii omit să citească termenii şi condiţiile sau mesajele din timpul procesului de instalare a aplicaţiilor, nu ştiu pentru ce îşi dau acordul. Unele aplicaţii pot afecta dreptul utilizatorului la viaţă personală, pot duce la instalarea altor aplicaţii sau chiar schimba setările sistemului de operare ale unui dispozitiv, complet legal, pentru că utilizatorul a fost “de acord” cu asta în timpul procesului de instalare.
Chestionarul a arătat, de asemenea, că puţin sub jumătate (43%) dintre utilizatori ar putea să fie în pericol din cauza aplicaţiilor de pe dispozitivele lor mobile, pentru că nu sunt suficient de experimentaţi în utilizarea Internetului încât să limiteze numărul de permisiuni pe care le acordă atunci când instalează aplicaţii. 15% dintre respondenţi nu limitează în niciun fel ce pot face aplicaţiile lor pe telefon, iar 17% acordă permisiuni atunci când sunt îndemnaţi să o facă, apoi uită de ele, în timp ce 11% cred că nu pot schimba aceste permisiuni. Atunci când nu se face nicio opţiune în setările aplicaţiilor, este posibil – şi legal – ca acestea să acceseze informaţii personale şi confidenţiale de pe dispozitivele mobile, de la persoane de contact, până la fotografii şi detalii despre localizare
“Utilizatorii de Internet încredinţează dispozitivelor lor informaţii “delicate” despre ei şi despre alţii – cum ar fi date de contact, mesaje private etc., dar nu se asigură că informaţiile sunt în siguranţă. Pentru că nu îşi iau măsuri de precauţie atunci când instalează aplicaţii, mulţi utilizatori le permit aplicaţiilor să “intervină” în viaţa lor privată, să “observe” ce este păstrat pe dispozitive şi locul în care se află datele respective, să instaleze aplicaţii nedorite şi să facă modificări pe dispozitive, chiar din momentul instalării. Noi vrem să ajutăm utilizatorii să-şi protejeze datele importante – şi pe ei înşişi – de aceste pericole.”, spune David Emm, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab
Pentru a se proteja, utilizatorii ar trebui:
– să downloadeze aplicaţii doar din surse de încredere;
– să selecteze cu atenţie aplicaţiile pe care vor să le instaleze pe dispozitivul lor;
– să citească termenii şi condiţiile cu atenţie, în timpul procesului de instalare;
– să citească atent lista permisiunilor pe care aplicaţia le solicită. Nu trebuie să dea click pe “pagina următoare” în timpul procesului de instalare, fără să verifice pentru ce anume îşi dau acceptul;
– să folosească o soluţie de securitate cibernetică pentru a-şi proteja dispozitivul de ameninţări cibernetice.
Peste 10.000 de americani au murit în accidente de maşină cauzate de şoferi intoxicaţi în 2013. Krishna Reddy, un copil de 13 ani din Texas, vrea să schimbe acest lucru şi a inventat un dispozitiv care poate determina dacă un şofer a consumat alcool sau alte droguri, informează Business Insider.
Pentru a realiza acest lucru dispozitivul scanează pupilele individului.
În mod natural, pupilele se contractă în lumină şi se dilatează când este întuneric. Însă alcoolul şi anumite droguri pot face ca pupila să se contracte, pe când altele dilatează pupila, indiferent de nivelul lumină la care ochiul este expus.
Reddy s-a folosit de acest lucru pentru a-şi dezvolta dispozitivul care este compus din trei lucruri: o cameră digitală, o lanternă şi o rolă de hârtie igienică.
Cum funcţionează? Lanterna luminează ochiul, iar rola de hârtie igienică direcţionează lumina în pupilă, apoi camera digitală înregistrează modul cum se contractă pupila. Folosind programul scris de Reddy, dispozitivul poate determina dacă şoferul a consumat alcool sau dacă a folosit anumite tipuri de droguri (marijuana, amfetamină etc)
Adriel Summathipala a ajuns în situaţia de a cerceta bolile de inimă după ce a a aflat că bunicul său a murit în urma unui infarct şi că există mari şanse ca problemele sale să se transmită pe cale genetică. Deşi bunicul său a murit înainte ca Summathipala să se nască, povestirile despre acesta l-au determinat pe tânăr să urmeze un regim de viaţă sănătos şi echilibrat.
S-a simţit însă frustrat de faptul că nu avea cum să monitorizeze eficacitatea acestui regim, dat fiind faptul că testele din ziua de azi sunt destul de scumpe şi necesită prezenţa într-un laborator.
Astfel, Adriel Summathipala a decis să construiască un test pentru bolile de inimă ieftin, rapid şi mai ales portabil. În loc să măsoare colesterolul, testul său urmăreşte evoluţia lipoproteinelor cu densitate scăzută, un element corelat cu apariţia bolilor cardiace.
După doi ani de încercări, tânărul a reuşit să dezvolte acest aparat folosind structura unei imprimante, reprogramând senzorii de hârtie astfel încât aceştia să poată citi nivelul enzimelor de pe un carton special.
Proiectul său i-a adus un loc pe lista finaliştilor Google 20 Global Science Fair, evenimentul al cărui câştigător va fi anunţat în luna septembrie. Marele premiu oferit de Google constă într-o vacanţă de o săptămână pe Insula Galapagos şi un cec pentru studii în valoare de 50.000 de dolari.
Peste 10.000 de americani au murit în accidente de maşină cauzate de şoferi intoxicaţi în 2013. Krishna Reddy, un copil de 13 ani din Texas, vrea să schimbe acest lucru şi a inventat un dispozitiv care poate determina dacă un şofer a consumat alcool sau alte droguri, informează Business Insider.
Pentru a realiza acest lucru dispozitivul scanează pupilele individului.
În mod natural, pupilele se contractă în lumină şi se dilatează când este întuneric. Însă alcoolul şi anumite droguri pot face ca pupila să se contracte, pe când altele dilatează pupila, indiferent de nivelul lumină la care ochiul este expus.
Reddy s-a folosit de acest lucru pentru a-şi dezvolta dispozitivul care este compus din trei lucruri: o cameră digitală, o lanternă şi o rolă de hârtie igienică.
Cum funcţionează? Lanterna luminează ochiul, iar rola de hârtie igienică direcţionează lumina în pupilă, apoi camera digitală înregistrează modul cum se contractă pupila. Folosind programul scris de Reddy, dispozitivul poate determina dacă şoferul a consumat alcool sau dacă a folosit anumite tipuri de droguri (marijuana, amfetamină etc)
TP-LINK îşi extinde portofoliul de produse disponibile pe piaţa din România cu dispozitive pentru locuinţe inteligente cum este cazul prizei cu Wi-Fi HS110, produse audio – boxa portabilă cu Bluetooth Groovi Ripple şi routerul 4G LTE Wi-Fi avansat – M7300.
Priza inteligentă HS110 poate fi controlată de la distanţă cu ajutorul smartphone-ului, prin aplicaţia Kasa. Astfel, orice dispozitiv electric sau electronic conectat la priza electrică inteligentă poate fi pornit/oprit în timp real sau la anumite ore prin funcţia de programare. Totodată, permite monitorizarea consumului de energie şi optimizarea acestuia prin faptul că oferă informaţii detaliate legate de intervalele în care au fost dispozitivele conectate în priza inteligentă şi cât aconsumat fiecare. Nu în ultimul rând, dispozitivul este compatibil cu Amazon Echo, aplicaţie ce permite controlul vocal al dispozitivului. Priza este disponibilă în magazine la preţul recomandat de 149 de lei (TVA inclus).
TP-LINK anunţă, de asemenea, disponibilitatea primei boxe audio portabile din portofoliul său – Groovi Ripple are o putere de 4W şi foloseşte tehnologia RealSound. Boxa are un acumulator Li-Ion cu o capacitate de 750mAh ce asigură o autonomie de până la 4 ore şi se reîncărcă prin micro-USB în aproximativ două ore. Boxa se conectează la smartphone sau orice alt dispozitiv mobil prin tehnologia Bluetooth 4.0, redând conţinutul audio de la o distanţă de până la 20 de metri. Boxa poate fi achiziţionată din magazinele de profil la preţul recomandat de 199 de lei (TVA inclus).
Compania adaugă un nou dispozitiv la gama MiFi – routerul 4G LTE avansat, compatibil cu toate frecvenţele 4G utilizate de operatorii din România (inclusiv TDD/2600 MHz/banda 38 şi FDD), capabil de rate de download de până la 150Mbps. Dispozitivul are un acumulator de 2000mAh care îi asigură o autonomie de până la 10 ore pentru a partaja conexiunea cu până la 11 dispozitive(10 Wi-Fi + 1 prin cablu USB). Dispozitivul este prevăzut cu slot pentru card microSD de până la 32GB. Produsul este disponibil la preţul recomandat de 570 de lei (TVA inclus).
Noul trend BYOD – bring your own device – a prins foarte tare în companiile din toată lumea din cauza crizei financiare. Era o şansă de a menţine angajaţii mulţumiţi şi de a reduce costurile. Dar nu este şi cea mai bună soluţie pentru securitate IT, potrivit computerblog.ro.
Dacă nu se pot utiliza device-uri serparate, este importantă separarea fişierelor companiei de cele personale, pe toate dispozitivele mobile, fie că e smartphone, tabletă sau laptop.
Mobilitatea şi trendul BYOD au devenit practici uzuale pentru multe companii, dar în materie de securitate sunt încă multe lucruri de îmbunătăţit. Principala problemă cu dispozitivele angajaţilor este faptul că sunt greu de ţinut sub control. Chiar dacă o mare parte printre aceştia le folosesc pentru a păstra informaţii legate de muncă (aproximativ 50%, conform unui studiu – PDF), tot mai consideră smartphone-urile proprietatea lor, iar fişierele păstrate în memoria acestora, drept o chestiune personală. Ceea ce e corect, dar până în momentul în care telefonul respectiv este pierdut, furat sau se defectează şi nu mai poate fi recuperat nimic de pe el. În acel moment, devine o problemă pentru personalul IT din companie, chiar dacă s-ar putea ca anterior să nu fi avut idee că pe acel dispozitiv se aflau date importante.
Citiţi mai multe pe www.computerblog.ro
Experţii Kaspersky Lab au detectat un nou troian pentru dispozitive Android, comparabil cu programele malware pentru Windows în materie de complexitate. Este nedetectabil, modular, persistent şi scris de infractori cibernetici profesionişti. Utilizatorii dispozitivelor cu Android 4.4.4. sau versiuni mai vechi sunt cei mai expuşi.
Aproape jumătate dintre troienii din Top 20 pe 2015 au fost programe malware cu abilitatea de a obţine acces cu drepturi de superutilizator. Acestea le dau infractorilor cibernetici posibilitatea să instaleze aplicaţii pe telefon, fără ca posesorul să ştie.
Acest tip de malware se răspândeşte prin intermediul unor aplicaţii pe care utilizatorii le descarcă/instalează din surse care ridică semne de întrebare în privinţa siguranţei lor. Aplicaţiile pot fi găsite uneori în Google Play, sub forma unui joc sau a unei aplicaţii de divertisment. De asemenea, pot fi instalate în timpul unui update al unei aplicaţii existente şi, ocazional, sunt preinstalate pe dispozitivul mobil. Dispozitivele cu Android 4.4.4. sau cu variante anterioare sunt cele mai vulnerabile.
Există 11 familii de troieni cunoscuţi care folosesc privilegii de tip root. Trei dintre aceştia – Ztorg, Gorpo şi Leech – lucrează împreună. Dispozitivele infectate cu aceşti troieni se organizează într-o reţea, creând un fel de botnet de publicitate, pe care atacatorii îl pot folosi ca să instaleze diferite tipuri de publicitate nedorită.
La puţin timp după ce preiau controlul sistemului, troienii descarcă şi instalează o breşă de acces în sistem. Apoi, prin intermediul ei, activează două module care pot descărca, instala şi lansa alte aplicaţii. Încărcarea aplicaţiei şi modulele de instalare sunt realizate de tipuri diferite de troieni, dar toţi au fost adăugaţi în baza de date antivirus Kaspersky Lab sub acelaşi nume – Triada.
O trăsătură specifică acestui program malware este folosirea Zygote – managerul aplicaţiilor de pe un dispozitiv Android. Cu alte cuvinte, scopul programului malware este să lanseze aplicaţii Android. Acesta este un proces standard, valabil pentru fiecare aplicaţie nou instalată, ceea ce înseamnă că, odată intrat în sistem, troianul devine parte din procedurile de bază pentru aplicaţii şi va fi pre-instalat în fiecare aplicaţie nouă pe acel dispozitiv, fiind capabil să schimbe logica operaţiunilor din aplicaţie.
După ce intră pe dispozitivul utilizatorului, Triada se infiltrează în aproape toate procesele şi continuă să existe în memoria pe termen scurt. Acest lucru îl face aproape imposibil de detectat şi şters cu ajutorul soluţiilor antimalware. Triada operează silenţios, fiind nevăzut atât de utilizator, cât şi de alte aplicaţii.
Complexitatea funcţiilor troianului Triada dovedeşte că în spatele lui se află o echipă de infractori cibernetici profesionişti, care înţeleg foarte bine cum funcţionează platforma mobilă vizată.
Troianul Triada poate modifica mesajele trimise de alte aplicaţii – o funcţionalitate foarte importantă a programului. Atunci când un utilizator face cumpărături prin SMS, pentru anumite jocuri, este posibil ca infractorii să modifice cursul SMS-ului, astfel încât banii să ajungă la ei, şi nu la dezvoltatorii jocului.
“Triada formată din Ztrog, Gorpo şi Leech marchează un nou stadiu în evoluţia ameninţărilor pentru dispozitive Android. Este primul program malware cu potenţialul de a escalada privilegiile pe majoritatea dispozitivelor. Cea mai mare parte a utilizatorilor atacaţi de grupul de troieni provin din Rusia, India, Ucraina şi din ţări din zona Asia-Pacific. Ameninţarea cea mai serioasă, aşa cum arată exemplul Triada, este aceea că oferă o poartă de acces şi spre alte aplicaţii, mult mai complexe şi mai periculoase. De asemenea, structura lor arată că infractorii cunosc în profunzime platforma mobilă vizată”, spune Nikita Buchka, Junior Malware Analyst, Kaspersky Lab.
Pentru că este aproape imposibil să dezinstalezi acest program malware de pe un dispozitiv, utilizatorii au două opţiuni pentru a scăpa de el. Prima este să facă reboot şi să şteargă aplicaţiile malware manual. A doua este să treacă peste anumite setări ale sistemului Android de pe dispozitiv – aşa-numitul “jailbreak”.
Experţii Kaspersky Lab au detectat un nou troian pentru dispozitive Android, comparabil cu programele malware pentru Windows în materie de complexitate. Este nedetectabil, modular, persistent şi scris de infractori cibernetici profesionişti. Utilizatorii dispozitivelor cu Android 4.4.4. sau versiuni mai vechi sunt cei mai expuşi.
Aproape jumătate dintre troienii din Top 20 pe 2015 au fost programe malware cu abilitatea de a obţine acces cu drepturi de superutilizator. Acestea le dau infractorilor cibernetici posibilitatea să instaleze aplicaţii pe telefon, fără ca posesorul să ştie.
Acest tip de malware se răspândeşte prin intermediul unor aplicaţii pe care utilizatorii le descarcă/instalează din surse care ridică semne de întrebare în privinţa siguranţei lor. Aplicaţiile pot fi găsite uneori în Google Play, sub forma unui joc sau a unei aplicaţii de divertisment. De asemenea, pot fi instalate în timpul unui update al unei aplicaţii existente şi, ocazional, sunt preinstalate pe dispozitivul mobil. Dispozitivele cu Android 4.4.4. sau cu variante anterioare sunt cele mai vulnerabile.
Există 11 familii de troieni cunoscuţi care folosesc privilegii de tip root. Trei dintre aceştia – Ztorg, Gorpo şi Leech – lucrează împreună. Dispozitivele infectate cu aceşti troieni se organizează într-o reţea, creând un fel de botnet de publicitate, pe care atacatorii îl pot folosi ca să instaleze diferite tipuri de publicitate nedorită.
La puţin timp după ce preiau controlul sistemului, troienii descarcă şi instalează o breşă de acces în sistem. Apoi, prin intermediul ei, activează două module care pot descărca, instala şi lansa alte aplicaţii. Încărcarea aplicaţiei şi modulele de instalare sunt realizate de tipuri diferite de troieni, dar toţi au fost adăugaţi în baza de date antivirus Kaspersky Lab sub acelaşi nume – Triada.
O trăsătură specifică acestui program malware este folosirea Zygote – managerul aplicaţiilor de pe un dispozitiv Android. Cu alte cuvinte, scopul programului malware este să lanseze aplicaţii Android. Acesta este un proces standard, valabil pentru fiecare aplicaţie nou instalată, ceea ce înseamnă că, odată intrat în sistem, troianul devine parte din procedurile de bază pentru aplicaţii şi va fi pre-instalat în fiecare aplicaţie nouă pe acel dispozitiv, fiind capabil să schimbe logica operaţiunilor din aplicaţie.
După ce intră pe dispozitivul utilizatorului, Triada se infiltrează în aproape toate procesele şi continuă să existe în memoria pe termen scurt. Acest lucru îl face aproape imposibil de detectat şi şters cu ajutorul soluţiilor antimalware. Triada operează silenţios, fiind nevăzut atât de utilizator, cât şi de alte aplicaţii.
Complexitatea funcţiilor troianului Triada dovedeşte că în spatele lui se află o echipă de infractori cibernetici profesionişti, care înţeleg foarte bine cum funcţionează platforma mobilă vizată.
Troianul Triada poate modifica mesajele trimise de alte aplicaţii – o funcţionalitate foarte importantă a programului. Atunci când un utilizator face cumpărături prin SMS, pentru anumite jocuri, este posibil ca infractorii să modifice cursul SMS-ului, astfel încât banii să ajungă la ei, şi nu la dezvoltatorii jocului.
“Triada formată din Ztrog, Gorpo şi Leech marchează un nou stadiu în evoluţia ameninţărilor pentru dispozitive Android. Este primul program malware cu potenţialul de a escalada privilegiile pe majoritatea dispozitivelor. Cea mai mare parte a utilizatorilor atacaţi de grupul de troieni provin din Rusia, India, Ucraina şi din ţări din zona Asia-Pacific. Ameninţarea cea mai serioasă, aşa cum arată exemplul Triada, este aceea că oferă o poartă de acces şi spre alte aplicaţii, mult mai complexe şi mai periculoase. De asemenea, structura lor arată că infractorii cunosc în profunzime platforma mobilă vizată”, spune Nikita Buchka, Junior Malware Analyst, Kaspersky Lab.
Pentru că este aproape imposibil să dezinstalezi acest program malware de pe un dispozitiv, utilizatorii au două opţiuni pentru a scăpa de el. Prima este să facă reboot şi să şteargă aplicaţiile malware manual. A doua este să treacă peste anumite setări ale sistemului Android de pe dispozitiv – aşa-numitul “jailbreak”.