BusinessMagazin

Tag: diaspora

  • Cum au votat românii din străinătate: Iohannis, votat de 89,73% dintre alegători. Ponta a câştigat doar în Palestina – REZULTATE FINALE

    Conform rezultatelor finale ale scrutinului de duminică, date publicităţii joi de BEC, la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie în străinătate s-au prezentat la urne 377.651 de români, iar dintre aceştia 38.778 (10,26%) au votat pentru Victor Ponta şi 338.873 (89,73%) pentru Klaus Iohannis.

    De altfel, Klaus Iohannis a câştigat alegerile în toate cele 294 de votare organizate în străinătate, cu excepţia celei din Palestina. În această ţară au votat 19 români, iar zece dintre aceştia (52,63%) au votat cu Victor Ponta.

    În multe dintre ţări, precum Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Elveţia, Norvegia, Olanda, Danemarca, peste 90% dintre alegători au votat cu Klaus Iohannis.

    Cei mai mulţi români au votat în Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceştia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 11.021 (11,40%) cu Victor Ponta.

    În Spania, au votat 82.744 de români. Dintre aceştia, 74.995 (90.63%) au votat cu Iohannis, iar 7.749 (9.36%) cu Ponta.

    Un număr mare de români – 35.543 – s-a prezentat la vot în 16 noiembrie şi în Republica Moldova. Dintre aceştia, 27.933 (78.58%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 7.610 (21.41%) cu Victor Ponta.

    În Marea Britanie, s-au prezentat la urne 25.850 de români, iar 24.533 (94,90%) au votat cu Klaus Iohannis.

    În Franţa, s-au prezentat la urne 16.053 de români, iar 93,46% (15.004) au votat pentru Klaus Iohannis, în Belgia au mers la urne 13.040 de români, 93,72% votând cu Iohannis, în timp ce în Austria au votat 9.533 de români, 94.12% dintre aceştia preferându-l tot pe Iohannis.

    În Australia, au votat 1.499 de români, 92,39% dintre aceştia votând cu Klaus Iohannis, în timp ce în Noua Zeelendă au mers la urne 330 de români, dintre care 309 au votat cu Iohannis.

    În Canada, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat 6.490 de români, dintre care 6.067 (93.48%) l-au preferat pe Victor Ponta, iar în Statele Unite ale Americii au mers la vot 17.683 de cetăţeni români. Dintre aceştia, 16.388 (92,67%) au votat cu Klaus Iohannis.

    În Danemarca, au votat 4.813 de români, dintre care 4.579 (95,13%) pentru Klaus Iohannis, în timp ce în Elveţia au mers la vot 3.758 de români, din care 3.504 (93.24%) au votat cu Klaus Iohannis, iar în Olanda au votat 3.818 români, dintre care 92,5% cu Klaus Iohannis.

    În Irlanda, au mers la urne 3.718 de români, din care 3.560 (95,75%) au votat cu Iohannis.

    În străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare, în: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria, Arabia Saudita, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Angola, Belgia, Bosnia Herţegovina, Brazilia, Belarus, Bulgaria, Canada, Chile, Cipru, Columbia, Croaţia, Cuba, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Federaţia Rusă, Filipine, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, India, Iordania, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Pakistan, Palestina, Peru, Polonia, Portugalia, Qatar, Republica Arabă Siriană, Republica Cehă, Republica Chineză, Germania, Indonezia, Iran, Republica Moldova, San Marino, Turcia, Senegal, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Sri Lanka, SUA, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam şi Zimbabwe.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, în mai multe capitale europene cozile de la secţiile de votare au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele legate de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul acestuia, Teodor Meleşcanu, a demisionat şi al la două zile de la cel de-al doilea tur de scrutin. El şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a susţinut că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    Joi, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, joi, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.

    Tot joi, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a declarat, legat de problemele din diaspora de la scrutinul prezidenţial, că “strict pe lege” putea fi emisă o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în turul al doilea.

     

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Situaţia prezenţei la vot în străinătate la ora 23

    Pentru 6 secţii de votare, de la Bruxelles, Stuttgart, Dublin, Verona şi Londra, datele sunt cele similare cu cele transmise la ora 19, “probabil din cauza evenimentelor de acolo”, a spus Marian Muhuleţ, preşedintele BEC, referindu-se la aglomeraţia de la vot înregistrată la ora încheierii votului. El a adăugat că a instituţia a avut peste 100 de solicitări pentru prelungirea programului de votare peste ora 21, însă legea nu a permis aceasta.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene, a transmis MEDIAFAX. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, duminică seară, în faţa secţiilor de votare de la Paris, unde sute de oameni protestau pentru că nu au putut să voteze la ora când secţiile de votare s-au închis.

    Ultimul comunicat al MAE a informat că, potrivit datelor primite de la Ambasada României la Viena, până la ora 21.00, ora locală, la secţiile organizate pe teritoriul Austria toţi cetăţenii românii au reuşit să îşi exprime opţiunea electorală. La cele 3 secţii de vot din Austria (2 din Viena şi 1 la Graz) au votat un număr de peste 8000 cetăţeni. Începând cu ora 20.00, ora locală, în faţa secţiilor de vot din Viena nu se mai aflau alegători.

    Până la ora 19 se prezentaseră la vot 284.970 de alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 294 secţii de votare din totalul de 294 organizate în străinătate.

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

  • Mitinguri pentru prelungirea votului în diaspora. Mii de manifestanţi în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu (VIDEO)

    Miile de protestatari, care au încercat să ajungă la sediul PSD, fiind opriţi de jandarmi în Piaţa Regelui, au revenit în Piaţa Victoriei, devenită neîncăpătoare. Manifestanţii au vrut să ajungă la PSD, dar un dispozitiv de jandarmi au înconjurat Piaţa Regelui, oprinndu-le înaintarea. Revoltaţi, protestatarii au strigat “Ruşine să vă fie”, “Jandarmeria apără hoţia”, “Noi cu mâinile goale, voi cu bastoane”, “PSD, ciuma roşie” şi “Libertate”.

    În Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, oamenii au început să se adune încă din jurul orei 17.30, numărul lor crescând treptat, astfel că la ora transmiterii acestei ştiri în zonă se află aproximativ 1.500 de persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 500 de persoane, majoritatea tineri, protestează, la ora transmiterii acestei ştiri, în Piaţa Victoriei din Timişoara, în faţa Operei Române, nemulţumiţi de modul în care au fost organizate alegerile în diaspora, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 200 de persoane s-au adunat, duminică seară, în faţa sediului ACL din Sibiu, cântând imnul României şi scandând numele lui Klaus Iohannis, precum şi lozinci precum “Klaus, Klaus, ne-ai scăpat de Mickey Mouse”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Peste 200 de persoane participă, duminică seară, la Braşov, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Vrem alegeri corecte” şi ”Jos, jos, Guvernul mincinos”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 150 de persoane participă, duminică seară, la Iaşi, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Lăsaţi-i să voteze” şi ”Demisia”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Şi la Arad, aproximativ 50 de tineri, membri şi simpatizanţi ai ACL, au ieşit în faţa Primăriei după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor, agitând steaguri tricolore şi scandând “Libertate”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Ultimele date disponibile despre prezenţa la vot în străinătate

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

    Conform MAE, la nivelul secţiilor de votare din Belgia, până la ora 16.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 7.900 de persoane: 2.130 de persoane la sediul Ambasadei, 2.000 de persoane la sediul Secţiei consulare, 2.100 de persoane la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE şi 1.700 persoane la sediul Institutului Cultural Român.

    Aceasta reprezintă un număr de trei ori mai mare faţă de primul tur de scrutin, la aceeaşi oră. La ora 14.00, adică la jumătatea zilei de vot, a votat aproximativ acelaşi număr de persoane cât au votat pe durata întregii zile de vot la primul tur de scrutin.

    Potrivit datelor MAE, la secţiile de votare din Austria, până la ora 13.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 3.750 de persoane: aproximativ 1.350 de persoane la secţia organizată la Ambasada României de la Viena,  aproximativ 1.400 la cea de la Institutul Cultural Român şi aproximativ 1.000 la Graz.

    De asemenea, secretarul de stat Carmen Burlacu a precizat că la Roma a existat o situaţie specială, ziua de duminică fiind declarată Zi fără automobile. Urmare a demersurilor Ambasadei României în Italia, primarul Romei a aprobat o derogare de la aceste restricţii, pentru ca toţi cetăţenii români care vor să-şi poată exercita dreptul de vot la secţiile din Roma. Burlacu a spus că încă de la ora 15.00, ora locală,  fuseseră deja depăşite cifrele totale de prezenţă din primul tur de scrutin pentru întreaga zi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Preşedintele Băsescu cere prelungirea programului de votare

    “În aceste condiţii, preşedintele solicită Guvernului României o întrunire de îndată în care să emită o ordonanţă de urgenţă care să prelungească programul de votare până la ora 24.00. Intervenţia domnului preşedinte Traian Băsescu vine ca urmare a mesajelor şi semnalelor primite din străinătate, potrivit cărora mulţi cetăţeni români care stau de câteva ore la coadă estimează că nu vor putea vota”, se arată în comunicat.

    Zeci de mii de români stau la cozi la secţiile de votare din Europa, unii dintre ei aşteptând de câteva ore. Aproape 115.000 de români din diaspora au votat până la ora 13.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, conform BEC, de aproape trei ori mai mult faţă de scrutinul din 2 noiembrie.

    ACL a cerut BEC, în cursul zilei de duminică, autorizarea prelungirii timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Ulterior, ACL a cerut guvernului emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie prelungit programul de votare la secţiile din ţară şi din străinătate, folosind un precedent din 2012 de la referendum. Purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Vrânceanu-Firea, a replicat că Guvernul nu poate emite o astfel de ordonanţă, întrucât Legea 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe nu include şi abilitarea de către Parlament a Guvernului să emită ordonanţe în domeniul electoral.

    Purtătorul de cuvânt al BES, Andra Monica Asănică, a declarat pentru MEDIAFAX că au fost primite de la mai multe asociaţii cereri pentru prelungirea perioadei de votare, dar judecătoarea a explicat că nu se poate, întrucât Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României  este clară şi nu lasă loc de excepţii.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Date de la BEC şi MAE despre votul din străinătate

    La Consulatul General al României de la Munchen, la ora 14 votul decurgea în condiţii bune, în flux constant, informează Ministerul Afacerilor Externe.

    Printre măsurile puse în practică de Consulatul General al României la Munchen se numără suplimentarea numărului de ştampile şi cabine până la limita maximă, stabilirea unui flux unic cu intrare şi ieşire separate pentru secţia de votare. A fost stabilit, totodată, un parteneriat cu Poliţia bavareză pentru asigurarea normelor de securitate necesare. De asemenea, un rol cheie în comunicarea cu cetăţenii l-a avut şi constituirea unei echipe de 30 de voluntari, care s-au implicat, inclusiv în distribuirea declaraţiilor pe proprie răspundere.

    Pe baza implementării acestor măsuri, la ora 13.00, ora locală, au votat un număr de cetăţeni de 4 ori  mai mare faţă de la primul tur, la aceeaşi oră, respectiv peste 1.350 de persoane.

    La Londra, în toate secţiile de votare unde a fost necesar şi posibil au fost suplimentate, până la numărul maxim admis de lege (şapte), cabinele de votare şi ştampilele cu inscripţia “Votat”. De asemenea, a fost pus la dispoziţie personal suplimentar pentru completarea numărului membrilor birourilor secţiilor de votare.

    Astfel, la secţia de votare de la Institutul Cultural Român – unde la primul tur de scrutin au existat 5 membri 5 cabine de vot şi 5 ştampile – funcţionează astăzi  numărul maxim de 7 cabine de vot, cu 7 membri în comisie şi 7 ştampile. Dacă la primul tur de scrutin, pe durata întregii zile, au votat aproape 1.600 de cetăţeni români, la cel de-al doilea tur, doar până la ora 10.00, ora Londrei, votaseră deja 940 persoane. La secţia consulară din Londra, numărul de cabine de vot a crescut de la 6 la 7, comisia de vot având, pentru acest tur de scrutin, 7 membri şi 7 ştampile. În această secţie de votare, până la ora 10.00, ora Londrei votaseră aproximativ 780 cetăţeni români.

    O situaţie similară se înregistrează şi la secţia de votare Brent, unde procesul de vot continuă în mod fluent. În această secţie, pentru votul din 2 noiembrie au existat 6 cabine şi 6 ştampile de vot, iar de această dată există numărul maxim de cabine de vot şi de ştampile. Numărul cetăţenilor români care votaseră la Brent până la ora 10.00 (ora locală) era de peste 760 de persoane.

    La Liverpool votaseră la aceeaşi oră aproximativ 110 persoane, la Birmingham aproximativ 460 persoane, iar la Bristol aproximativ 300 de cetăţeni români.

    Reamintim că formularul pentru declaraţia pe proprie răspundere care trebuie completat de cetăţenii români din diaspora poate fi descărcat atât de pe site-ul MAE, cât şi de pe site-ul BEC: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Declaratie.pdf.

    De asemenea, harta interactivă a secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Ambasada României în Republica Moldova a pus la dispoziţia celor interesaţi o linie telefonică, 022.853.004, apelabilă de luni până vineri, în intervalul 8:00 – 14:00, unde s-au putut afla informaţii privind desfăşurarea votului. Acest telefon funcţionează, cu doi operatori, şi duminică, 16 noiembrie, pe toată perioada derulării votului.

    Totodată, declaraţia pe proprie răspundere poate fi descărcată de pe site-ul Ambasadei. De asemenea, declaraţia pe proprie răspundere este distribuită în perimetrul secţiei de vot în vederea completării. Personalul de suport al MAE asigură asistenţa necesară pentru completarea corectă a declaraţiilor, astfel încât timpul alocat întregii proceduri de votare să fie cât mai mic. Au fost create condiţii civilizate în vederea ameliorării condiţiilor de aşteptare (mese şi scaune pentru completare declaraţiei pe proprie răspundere, oferire ceai cald, apă şi altele).

    Pentru a preîntâmpina aglomeraţia la secţiile de votare organizate în Chişinău, cetăţenii români cu drept de vot pot avea în vedere şi secţiile din apropierea municipiului cum sunt Hânceşti, Orhei şi Călăraşi, respectiv Nisporeni, unde conform experienţei de la primul tur s-au înregistrat fluxuri mai mici de votanţi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Testul cel mare al votului din diaspora

    Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.

    Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.

    Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.

    ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • Meleşcanu face apel la românii din diaspora să vină devreme la vot duminică

    Potrivit lui Meleşcanu, măsurile luate de MAE asigură cel puţin o dublare a numărului celor care au votat la primul tur, dacă declaraţiile pe propria răspundere vor fi completate înainte de intrarea în secţie şi dacă cei şapte membri ai secţiei vor fi prezenţi.

    “Măsurile luate de MAE asigură cel puţin o dublare a numărului celor care au votat la primul tur, cu condiţia să fie reunite două condiţii: lumea să-şi completeze într-adevăr declaraţia pe propria răspundere înainte de a intra în secţia de votare pentru a semna numai şi pentru a-şi exercita votul şi, în al doilea rând, cu condiţia esenţială ca în toate secţiile de votare cei 7 membri ai Comisiei să fie prezenţi”, a spus ministrul.

    El a făcut un apel ca românii din diaspora să vină la vot cât mai devreme.

    “În condiţiile în care le-am prezentat, apelul pe care l-am făcut este, de asemenea, foarte important şi anume să vină toţi cetăţenii cât mai devreme cu putinţă la vot”, a precizat Meleşcanu, subliniind că la primul tur “aproape jumătate din voturi s-au dat în două ore, între 17:00 şi 19:00”.

  • Predoiu: Meleşcanu să emită ordinul pentru secţii suplimentare, ori Guvernul să dea OUG

    Predoiu a prezentat prevederile BEC, reiterate în urma solicitării ministrului Teodor Meleşcanu, în privinţa suplimentării secţiilor de vot din diaspora. El a susţinut că există cadrul legal şi constituţional pentru a permite suplimentarea secţiilor de vot, citând prevederi şi interpretări ale legii fundamentale şi menţionând că în 2012 a existat precendentul unei Ordonanţe de urgenţă care a schimbat legea electorală după stabilirea secţiilor de votare.

    Predoiu a afirmat că în cazul în care Guvernul consideră că nu este suficientă menţiunea făcută de Biroul Electoral Central pentru suplimentarea secţiilor de votare prin ordin de ministru, poate apela la instrumentul ordonanţei de urgenţă.

    “Cerem imperativ domnului Meleşcanu astăzi să emită un ordin prin care să reglementeze aceste secţii suplimentare, sau dacă domnul Meleşcanu se mişcă vorba domnului Iohannis, la relanti, atunci domnul Ponta să convoace Guvernul şi să emită o ordonanţă de urgenţă. În cazul în care nu vor face acest lucru reiterăm solicitarea ca şi domnul Ponta şi domnul Meleşcanu să plece după domnul Corlăţean, pentru că au declarat că vor rezolva problema. BEC le-a spus cum să o facă, Constituţia le spune cum să o facă, au făcut-o în 2012 într-un caz asemănător, de ce refuză să o facă astăzi? Astăzi refuză să o facă pentru că Ponta se teme de diaspora”, a declarat Predoiu.

    El a ţinut să le transmită celor din străinătate că premierul “nu vrea să le respecte dreptul la vot”.

    “Dragi români din diaspora, sunaţi-vă acasă rudele, prietenii, şi explicaţi-le ce bătaie de joc se face la adresa dumneavoastră, a celor care din 2010 şi până astăzi aţi trimis în România aproape 18 miliarde de euro pentru susţinerea familiilor dv. Asta este răsplata Guvernului”, a mai spus Predoiu.

    El a fost întrebat dacă ar mai exista posibilitatea organizării unor secţii de votare suplimentare, având în vedere că mai sunt două zile până la momentul votului de duminică, prim-vicepreşedintele PDL menţionând că acest lucru ar fi posibil.

  • Mitinguri de solidaritate în marile oraşe din ţară cu românii din diaspora care nu au putut vota (VIDEO)

    Protestul similar din Capitală, care a început în Piaţa Universităţii şi a continuat cu un marş spre sediile Guvernului şi MAE, apoi pe Calea Victoriei şi prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanţii anunţând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate. Protestul nu a fost autorizat, oamenii venind la manifestaţie în urma unor mesaje de mobilizare transmise pe reţelele de socializare. “Ieşi în stradă să îţi exprimi părerea. Vrei un preşedinte care nu îţi apără nici măcar dreptul la vot?”, este mesajul transmis pe reţelele de socializare.

    Mitingul de la Timişoara, la care au participat peste o mie de persoane (după estimările Jandarmeriei, 5.000 după estimările organizatorilor), s-a încheiat la ora 20.00, aşa cum era programat. Oamenii s-au adunat, sâmbătă seară, începând cu ora 18.00, în Piaţa Victoriei din Timişoara, pe platoul din faţa Operei, iar unii dintre ei au avut steaguri tricolore, dar şi pancarte cu mesaje precum “Revoluţia continuă”, “Solidaritate cu diaspora”, “Mai multe cabine de vot pentru românii din diaspora”, “Adevărul stă în picioare, minciuna la popcorn”, “Ponta nu fura, România nu te vrea”.

    Aproximativ 500 de persoane au participat şi la Iaşi la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, oamenii scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta şi a primarului Gheorghe Nichita, pe motiv că acesta din urmă a refuzat să aprobe un marş pe străzile oraşului. Oamenii au început să se adune în Piaţa Palatului Culturii din Iaşi, începând cu ora 18.00, ei având pancarte cu mesaje precum “Cu o sticlă de ulei, ţara asta nu o iei”, “Cu sau fără voia ta, România va vota” şi “Ponta şi ai lui, sărăcia neamului”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Câteva sute de constănţeni au participat, sâmbătă seară, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor prezidenţiale, ei scandând “Jos comuniştii” şi având pancarte pe care scria “Când Diaspora votează, Ponta fraudează”. Acţiunea de la Constanţa a durat aproximativ o oră şi jumătate şi s-a încheiat fără incidente.

    Şi la Oradea, aproximativ 300 de persoane au participat în centrul oraşului, pe ploaie, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora care nu au reuşit să voteze în primul tur al alegerilor prezidenţiale. Oamenii s-au adunat, începând cu ora 16.00, în Piaţa Unirii din Oradea, în jurul statuii lui Mihai Viteazu, având steaguri tricolore, trompete şi bannere cu mesaje precum: “Ponta ne minte!/Nu-l vrem preşedinte!”, “Lăsaţi diaspora să voteze!”, “O dorinţă sinceră/România liberă”. Acţiunea, care a fost autorizată de comisia de resort a municipalităţii orădene, s-a desfăşurat sub supravegherea jandarmilor, încheindu-se după aproximativ două ore fără incidente.

    Mai mult pe www.mediafax.ro