BusinessMagazin

Tag: dezbatere

  • Putin iese la atac: “O discuţie despre Kaliningrad implică şi o discuţie şi despre Transilvania”

    Vladimir Putin, a declarat, într-un interviu acordat Bloomberg, că dacă cineva doreşte să dezbată subiectul Kaliningrad, atunci trebuie discutat şi subiectul privind frontierele din estul şi centrul Europei stabilite după cel de-Al Doilea Război Mondial, inclusiv chestiunea privind Transilvania, potrivit Mediafax.

    “Dacă cineva doreşte să înceapă să revizuiască rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial, ei bine, haideţi să încercăm să dezbatem subiectul. Dar atunci trebuie să dezbatem nu numai subiectul Kaliningrad ci întregul ansamblu, începând de la partea estică a Germaniei până la Liov, care a făcut parte din Polonia, şi tot aşa. Există de asemenea subiectul cu Ungaria şi România. Dacă cineva vrea să deschidă Cutia Pandorei (…), mergeţi înainte.(…)”, a spus preşedintele Rusiei, răspunzând la întrebarea dacă ia în considerarea să înapoieze Angelei Merkel regiunea Kaliningrad, citat de Hungary Today.

  • Legea privind confiscarea extinsă, în dezbatere. Toate bunurile confiscate pentru unii deţinuţi

    Specialiştii ministerului au propus ca unui condamnat pentru comiterea unor infracţiuni a căror pedeapsă este mai mare de patru ani să i se confişte bunurile, dacă judecătorul consideră că acestea au fost achiziţionate în urma comiterii unor infracţiuni.

    În plus, “confiscarea extinsă se dispune dacă instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale şi are în vedere bunurile dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de cinci ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei”, se arată în proiectul de lege.

    În acelaşi timp, nou înfiinţata Agenţie Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) anunţă judecătorul delegat cu executarea despre orice împiedicare ori întârziere survenită în cursul executării unei confiscări speciale sau confiscări extinse, pe baza informaţiilor periodice primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de la alte autorităţi competenţe cu punerea în executare a acestor măsuri de siguranţă.

    Potrivit proiectului de lege, prevederile Codul penal privind confiscarea extinsă se aplică în ceea ce priveşte bunurile dobândite înainte de intrarea în vigoare a normei numai în cazul comiterii unor infracţiuni grave, de la proxenetism, trafic de droguri şi spălare de bani, până la infracţiuni de corupţie, evaziune fiscală sau infracţiuni informatice,scrie realitatea.net

     

  • Ţara care vrea să interzică maşinile pe benzină sau diesel. Elon Musk a reacţionat: “Ce ţară extraordinară!”

    Norvegia va interzice vânzarea maşinilor care folosesc benzină sau diesel drept combustibil, potrivit celor de la The Independent.

    Astfel, până în anul 2025, singurele maşini care vor putea circula în Norvegia vor fi cele electrice. Propunerea se află însă în dezbatere, pentru că o mare parte din fondurile Norvegiei se bazează pe industria prelucătoare de petrol.

    Elon Musk, CEO-ul companiei Tesla, a felicitat guvernul norvegian printr-o postare pe Twitter: “Am aflat că Norvegia vrea să interzică maşinile pe combustibil fosil. Ce ţară extraordinară!”, a scris omul de afaceri. Tesla Motors este unul dintre cei mai mari producători de maşini electrice din lume.

    În aprilie, parlamentul olandez a făcut primul pas în interzicerea la vânzare a vehiculelor pe benzină sau diesel din 2025, potrivit The Globe and Mail

    Amendamentul a fost adoptat săptămâna trecută de Camera inferioară a parlamentului olandez la propunerea partidului PvdA. Măsura a întâmpinat o opoziţie puternică din partea dreptei, însă acum Guvernul trebuie să adopte un plan de măsuri pentru implementarea deciziei.

    Asta înseamnă interzicerea vehiculelor pe benzină sau diesel, dar şi pe cele hibride, în schmib vor fi permise automobilele alimentate cu hidrogen.

    Vânzările de automobile eclectrice în Olanda au însemnat 1.4 din totalul vânzărilor de automobile în Ţara Lalelelor în anul 2013. Pe cap de locuitor, Olandare are cele mai multe maşini electrice după Norvegia.

  • Ţigara electronică: miracol pentru fumători sau bombă cu ceas pentru sănătatea publică?

    Bombardamentul informaţional dinspre ambele tabere face aproape imposibil pentru neiniţiaţi, pentru publicul larg, să-şi facă o părere obiectivă. Mai ales având în vedere că de ambele părţi ale baricadelor apar personalităţi eminente, cu credibilitate în zona sănătăţii publice.

    DIRECTORUL GENERAL AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE A SĂNĂTĂŢII, MARGARET CHAN, a primit recent o scrisoare semnată de 100 de specialişti în sănătate publică şi medici, care cer forului internaţional să adopte reglementări serioase pe piaţa ţigărilor electronice şi avertizează că aceste produse ar putea fi un ”cal troian” al corporaţiilor din industria tutunului.

    Experţii cer OMS reglementarea e-ţigaretelor cu aceleaşi măsuri dure aplicate în cazul ţigărilor normale, precum şi interzicerea reclamelor şi a altor forme de promovare, cu argumentul că pentru moment nu există dovezi ştiinţifice privind siguranţa acestor dispozitive, dar şi modul în care fumătorii sunt ajutaţi să renunţe la acest viciu. De asemenea, cei 100 de specialişti cred că ţigările electronice ar putea reprezenta o strategie a industriei tutunului de a ocoli reglementările stricte aplicate în ceea ce priveşte reclamele sau fumatul în spaţii publice.

    SCRISOAREA A VENIT ÎNSĂ ÎN REPLICĂ LA O ALTĂ MĂRTURIE, PRIMITĂ CU CÂTEVA ZILE ÎNAINTE DE MARGARET CHAN DE LA 53 DE OAMENI DE ŞTIINŢĂ, CARE SUSŢIN CĂ REGLEMENTAREA E-ŢIGARETELOR LA FEL DE DUR PRECUM A ŢIGĂRILOR OBIŞNUITE AR PRIVA FUMĂTORII DE O MODALITATE INOVATOARE ŞI TOT MAI POPULARĂ DE A RENUNŢA LA VICIU. De asemenea, cred experţii, ţigările electronice reduc efectele negative produse de fumat, oferind consumatorilor posibilitatea de a-şi obţine doza de nicotină fără a se expune la substanţele chimice periculoase din ţigările obişnuite. Scrisoarea este semnată de profesori, medici şi specialişti în nicotină şi în politici de sănătate publică de la centre şi universităţi de renume, precum Johns Hopkins, Columbia University, Georgetown University, University College London, Sorbona, Universitatea din Geneva etc.

    DE CEALALTĂ PARTE, SCRISOAREA CARE SE LAUDĂ CU DE DOUĂ ORI MAI MULŢI SEMNATARI ESTE SPRIJINITĂ DE MEDICI ŞI EXPERŢI ÎN ONCOLOGIE, pediatrie, boli cardiovasculare şi specialişti în sănătate publică, printre care profesori de la Universitatea Harvard, Universitatea Federală din Rio de Janeiro, Colegiul Regal de Pediatrie din Marea Britanie, Universitatea Maastricht, Universitatea Stanford, Universitatea din Sydney, Spitalul Universitar din Lausanne şi alte şcoli înalte.

    PROFESORUL FRANK CHALOUPKA, DIRECTOR LA CENTRUL PENTRU POLITICI PUBLICE ÎN SĂNĂTATE DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII DIN ILLINOIS, crede că lansarea de vapori cu arome pentru ţigările electronice, precum căpşuni sau gumă de mestecat, sugerează că producătorii ţintesc copiii şi tinerii, deşi promovează produsele drept o modalitate de renunţare la fumat. Este posibil ca e-ţigaretele să ajute unii fumători să se lase, însă nu există încă dovezi concrete în acest sens, notează el.

    UN STUDIU RECENT AL PROFESORULUI ROBERT WEST DE LA UNIVERSITY COLLEGE LONDON RELEVĂ CĂ ŢIGĂRILE ELECTRONICE SUNT MAI EFICACE DECÂT TRATAMENTELE CU ÎNLOCUITORI DE NICOTINĂ ÎN PRIVINŢA RENUNŢĂRII LA FUMAT. West se numără printre semnatarii scrisorii care cere OMS să nu reglementeze dispozitivele pe bază de vapori.
    ”Orice politici publice vor fi recomandate fie de OMS, fie de alte instituţii, este de importanţă capitală să fie bazate pe o evaluare obiectivă a dovezilor ştiinţifice. Sunt îngrijorat că până în acest moment OMS nu a obţinut o astfel de evaluare”, a afirmat West.

    El precizează însă că semnalele de alarmă privind implicarea corporaţiilor producătoare de ţigări pe piaţa e-ţigaretelor sunt legitime.

    Comunitatea ştiinţifică se teme de o revenire, un ”comeback” al marilor companii producătoare de tutun, care sunt pe cale să devină cel mai mare jucător pe piaţa ţigărilor electronice. Companiile susţin că investiţiile pe această nişă reprezintă doar o încercare de diversificare, din moment ce afacerea de bază este supusă unor presiuni uriaşe prin reglementare strictă şi avertismente abundente privind efectele negative asupra sănătăţii.

    OMS pare să încline către tabăra proreglementare, în timp ce unele guverne au început deja să ceară sfatul organizaţiei în ceea ce priveşte ţigările electronice. OMS va discuta la întâlnirea din luna octombrie propunerea de a introduce ţigările electronice în anvelopa de reglementare şi control aplicată în cazul tutunului obişnuit. Totuşi, Derek Yach, fost director în cadrul OMS şi liderul proiectului care a condus la dezvoltarea reglementărilor antifumat, se numără printre semnatarii scrisorii care argumentează că ţigările electronice nu trebuie controlate atât de strict.

    LANSATE ÎN 2007, ŢIGĂRILE ELECTRONICE AU DEVENIT DEJA UN BUSINESS DE MILIARDE DE DOLARI, iar bugetele de promovare sunt de ordinul zecilor de milioane. Zeci de milioane de oameni din întreaga lume le-au încercat, marea majoritate fumători sau foşti fumători. Ţigara electronică arată ca un gadget şi are un aer aparte. Fumătorii spun că experienţa este una falsă, însă satisfăcătoare. Opiniile sunt polarizate atât în mediul academic, cât şi în rândul publicului larg. În final, doar dovezile ştiinţifice de netăgăduit vor aduce ordine în vacarm, iar studiile care există pe această temă sunt considerate insuficiente pentru a trage o concluzie clară.

  • Opinie Andrei Luca Popescu, Gândul: Barnevernetul de la Vianu

    E frumos pe Facebook, acest loc magic în care faptele contează mai puţin, atunci când ele vin să strice o poveste sau o preconcepţie frumoasă. După cazul Bodnariu, acum avem cazul Vianu. În nici unul nu ştim încă ce s-a întâmplat de fapt, însă s-au scris şi s-au citit kilometri, uneori pe teme chiar legitime, dar fără prea mare legătură cu cazul care le-a iscat.

    O să încep acest text exact ca un profesor demn de oprobriul public, care pentru a capta atenţia elevilor săi, e în stare să recurgă la gesturi ce ar putea şoca unii părinţi, sau ca un elev care cerşeşte atenţia adolescentin (încă nu ştim care a fost cazul la Vianu). În şcoala generală, o mămică a sunat-o pe maică-mea (pe fix, căci nu erau mobile pe vremea aceea) şi i-a zis că îi pipăi fata, fata respectivă fiind colega mea de clasă. Aşa îi povestise colega, iar maică-sa normal că luase foc. Secretul poveştii: eu o ignoram şi fugeam ca de mere acre de colega „pipăită”, iar ea ar fi vrut probabil foarte mult să o bag mai afectuos în seamă. Asta a fost răzbunarea ei, să-i zică maică-sii că o pipăi la ore. Am rămas şocat, neputând decât să neg ca un mutălău ceva ce oricum nu puteam dovedi că nu am făcut. Parcă mai întâi mama furioasă a vorbit cu mine la telefon şi m-a băgat în sperieţi, apoi a cerut-o pe maică-mea la vorbitor.

    Dacă aveam atunci Facebook şi presă care îşi face agenda după această reţea de socializare, ca astăzi, eram eu azi vreun eminent absolvent de liceu mecanic, cu ceva antecedente dubioase la activ? Trebuie să recunoaşteţi că „Abuz sexual într-una din cele mai bune şcoli din sectorul 4. Mama unei eleve: Mi-a pipăit fata în timpul orelor” ar fi un titlu de ştire care face. Păcat că ea nu era adevărată în cazul meu, după cum avea să afle şi maică-mea, într-un final. Cam în stadiul acesta suntem acum în „scandalul” Vianu, până când nu or apărea dovezi care să ducă povestea mai departe sau să o claseze definitiv la categoria „dume de presă”.

    Mi se pare normal ca după ce te-ai luptat cu Barnevernetul norvegian din confortul canapelei tale, pe Facebook sau pe la gazetă (online sau tipărită), sau din cel al fotoliului de „analist” în vreun studiou tv, spunând că sălbaticii de nordici au invadat intimitatea unei familii cu frica lui Dumnezeu, să fii acum în tabăra care ar închide ochii la un târât în genunchi pentru o notă mai mare, la liceul de informatică Tudor Vianu. Adică, unde merge o pălmuţă la fund, ca în cazul Bodnariu (după cum ne-a dat de înţeles stâlpul familiei norvegiene, emigrat din România printre fiorduri), merge şi o glumă de-asta aparent inofensivă.

    De cealaltă parte, la fel de îndreptăţiţi sunt cei care, ridicând în slăvi sistemul norvegian de protecţie a copilului, care pare că mai întâi trage şi apoi pune întrebări (statisticile şi relatările arată că asta nu prea e adevărat, dar rămâne între noi, sectanţii faptelor), acum să dea în clocot la ideea că un elev a fost abuzat psihic şi fizic, fiind pus să se târască în faţa profesorului pentru o notă mai mare.

    Aceste două tabere sunt constituite din oameni consecvenţi. Pe ei nu-i deranjează faptele, statisticile, mărturiile de-o parte şi de alta. Au povestea făcută deja în minte, nimeni şi nimic nu le-o poate strica. Iar realitatea e că deocamdată nu ştim mai nimic concret din ce s-a întâmplat în ambele cazuri. Ba aş îndrăzni să zic că scandalul de la Bucureşti oferă mai multe mărturii directe şi indirecte decât cel din Norvegia, din care se conturează ideea că am asistat la o glumă proastă (unii liceeni zic că iniţiată chiar de ei, nu de profesor), din care cineva a găsit de cuviinţă să lanseze un scandal mediatic, bazându-se pe acuzaţii lansate la a doua şi a treia mână.

    Cei mai amuzanţi sunt însă specimenele de tip „Doctor Jekyll şi Mister Hyde”: cei care s-au luat un pic de piept cu Barnevernetul, acuzând că fac mai rău familiei decât o pălmuţă la funduleţul odraslei, dar acum la Vianu s-au transformat în cor de maici, tăindu-i orbeşte capul profesorului de matematică acuzat. Despre această a treia tabără, cea a disonanţilor congnitiv, nu ştiu ce să zic. Decât că manifestă o ipocrizie crasă.

    Mai sunt însă unii care formează a patra tabără. O mică sectă în care se pune preţ pe fapte dovedite (cât de cât, corespunzător), pe mărturii şi de o parte şi de alta. Sectanţii aceştia au incertitudini, sunt cam sceptici şi şi-au dezvoltat o intuiţie care detectează rahatul de la primele semne de putoare.

    Nu ştiu să vă zic ce s-a întâmplat la liceul de informatică Vianu, pentru că sunt un trist sectant din cea de-a patra tabără. Sunt atâtea necunoscute aici, încât eu, ca absolvent de uman, mă simt depăşit, iar ca jurnalist aş fi fost extrem de precaut în a lansa aşa bombastic acest subiect, fără să am nişte mărturii şi dovezi cât de cât solide.

    Dar pe măsură ce citesc mai multe mărturii, pe atât mi se pare că asistăm la o glumă proastă, de liceu, din care un profesor a ieşit foarte şifonat, fără să aibă vreo vină majoră, alta decât poate că are un stil mai nonconformist. Prefer să cred elevii, nu părinţii de obicei în aceste scandaluri de curtea şcolii, pentru că de foarte multe ori părinţii trăiesc în lumea lor, în care se manifestă isteric, fără vreo legătură prea mare cu ce simt sau gândesc copiii implicaţi direct.

    Iar mai mulţi elevi au povestit până acum că totul a fost o glumă iniţiată de copii, o „băieţie” pe care, dacă nu ne-am preface că nu am făcut liceul şi că am absolvit cu toţii o şcoală de maici, dacă am reuşi să ne scoatem un pic băţul din fundurile de părinţi model ultragiaţi în dogmele parentingului, poate că am privi-o puţin mai relaxaţi.

    Ce ştiu să spun sunt altele. Ştiu că acest scandal mediatic a pornit de la declaraţia de pe Facebook a unui profesor neimplicat direct în subiect, nici măcar în liceul Vianu, care a fost prezentată de nişte jurnalişti ca fiind o ştire beton, cu sursă sigură, de tipul „iată ce se întâmplă cu adevărat”. Apoi că a doua zi ni s-a livrat declaraţia unei mame de elevă din Vianu, care a prezentat acuzaţii in extenso la adresa profesorului respectiv, fără nici o contraparte, nu mai vorbim de vreo susţinere prin mărturii similare (alta decât cea a profesorului din prima zi). Apoi că am aflat că proful iniţial este directorul unei şcoli particulare, iar mama de a doua zi este chiar patroana aceleiaşi şcoli particulare. Chiar dacă treaba a început să pută, să nu ne descurajăm, asta nu înseamnă că povestea nu este adevărată, până la dovezi contrarii.

    Într-un final am văzut cum câteva zeci de elevi din Vianu au venit duminică la şcoală, unii spunând că totul a fost o glumă iniţiată chiar de elevi. Ideea a fost propagată şi pe Facebook, de alţi elevi de la Vianu. Apoi, au curs dezbaterile dacă astfel de glume „se fac” sau nu într-o şcoală. Ba chiar şi cele total fără legătură cu cazul, legate de discriminarea între elevii performanţi la info şi cei performanţi la alte materii, cărora nu li s-ar da şanse de strălucire în Vianu.

    Nu vreau să vorbesc despre „traumele” generaţiei mele de liceu, chiar dacă unele erau de-a dreptul penale, cu profesori care îşi băteau elevii de le dădea sângele pe nas. Dar erau multe glume de-astea băieţeşti, gen Vianu, fie de mânji care voiau să iasă în evidenţă, fie de profesori care voiau să ne câştige de partea lor prin metode mai neortodoxe, şi care au ramas nişte amintiri vesele, unele chiar încărcate de sens.

    Mai ştiu că de la profesorii cei mai neconvenţionali, care ştiu să intre în joc cu elevii sau studenţii lor, depăşindu-şi propria băţoşenie sau rigiditate pedagogică, am învăţat cel mai mult. Şi că o dată ce ne făceau curioşi prin glumele şi metodele lor, care uneori poate depăşeau anumite tipare pedagogice, ne făceau curioşi şi despre materia pe care ne-o predau. Poate că pe unii ne-au ciuntit psihic, fără să ştim, poate că pe alţii ne-au motivat să facem mai mult.

    Şi mai ştiu că nişte elevi inteligenţi şi plini de viaţă îşi vor domina întotdeauna profesorii care nu se ridică la nivelul lor din aceste puncte de vedere. Uneori prin ieşiri care ar putea băga în fibrilaţii întregi comitete de părinţi.

    Mai ştiu că unii oameni nu au umor. Sau că unii sunt traumatizaţi de propriile experienţe, iar când ajung părinţi, pur şi simplu nu le mai arde de glume şi experimente necurriculare, atunci când vine vorba de copiii lor. Nici cu unii, nici cu alţii, un elev care face circ la oră târându-se în genunchi sau un prof care desenează pe tablă cercuri simbolice de „dat cu capul aici” nu au ce discuta, pentru că fac parte din lumi diferite.

    În lumea asta de stâlpi morali nici eu nu pot intra, pentru că în şcoală eram fix genul ăla care, ca să-mi fac colegii să râdă şi ca să ies în evidenţă, m-aş fi târât în genunchi în faţa unui profesor, neforţat de nimeni altcineva decât de propria-mi idee tâmpită şi de dragul unei glume.

    PS: Cineva respectabil povestea, tot pe dragul de Facebook, cum a fost martor în tinereţile şcolăreşti, acum zeci de ani, exact la un episod în care un elev s-a târât în genunchi în faţa unui profesor, pentru o notă mai mare. Proful l-a întrebat, eşti gata să renunţi la demnitatea ta şi să te umileşti pentru o notă mai mare? Elevul nici n-a stat pe gânduri. Din 4, şi-a transformat nota în 9. Proful nu l-a lăsat însă prea mult să se bucure: „Vezi că ţi-am trecut 9 doar în carnet, în catalog tot 4 rămâne”. Este mai acceptabilă această versiune de târât în genunchi pentru unii părinţi? Ar accepta o umilinţă pentru copilul lor, dacă ar şti că asta îi dă o puternică lecţie de viaţă?

  • Aleşii mai bagă o fisă şi încearcă să îşi mărească din nou indemnizaţiile. Salarile demnitarilor revin pe agenda Parlamentului

    Discuţiile privind majorarea salariilor aleşilor vor fi reluate în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, una dintre marile restanţe ale sesiunii trecute fiind controversata ordonanţă de urgenţă privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţii demnitari.

    Ordonanţa de urgenţă prin care au fost majorate salariile unor categorii de demnitari, emisă în vara anului trecut de Gabriel Oprea, în calitate de premier interimar, a fost respinsă de Senat la 18 noiembrie 2015, dar zace în sertarele comisiei de muncă de la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care Camera este for decizional în ceea ce priveşte actul normativ. În contextul dezbaterii acestei ordonanţe, este readusă în discuţie amendarea actului normativ astfel încât majorările să fie aplicate şi deputaţilor şi senatorilor, care s-au arătat nemulţumiţi anul trecut pentru că nu au fost incluşi printre categoriile de demnitari, ci doar membrii Birourilor permanente.

    Ordonanţa ar urma să fie dezbătută la începutul sesiunii din februarie, într-o şedinţă comună a comisiilor de muncă şi buget-finanţe. Deputatul PNL Gheorghe Ialomiţianu, membru în comisia de buget, a precizat, pentru MEDIAFAX, că majoritatea parlamentară care a susţinut vechiul Guvern a discutat posibilitatea de a majora şi salariile parlamentarilor, ca să nu mai fie o diferenţă atât de mare între salariile celor din Biroul Permament şi celorlalţi deputaţi.

    “Ordonanţa a venit cu raport de respingere (de la Senat-n.r), dar vedem că partidele care au susţinut Guvernul Ponta vor să extindă majorarea indemnizaţiilor şi pentru parlamentari. (…) În prezent, salariul net al chestorilor este 13.000 de lei, dacă parlamentarilor le-ar majora salariile la 11.500-12.000 de lei, suma netă care ar ieşi din buget ar fi 250 de milioane, automat se majorează şi alte sume care sunt legate de indemnizaţia parlamentarilor”, a declarat Ialomiţianu.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • LEGEA BUGETULUI de stat pentru 2016 – Parlamentul a încheiat dezbaterile pe buget. Discuţiile se reiau la ora 17.30, cu ordonatorii de credite. Cioloş: Guvernul şi-a asumat în cunoştinţă de cauză măsurile impuse de Parlament

    UPDATE – Parlamentul a încheiat dezbaterile pe buget şi reia discuţiile la ora 17.30, cu ordonatorii de credite

    Plenul reunit al celor două Camere a încheiat, luni, dezbaterile generale asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016, după prezentarea punctelor de vedere ale Guvernului şi ale grupurilor parlamentare, urmând să reia discuţiile, pe bugetele fiecărei instituţii în parte, la ora 17.30.

    Dezbaterile generale au durat două ore, Guvernul, prin prim-ministrul Dacian Cioloş, şi grupurile parlamentare prezentându-şi punctele de vedere pe marginea bugetului.

    Lucrările au fost întrerupte, urmând ca senatorii şi deputaţii să revină în plen la ora 17.30, când vor începe discuţiile pe fiecare anexă în parte, urmând să aprobe bugetele ordonatorilor de credite. Primul buget care va fi discutat va fi cel al Administraţiei Prezidenţiale.

    Aceste dezbateri se vor încheia miercuri, când este programat şi votul final asupra proiectului de Lege privind bugetul de stat pe 2016, precum şi asupra proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale.

    Înaintea reluării plenului comun, deputaţii îşi vor vota, începând cu ora 16.00, propriul buget, după ce acesta a fost discutat şi aprobat în comisii, însă, din cauza calendarului accelerat al proiectului bugetului de stat, nu a mai ajuns la plen. Votul deputaţilor va fi doar o formalitate regulamentară, având în vedere că bugetul instituţiei este deja aprobat şi amendat, cu o majorare pentru cheltuielile salariale, în cadrul proiectului Legii bugetului de stat.

    UPDATE – Vosganian: ALDE va face opoziţie rezonabilă la buget. Numai iubirea şi supunerea sunt necondiţionate

    Senatorul ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, luni, că formaţiunea sa nu va anunţa încă dacă susţine sau nu proiectul de buget, urmând să decidă după discutarea amendamentelor, adăugând că ALDE va face “opoziţie rezonabilă” şi nu va susţine necondiţionat Guvernul.

    “ALDE, prin aceste dezbateri, îşi confirmă încă odată rolul asumat de partid de opoziţie. Din păcate, singurul partid de opoziţie din Parlament. Prin ceea ce facem acum, prin atitudinea pe care o avem, noi definim acest concept de opoziţie rezonabilă: nu eşti impotrivă cu tot dinadinsul, în mod pătimaş, ci atitudinea, când este împotrivă, este temeinică”, a afirmat Vosganian.

    UPDATE – PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe 2016: Este al doilea vot de încredere pentru Cioloş

    PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016, a anunţat, luni, în cadrul dezbaterilor din Parlament, deputatul social-democrat Viorel Ştefan, care a afirmat că acest gest poate fi interpretat ca un al doilea vot de încredere acordat Guvernului Cioloş, după învestitură.

    “Grupurile noastre parlamentare vor vota proiectul de buget pe anul 2016, aşa cum a fost amendat şi uşor modificat prin raportul comisiilor de specialitate. În opinia noastră, acesta ar fi al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet”, a spus Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

    Social-democratul a afirmat că o eventuală cădere a bugetului de stat în Parlament ar echivala cu o moţiune de cenzură, ceea ce PSD, “în acest context”, nu îşi doreşte. Viorel Ştefan a afirmat însă că sunt şi elemente din buget unde sunt probleme, mai ales pentru domenii cheie.

    UPDATE – Cioloş: Guvernul şi-a asumat în cunoştinţă de cauză măsurile impuse de Parlament

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, în plenul reunit al Parlamentului, că guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei.

    “Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinân cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugând că acestea “nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei.

    Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost “dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.

    Referitor la proiectele cu impact real, Cioloş a spus că Guvernul  nu începe mai mult decât poate termina, adăugând că s-a avut în vedere evitarea rispirii resurselor prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte cu rezultate concrete.

    În ceea ce priveşte principiul transparenţei, premierul a spus că are ca obiectiv “publicarea contractelor de achiziţii publice şi raportarea sistematică a construcţiei bugetare pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate.

    “În comparaţie cu execuţia finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, 2,3 miliarde la Educaţie şi 508 milioane lei la Cercetare. (…) Continuam ce a fost început şi dacă lansăm proiecte noi să avem siguranţa că ne putem apropia de finalizarea lor”, a arătat Cioloş, menţionând că Guvernul va aloca la autorităţile publice locale o sumă suplimentară pentru reabilitarea şcolilor.

    Cioloş a încheiat prezentarea bugetului exprimându-şi speranţa ca Parlamentul să adopte propunerea de buget pentru “a putea trece la treabă”, la implementarea măsurilor pe care le-a prevăzut pentru eficientizarea actului guvernamental şi pentru a crea premisele unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung.

    În cadrul dezbaterilor din Comisiile de buget-finanţe ale celor două Camere au fost respinse 249 de amendamente şi doar 20 au fost admise, astfel încât forma care intră în discuţia plenului reunit nu diferă prea mult faţă de cea trimisă de Guvern Parlamentului.

    Conducerea Parlamentului a alocat 15 ore şi 34 de minute pentru dezbaterea bugetului.

    La dezbaterea generală din plen vor lua cuvântul premierul Dacian Cioloş şi reprezentanţii fiecărui grup parlamentar, urmând ca apoi să înceapă discuţia pe articole, iar votul final este programat pentru miercuri. PNL şi PSD susţin proiectul Guvernului, deşi, social-democraţii au spus că încă aşteaptă un răspuns din partea şefului Executivului legat de majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei.

    Săptămâna trecută, premierul Dacian Cioloş preciza că a propus “un buget care acoperă în mod echilibrat toate necesităţile” anului viitor. De altfel, una dintre constrângerile proiectului se referă la faptul că Executivul a trebuit să includă în buget majorarea de 10% a salariilor bugetarilor impusă de parlamentari, înaintea învestirii actualului Cabinet.

    “Pentru 2016, am propus un buget prin care poate nu se satisfac toate dorinţele, dar care acoperă în mod echilibrat toate necesităţile anului ce vine. Este adevărat că au existat constrângeri, dar ne-am concentrat să găsim soluţii, nu să ne găsim scuze. Bugetul a fost construit ţinând cont şi de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul UE”, a preciza joi Cioloş.

    În privinţa solicitării PSD de creştere a salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei, premierul declara că este nevoie de un studiu de impact. “Ştiu cât de greu este pentru cei cu salarii mici. Dar nu pot să decid până nu am toate elementele impactului unei astfel de decizii. Trebuie sa evităm să creăm o problemă vrând să rezolvăm alta. Ministrul Finanţelor Publice a început deja o analiză cu privire la eventuale creşteri ale salariului minim în 2016”, a arătat premierul.

    Un alt punct abordat de Cioloş a fost cel referitor la pensii despre care spune că majorarea cu 5 la sută începând de anul viitor este “tot ceea ce ne permite bugetul acum”.

    De asemenea, un alt aspect care a stârnit controverse legate de bugetul pe 2016 este decizia, adoptată în premieră, de a nu mai finanţa construcţia de biserici. Cioloş a susţinut că Guvernul nu a alocat niciun ban pentru lăcaşurile de cult, adăugând că este importantă implicarea enoriaşilor şi comunităţilor locale pentru finanţarea acestora.

    “Nu sunt alocate sume pentru lăcaşurile de cult. Am explicat Patriarhului faptul că, în funcţie de posibilităţi, Guvernul României va asigura finanţare pentru proiecte de investiţii importante şi că există anumite posibilităţi de finanţare pentru lăcaşurile de cult aflate în construcţie. Consider, de asemenea, că este o problemă în care trebuie să se implice mai ales comunităţile locale şi enoriaşii”, a mai scris premierul.

  • Nordul Chinei este acoperit de un nor uriaş de smog, mai mare decât Spania; rezolvarea este la discreţia vremii

    În timp ce la Paris 140 de lideri ai lumii dezbat schimbările climatice, un nor de poluare de 530.000 de kilometri pătraţi acoperă nordul Chinei de mai multe zile. Aria poluată este mai mare decât suprafaţa Spaniei sau a statului american California.

    În 23 de oraşe din zonă, inclusinv în Beijing, Tianjin sau Hebei, aerul este considerat extrem de nesănătos, nivelul substanţelor nocive fiind de 17 ori mai mare decât limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Poluarea a început odată cu pornirea termocentralelor din zonă, alimentate cu cărbune. La Beijing nivelul alertei este portocaliu, cel mai ridicat din acest an, iar fabricile şi-au redus producţia, şantierele de construcţii au încetat lucrul şi circulaţia camioanelor a fost interzisă.

    Singura soluţie pentru disiparea norului este un vânt puternic; meteorologii chinezi cred că aşa ceva va apărea în primele zile ale lunii decembrie.

  • Nordul Chinei este acoperit de un nor uriaş de smog, mai mare decât Spania; rezolvarea este la discreţia vremii

    În timp ce la Paris 140 de lideri ai lumii dezbat schimbările climatice, un nor de poluare de 530.000 de kilometri pătraţi acoperă nordul Chinei de mai multe zile. Aria poluată este mai mare decât suprafa]a Spaniei sau a statului american California. În 23 de oraşe din zonă, inclusinv în Beijing, Tianjin sau Hebei, aerul este considerat extrem de nesănătos, nivelul substanţelor nocive fiind de 17 ori mai mare decât limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Poluarea a început odată cu pornirea termocentralelor din zonă, alimentate cu cărbune. La Beijing nivelul alertei este portocaliu, cel mai ridicat din acest an, iar fabricile şi-au redus producţia, şantierele de construcţii au încetat lucrul şi circulaţia camioanelor a fost interzisă.

    Singura soluţie pentru disiparea norului este un vânt puternic; meteorologii chinezi cred că aşa ceva va apărea în primele zile ale lunii decembrie.

  • Cum ar putea Europa să dubleze prezenţa femeilor în business în următorii cinci ani?

    Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.

    Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

    „În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.

    Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.

    Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

    În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

    În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.

    Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
    Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.