BusinessMagazin

Tag: declaratii

  • Retailerul francez Auchan lansează o nouă ofertă pentru preluarea rivalului Carrefour

    Retailerul francez Auchan explorează o altă ofertă de preluare a rivalului autohton Carrefour SA, a informat miercuri Bloomberg News, după ce negocierile pentru oferta anterioară au eşuat în octombrie 2021.

    Auchan este în discuţii cu o serie de firme de capital privat pentru a întări oferta către Carrefour, a adăugat Bloomberg News.

    Atât Auchan, cât şi Carrefour nu şi-au oferit imediat disponibilitatea pentru declaraţii.

    Acţiunile Carrefour au crescut miercuri pentru a opta zi consecutiv, cea mai lungă serie din ultimii patru ani. Au câştigat până la 6,6% la Paris şi au crescut cu 3,5% la 5:16 p.m. în capitala Franţei, oferind companiei o valoare de piaţă de aproximativ 13,4 miliarde de euro (15,2 miliarde de dolari).

    O combinaţie cu Carrefour ar ajuta Auchan să devină cel mai mare lanţ de hipermarketuri din Franţa şi să-şi consolideze poziţia pe fondul provocărilor din partea rivalilor germani la preţuri mici. Orice tranzacţie ar avea nevoie de sprijinul familiei Moulin, al magnatului brazilian de retail Abilion Diniz şi al acţionarilor de bază ai Carrefour.

    Discuţiile Carrefour cu privire la vânzarea către retailerul canadian Alimentation Couche-Tard Inc. s-au prăbuşit la începutul anului 2021, pe fondul opoziţiei puternice din partea guvernului francez. Ulterior, Auchan a încercat să cumpere Carrefour cu aproximativ 21 de euro pe acţiune, sau 16,6 miliarde de euro, dar discuţiie s-au blocat asupra preţului şi structurii, a informat Bloomberg News în octombrie.

    Piaţa franceză a alimentelor este pregătită pentru consolidare pe fondul concurenţei atrăgătoare din partea unor retaileri precum Aldi şi Lidl. Liderul, Leclerc SA, are o cotă de piaţă de 22,7%, urmat de Carrefour cu 19,4%, potrivit datelor furnizorilor de cercetare Kantar. Auchan ocupă locul cinci, cu 9,2%.

    Provocările cu care se confruntă hipermaketurile includ, de asemenea, nevoia de a spori capacităţile de comerţ electronic. Directorul executiv al Carrefour, Alexandre Bompard, a prezentat în noiembrie un plan care include un efort de investiţii digitale de 3 miliarde de euro în următorii patru ani. Anul trecut, cel de-al doilea hipermarket francez a făcut echipă cu gigantul de livrare Uber Technologies Inc şi a luat, de asemenea, o participaţie în start-up-ul de livrare Cajoo.

    Potrivit lui Clement Genelot, analist la Bryan Garnier, formatul Auchan şi-a pierdut atractivitatea faţă de clienţi. Luna trecută, brandul familiei Mulliez a zguduit conducerea de top a retailerului, deoarece încearcă să accelereze tranziţia alimentară şi digitală, precum şi procesul de luare a deciziilor.

    „Familia Mulliez nu poate repara Auchan singură”, a spus Genelot prin e-mail. „De aceea nu are altă opţiune decât un acord de fuziuni şi achiziţii cu Carrefour”.

    O înţelegere între cei doi giganţi din Franţa ar urmă să vină într-un moment delicat, cu mai puţin de patru luni înaintea alegerilor prezidenţiale din aprilie. O combinaţie ar putea duce la reduceri de locuri de muncă din cauza suprapunerilor, declanşând în acelaşi timp controlul antitrust din partea autorităţilor de reglementare.

     

  • ​Ministrul Rafila a dat în 2021 un împrumut de 235.000 de euro către un membru al familiei

    Alexandru Rafila, 61 de ani, ministru al sănătăţii în Guvernul PSD/PNL condus de liberaul Nicolae Ciucă, şi-a publicat recent recent declaraţia de avere, datată 24 decembrie 2021, şi aferentă numirii sale în funcţie.

    Captură declaraţia de avere datată 24 decembrie 2021, publicată pe site-ul Guvernului

    Comparativ cu declaraţia precedentă, publicată la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) pe 4 ianuarie 2021 ca urmare a demisiei din funcţia de şef laborator la Institutul Matei Balş, Ministrul a declarat un împrumut nou: 235.000 de euro către un membru al familiei. Un alt împrumut nou pe parcursul anului 2021 este şi unul de 10.000 de lei către o persoană fizică.

    În 2021, Ministrul a declarat (prin vânzare) un apartament de 67.500 de euro. Tot în 2021 Rafila a declarat un contract de vânzare/cumpărare de 510.000 de euro pentru un teren de 5.000 de metri pătrăţi în Otopeni. Contractul, datat 2 noiembrie 2021, este parte a unei asocieri de 5 persoane fizice şi 2 persoane juridice.

    Captură declaraţia de avere datată 4 ianuarie 2021, publicată pe site-ul ANI ca urmare a demisiei de la Matei Balş

    Rafila are 154.000 de lei investiţi la Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din România, şi aproximativ 214.000 de lei la Transgaz – transportatorul naţional de gaze naturale. Ca număr de acţiuni, Rafila a declarat 1.000 de acţiuni TGN şi circa 62.000 de unităţi la banca de la Cluj.

    De la începutul anului 2021 acţiunile TLV au plus 27% iar cele ale TGN, minus 13%. Însă doar în ultima săptămână TGN a urcat cu 16%. Ministrul a declarat 12.500 de lei dividende de la Transgaz şi 10.700 de lei de la banca de la Cluj.

    Ca active financiare, Rafila a declarat trei conturi curente la Raiffeisen şi BCR în valoare totală de circa 100.000 de euro şi următoarele depozite bancare: 350.000 euro la Raiffeisen deschis în 2007, un altul de 15.600 de dolari deschis în 2007, unul de 370.000 de lei la Raiffeisen din 2014, alţi 262.000 de lei la Raiffeisen din 2018 şi 112.600 de euro din 2018 la Banca Transilvania. Ministrul are numerar de aproximativ 100.000 de euro.

    Ca venituri, ministrul a declarat 127.800 de lei în 2020 de la Universitatea Carol Davila, echivalentul a 10.700 de lei lunar, şi 225.000 de lei de la Matei Balş, adică 19.000 de lei lunar.

    În decembrie 2020 Rafila a demisionat de la Matei Balş ca urmare a acceptării unui post de deputat în Parlament.

  • Vladimir Putin deplânge căderea cominsmului: Preşedintele Rus a declarat că după dispariţia Uniunii Sovietice a fost nevoit să lucreze ca şofer de taxi

    Preşedintele rus Vladimir Putin a deplâns căderea Uniunii Sovietice şi a recunoscut că după căderea blocului a lucrat pe post de şofer de taxi pentru a-şi câştiga banii, scrie Business Insider.

    Într-un documentar difuzat duminică de canalul media de stat Rusia 1, Putin a descris dispariţia URSS-ului din 1991 drept o „tragedie” pentru cetăţenii ruşi, apreciind evenimentul ca sfârşitul „Rusiei istorice”. Fragmente din documentar, intitulat „Rusia. Istoria recentă”, au fost publicate pe canalul de YouTube al publicaţiei de stat Rusia 24.

    Uneori a trebuit să câştig bani în plus”, a declarat Putin. „Am făcut asta lucrând ca şofer privat. E neplăcut să vorbeşti despre asta, să fiu sincer, dar, din păcate, aşa a fost”.

    Taxiurile erau rare imediat după căderea Uniunii Sovietice, în Rusia stabilindu-se o perioadă de instabilitate economică pe fondul căreia unii cetăţeni ofereau călătorii străinilor cu maşina pentru un venit suplimentar, a raportat BBC.

    Putin, care a urcat pe scara politică după cariera sa în serviciile de informaţii KGB, şi-a exprimat în mod regulat regretul faţă de căderea URSS. În 2018, preşedintele rus a declarat că dacă ar putea inversa ceva în istoria Rusiei, ar fi colapsiul Uniunii.

    Declaraţiile sale despre fosta Uniune Sovietică vin pe fondul preocupărilor tot mai mari cu privire la acumularea militară rusă la graniţa cu Ucraina.

    Potrivit The New York Times, Rusia a adunat aproape 100.000 de militari chiar în afara Ucrainei, stârnind temeri că Putin va lansa o invazie la scară largă asupra statului vecin.

     

  • Proiecţie sumbră despre viitor: Următoarea pandemie ar putea fi mult mai periculoasă decât Covid-19

    Viitoarele pandemii ar putea fi chiar mai periculoase decât Covid-19, iar lumea ar trebui să se asigure că este pregătită pentru următorul atac viral, a declarat unul dintre creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca, potrivit Reuters.

    Noul coronavirus a ucis 5,26 milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Universităţii Johns Hopkins, a şters trilioane de dolari din economiile mondiale şi a dat viaţa peste cap a miliarde de oameni.

    „Adevărul este că următoarul virus ar putea fi şi mai rău. Ar putea fi mai contagios, mai letal, sau chiar ambele”, a declarat Sarah Gilbert în cadrul conferinţei Richard Dimbley, potrivit BBC. „Nu va fi ultima dată când un virus ne ameninţă vieţile şi mijloacele de trai”.

    Gilbert, profesor la Universitatea din Oxford, este de părere că lumea ar trebui să se pregătească din timp pentru următorul virus.

    „Progresele pe care le-am făcut şi cunoştinţele pe care le-am dobândit în timpul pandemiei de coronavirus nu trebuie irosite sub nicio formă”.

    Eforturile de a pune capăt pandemiei de Covid-19 au fost inegale şi fragmentate, marcate de accesul limitat la vaccinuri în ţările cu venituri mici, în timp ce statele bogate aplică deja schema de vaccinare cu trei doze.

    Un grup de specialişti în sănătate înfiinţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a revizui gestionarea pandemiei SARS-CoV-2 a cerut finanţarea permanentă pentru dezvoltarea unei capacităţi mai mari de a investiga pandemiile.

    Focarul de Covid-19 a fost detectat pentru prima dată în China la sfârşitul anului 2019. Vaccinurile împotriva virusului au fost dezvoltate într-un timp record.

    Gilbert a spus că proteina spike a variantei Omicron conţine mutaţii despre care se ştie că măresc transmisibilitatea virusului.

    „Mutaţiile noii variante ar putea-o face mai rezistentă la vaccinuri şi la anticorpii dezvoltaţi în urma infecţiilor precedente”, a declarat Gilbert, potrivit sursei citate.

    „Până când vom şti mai multe, ar trebui să fim precauţi şi să luăm măsuri pentru a încetini răspândirea acestei noi variante”.

     

  • Grecia pregăteşte noi măsuri împotriva pandemiei: Premierul anunţă împunerea unei amenzi lunare de 100 de euro pentru cetăţenii care refuză să se vaccineze

    Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat vaccinarea obligatorie împotriva Covid-19 pentru toţi grecii cu vârsta peste 60 de ani înainte de o reuniune a cabinetului de la Atena, marţi, într-un efort de a aborda noua ameninţare a variantei omicron înainte de sezonul festiv, relatează Bloomberg.

    Cei care refuză să se vaccineze vor trebui să plătească o amendă lunară de 100 de euro, începând cu 16 februarie, potrivit declaraţiilor lui Mitsotakis. Fondurile colectate prin amenzi vor fi date spitalelor greceşti care luptă împotriva pandemiei.

    „Nu este o pedeapsă”, a declarat Mitsotakis. „Aş spune că este o taxă de sănătate”.

    În Grecia, doar 60.000 dintre cei 580.000 de persoane de peste 60 de ani nevaccinate au fost imunizate în noiembrie.

    De asemenea, Grecia va oferi fiecărui adult un autotest gratuit în perioada 6-12 decembrie şi perioada 3-7 ianuare, potrivit premierului grec.

     

  • Şeful OMS avertizează că ar putea apărea un nou virus care nu poate fi stăpânit: „Este o certitudine”

    Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat că “la un moment dat” ar putea apărea un nou virus care să nu poată fi stăpânit şi a făcut apel la consolidarea OMS.
     
    „Este o certitudine biologică faptul că, la un moment dat, va apărea un alt virus pe care pur şi simplu nu îl vom putea stăpâni”, a declarat Ghebreyesus în timpul unei reuniuni a miniştrilor Sănătăţii şi Finanţelor din G20.
     
    Şeful OMS a mai îndemnat comunitatea internaţională să înveţe din pandemia actuală pentru a se pregăti pentru următoarea, potrivit Sputniknews.
     
    Pentru aceasta, potrivit lui Ghebreyesus, lumea are nevoie de o Organizaţie Mondială a Sănătăţii “consolidată, împuternicită şi finanţată în mod durabil”, de un nou mecanism financiar pentru a asigura un răspuns rapid la pandemii şi de o mai bună guvernanţă. În acest scop, el a îndemnat ţările să sprijine înfiinţarea unui Consiliu de finanţare a ameninţărilor la adresa sănătăţii şi semnarea unui acord internaţional cu caracter juridic obligatoriu privind pregătirea şi răspunsul la pandemii.
     
     
     

  • Tara europeana care se pregăteşte de înăsprirea restricţiilor

    Polonia se pregăteşte de înăsprirea restricţiilor. Decizia va fi luată dacă media zilnică a cazurilor noi va depăşi 7.000, a declarat luni ministrul sănătăţii. În Polonia, infecţiile se dublează aproape de la o săptămână la alta.

    Europa Centrală şi de Est, unde ritmul de vaccinare este mai scăzut decât în vestul continentului, a înregistrat o creştere a numărului de cazuri în ultimele săptămâni, iar oficialii din Polonia au îndemnat populaţia să se vaccineze şi să respecte restricţiile.

    „Dacă la sfârşitul lunii octombrie, vom fi la un nivel mediu de peste 7.000 de cazuri pe zi, va trebui să luăm în considerare luarea unor măsuri mai restrictive”, a declarat Adam Niedzielski, potrivit PAP, citat de Reuters: „Deciziile vor fi luate la începutul lunii noiembrie”.

    Cu toate acestea, Niedzielski a subliniat că guvernul nu a luat în considerare un lockdown.

    Sâmbătă, Polonia a raportat mai mult de 6.000 de cazuri zilnice pentru prima dată din luna mai.

    Ministrul adjunct al sănătăţii, Waldemar Kraska, a declarat luni la postul public de radio Polskie Radio 1 că numărul cazurilor zilnice a crescut cu aproximativ 90% de la o săptămână la alta.

  • Bitcoinul atinge 50.000 de dolari pentru prima dată în ultima lună: Fondurile de investiţii în criptomonede continuă să înregistreze creşteri în urma declaraţiilor încurajatoare ale autorităţilor de reglementare din SUA

    Bitcoinul, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoarea de piaţă, a ajuns la pragul de 50.000 de dolari pentru prima dată în ultimele patru săptămâni, alimentând seria de creşteri din primele zile ale lunii octombrie, conform Yahoo Finance.

    Moneda digitală a scăzut sub respectivul prag pe 7 septembrie, într-un selloff care a inclus şi acţiunile mai multor firme cu expunere pe industria crypto. Pe 21 septembrie, Bitcoinul s-a depreciat până la 40.596 de dolari.

    Potrivit portalului CoinDesk, Bitcoinul a crescut cu 5,4% în ultimele 24 de ore la peste 50.100 dolari. Între timp, Ethereum a înregistrat un plus de 3,6% la 3.400 de dolari, iar Cardano  şi Solana s-au apreciat cu 2,8% şi, respectiv, 0,3%.

    Produsele şi fondurile de investiţii în criptomonede au înregistrat intrări pentru a şaptea săptămână consecutivă, pe măsură ce investitorii instituţionali au răspuns la declaraţiile încurajatoare ale autorităţilor de reglementare, arată datele managerului de active digitale CoinShares.

    Săptămâna trecută, preşedintele Rezervei Federale (banca centrală americană) Jerome Powell a spus că nu are „nicio intenţie” să interzică tranzacţiile cu monede virtuale, piaţa reacţionând puternic în urma declaraţiei.

    Ce este Solana, una dintre criptomonedele cu cele mai bune performanţe din ultimul timp

     

  • Motivul incredibil pentru care un restaurant a fost închis temporar în Statele Unite. După COVID, urmează o nouă criză?

    O subsidiară a donuteriei Dunkin’  îşi închide temporar uşile fiindcă criza forţei de muncă a devenit atât de puternică, încât compania nu reuşeşte să găsească angajaţi care să lucreze pentru aceasta, potrivit publicaţiilor The Gazette şi Business Insider. 

    Alex Apodaca, COO la JB Partners, o companie cu sediul în Arizona care administrează 7 francize Dunkin’ din zona, a declarat: „Pur şi simplu nu îi putem face pe oameni să lucreze.”

    Unitatea era deschisă de 55 de ani, iar aproximativ 15 angajaţi erau necesari pentru funcţionarea acesteia. Numărul a scăzut la 3 înainte ca aceasta să fie închisă. „Suntem într-o criză a angajaţilor şi acesta este 100% motivul pentru care închidem. Nu sunt alte motive.”

    Dunkin’, care a trecut printr-un rebranding în anul 2018, schimbându-şi numele din Dunkin’ Donuts, nu este singura companie care se confruntă cu această problemă în Statele Unite. Ray Sykes, care deţine restaurantul italian Arabellas din Winter Have, a declarat că a trebuit să angajeze oameni care sunt încă la liceu şi au puţină experienţă sau chiar deloc. 

    În august, cel puţin trei restaurante Chick-fil-A don Alabama şi-au închis uşile fiindcă nu aveau suficienţi angajaţi. 

    În cazul Dunkin’, partenerii JB au închis deja şi redeschis două locaţii în ultimele 18 luni, din cauza unei crize a forţei de muncă.

  • Simona Constantinescu, General Manager, Ana Hotels: Am văzut o dinamică extrem de mare în acest început de an

    Simona Constantinescu, general manager al Ana Hotels, afirmă că a observat o dinamică extrem de mare în acest început de an pe piaţa de turism.

    ”Noi am văzut o dinamică extrem de mare pe acest început de an. La începutul anului am avut valul trei şi singurul segment care a funcţionat a fost cel de turism de iarnă, adică partea de ski. În luna mai a fost o aşteptare şi nu s-a organizat mare lucru, iar începând cu luna iunie avem o relaxare a măsurilor, dar nu se ridică businessul la nivelul pe care noi îl aşteptăm pentru această lună pentru că la campionatul de fotbal se participă destul de limitat. Probabil şi ritmul vaccinării a fost un factor. Probabil că va fi o creştere, partea de leisure va fi în continuare cerută, va fi o creştere pe cererea de la mare şi de la munte”, a declarat Simona Constantinescu în cadrul videoconferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.

    Ce a mai declarat Simona Constantinescu:

     

    ·         Având în vedere că suntem cel mai afectat domeniu din industrie, aş spune că a fost rezilienţă, dar a fost şi un impact major. Noi ne-am adaptat la situaţie în condiţiile date, adică restricţii puse efectiv pe domeniul nostru şi a trebuit să răspundem foarte repede şi foarte atent. Diversificarea portofoliului nostru de hoteluri ne-a ajutat.

     

    ·         Segmentul de B2B ar fi unul cu potenţial. Oamenii vor avea nevoie să interacţioneze, să călătorească, dar şi să aibă şi interacţiune pe zona de B2B. Pe timpul construcţiilor, probabil că vor fi ingineri, constructori şi parteneri care vor veni să stea cazaţi.

     

    ·         În acest moment, noi nu avem în plan investiţii în hoteluri noi pentru că avem investiţii în hotelurile pe care le deţinem, respectiv Athenee Palace Hilton. Am încheiat faza 1 a renovării şi începem faza a doua în toamnă, după Festivalul George Enescu.

     

     

    ·         Estimăm că zona de B2B va începe mai bine din toamnă, iar în zona de leisure ne aşteptam la acel revenge tourism, care vine, este acolo.

     

    ·         Acum ne lovim de alte probleme, cele legate de personal. Cum noi am repornit turismul, au repornit şi hotelurile şi restaurantele închise complet în acest an, plus vasele de croazieră, care au reînceput angajarea. Astfel, avem o migraţie de personal calificat care îşi caută de lucru şi pleacă. Personalul pe care noi deja începusem să îl aducem din Asia vine mai greu.

     

    ·         Cu siguranţă, salariul este un factor determinant pentru cei care pleacă din ţară. A crescut flexibilitatea oamenilor, au început să decidă mai uşor să plece din ţară, iar digitalizarea a fost un factor care a ajutat. Încep să plece pentru perioade de 1-2 ani pentru a câştiga mai bine şi apoi pot să revină. Vedem şi un val de reveniri în rândul tinerilor absolvenţi de facultăţi, care pe perioada pandemiei au suferit pentru că au stat în cămine, şi au început să revină. Nu vin neapărat în HoReCa, unde salariile sunt mai mici comparativ cu alte industrii.

     

    ·         Avem şi noi oameni care au decis să plece în industrii care au funcţionat în această perioadă – retail, farma. Este de înţeles.

     

    ·         Cele mai descoperite funcţii din acest moment sunt cele de munci necalificate – housekeeping şi partea de spălare vase, curăţenie, deci munca ce poate fi prestată de muncitorii asiatici.