BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Poşta Română anunţă că a virat ANAF 135 milioane de lei şi nu mai are datorii istorice

    Poşta Română anunţă că a virat ANAF 135 milioane de lei şi nu mai are datorii. Au fost anulate obligaţii de plată accesorii în valoare de 45,3 milioane de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi.

    Compania Naţională Poşta Română anunţă că a reuşit să-şi plătească integral datoriile după ce, în data de 20 august 2020, a virat suma de aproape 135 milioane de lei, reprezentând datorii, către ANAF – Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

    Ca urmare a efectuării acestor plăţi, au fost anulate obligaţii de plată accesorii în valoare de 45,3 milioane de lei, reprezentând dobânzi şi penalităţi.

    „Poşta Română a moştenit multe datorii. Situaţiile financiare actuale oferă o imagine pozitivă. Se observă o îmbunătăţire a indicatorilor economici, ceea ce va asigura o mai bună finanţare a activităţii în perioada următoare, perioadă în care am demarat investiţii masive care vor ajuta la creşterea calităţii serviciilor poştale. Este o dovadă în plus că ne uităm la viitor şi nu avem o politică de dezvoltare doar pe termen scurt”, a declarat Horia Grigorescu, Directorul General al Poştei Române.

    „Astfel, Poşta Română este printre primele companii naţionale care s-au preocupat de îndeplinirea obligaţiilor către bugetul de stat, reafirmându-şi poziţia de companie solidă, chiar în această perioadă economică dificilă. Poşta Română se află anul acesta pe un trend pozitiv, ceea ce îi dă posibilitatea de a-şi continua proiectele de dezvoltare prin investiţii importante”, transmite compania.

     

  • Statele se îngroapă în datorii: Marea Britanie a ajuns la 2 trilioane de lire pentru prima dată în istorie, iar întrebarea tuturor este cum şi cine va plăti

    Datoria guvernului britanic a trecut de 2 trilioane de lire sterline pentru prima dată în istorie, anunţă Bloomberg.

    Suma este echivalentul a peste 100% din produsul intern brut (PIB), fapt ce nu s-a întâmplat de la începutul anilor 1960.

     Ministrul finanţelor Rishi Sunak spune că noile date subliniază dificultatea deciziilor în contextul pandemiei ce coronavirus, adăugând că trebuie să readucă finanţele publice pe o traiectorie sustenabilă.

    Între timp, vânzările din retail şi-au revenit mai repede decât estimau analiştii şi au ajuns la nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În plus, specialiştii din cadrul băncii elveţiene UBS sugerau în urmă cu o săptămână că planul iniţiat de guvernul britanic, în valoare de 5 miliarde de lire, ar putea duce Regatul Unit în „pole position” în ceea ce priveşte recuperarea economică.

    Însă ministrul Rishi Sunak este din ce în ce mai presat să extindă programul de susţinere a locurilor de muncă, al cărui termen limită este programat pentru sfârşitul lunii octombrie. Programul a susţinut aproape 10 milioane de joburi, iar economiştii avertizează că rata şomajului ar exploda în cazul în care măsurile ar fi ridicate.

    Programul a costat 7,5 miliarde de lire de-a lungul lunii iulie, deficitul bugetar ajungând la 26,7 miliarde de lire. Astfel, împrumuturile din primele patru luni ale anului fiscal au depăşit 150 de miliarde de lire, apropiindu-se de maximul de 158 de miliarde, înregistrat în primul an de după Marea Recesiune din 2007-2008.

    Britanicii se confruntă în prezent cu un deficit de 16% din PIB-ul actualului an fiscal, cel mai mare din istoria „pe timp de pace” a Regatului Unit. De altfel, economia britanică – a doua la nivel european – a scăzut în T2 cu 20,4% şi a intrat oficial în recesiune.

     

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al doilea trimestru din 2020. Verifică dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2020, conform legislaţiei în vigoare.
     
    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.
     
    Obligaţiile fiscale pentru T2 2020 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2020. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.
     
    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.
     
    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.
     
    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori
     
    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Miniştrii care îţi administrează banii au cele mai multe datorii

    Într-un top al celor mai datornici miniştri din Cabinetul Orban pe primele locuri se numără ministrul de Finanţe, urmat de ministrul Economiei

    Florin Cîţu ocupă locul fruntaş, cu o datorie de peste 300.000 de euro. Pe locul al doilea, Virgil Popescu, care s-a trezit cu o datorie de 150.000 de euro după… nuntă
    Administrează finanţele statului, dar o parte din bugetul personal îl dau băncilor. Sunt miniştrii care în declaraţiile de avere apar cu datorii mari. Primul pe listă – chiar ministrul de Finanţe, Florin Cîţu.

    Un credit contractat în 2007, de peste 300 de mii de euro, stoarce din bugetul personal al ministrului lunar rata aferenta. Pe locul doi – ministrul Economiei, Virgil Popescu. Are două credite, unul în lei, iar celălalt în euro. De 150 de mii de euro. De cel în lei nu mai ţine minte detaliile, în schimb, cel în euro a fost preluat o dată cu verigheta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: De astăzi, creşte valoarea-prag pentru cererea de insolvenţă

    În această săptămână a fost publicată Legea 113/2020, care va intra în vigoare din data de 11 iulie, şi care modifică legislaţia insolvenţelor prin creşte valoarii prag pentru cererea de insolvenţă şi alte modificări.

    Ca urmare a acestor modificări, pentru intrarea unei firme în insolvenţă noua valoare prag va fi de 50.000 de lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, inclusiv pentru lichidator.

    Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 50.000 lei atât pentru creditori, cât şi pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit în procedura de lichidare prevăzută de Legea societăţilor, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

    Până la această modificare, valoarea prag era de 40.000 de lei.

    O altă modificare constă în dispariţia prevederilor condiţiei prin care cererea de intrare în insolvenţă se putea face doar dacă cuantumul datoriilor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al datoriilor. După acest modificăro, cererea datornicului nu va mai depinde de datoriile la stat

    De asemenea, trebuie reţinut că pe perioada stării de alertă se aplică reguli speciale pentru insolvenţe.

    O altă modificare importantă constă în eliminarea prevederilor în baza cărora se facea executare silită pentru datoriile acumulate în timpul procedurii de insolvenţă şi care erau mai vechi de 60 de zile.

     

  • Una dintre cele mai importante companii aeriene româneşti anunţă măsuri fără precedent în industria locală: Ce se va întâmpla cu datoriile pe care compania le are de plătit pasagerilor

    „Pentru a-şi putea onora toate obligaţiile către pasagerii, angajaţii şi partenerii săi şi a putea asigura desfăşurarea în bune condiţii a zborurilor regulate după 4 luni de suspendare totală sau parţială a zborurilor, Blue Air anunţă intrarea în procedura de concordat preventiv”, spun reprezentanţii companiei într-un comunicat de presă publicat astăzi. Potrivit reprezentanţilor companiei, în contextul creat de pandemia COVID-19, întreaga industrie aviatică a avut foarte mult de suferit din cauza măsurilor de suspendare a zborurilor luate de autorităţile române şi europene pe perioada stării de urgenţă şi a restricţiilor de călătorie rămase pe perioada de alertă. Începând cu 1 iulie, Blue Air a reluat zborurile regulate către un număr de 29 de destinaţii şi planifică să revină la cel puţin 47 de destinaţii odată cu încetarea stării de alertă şi cu suspendarea tuturor restricţiilor de către autorităţile statelor în care operează.
    Totuşi, pentru a putea asigura reluarea în bune condiţii a zborurilor regulate şi onorarea tuturor obligaţiilor asumate către pasagerii, angajaţii şi partenerii săi, Blue Air Aviation S.A. a apelat la procedura de concordat preventiv.


    „La Blue Air, suntem hotarâţi să ne onorăm toate angajamentele şi să ne plătim toate datoriile.  Contăm pe susţinerea partenerilor noştri şi pe încrederea şi respectul reciproc dezvoltat de-a lungul anilor de colaborare şi vom face toate demersurile necesare pentru a continua să acţionăm conform celor mai înalte standarde din domeniu. Suntem încrezători în sprijinul partenerilor, colegilor şi colaboratorilor noştri – vom depăşi împreună această situaţie dificilă pentru Blue Air şi pentru întreaga industrie de aviaţie şi turism, continuând să oferim pasagerilor noştri soluţii de călătorie din ce în ce mai bune, atât că nivel al serviciilor, cât şi că preţ ”, spune Oana Petrescu, CEO Blue Air
    Această procedura face parte din strategia de restructurare a Blue Air ca urmare a contextului creat de pandemia de COVID-19, context care a determinat, în perioada martie-iunie 2020, o reducere cu peste 100 de milioane de  euro a încasărilor faţă de nivelul estimat şi planificat pentru această perioadă.
    Prin intrarea în procedura de concordat preventiv, Blue Air va putea asigura acoperirea cu prioritate a costurilor aferente operării zborurilor regulate începând cu 16 iulie, odată cu încheierea stării de alertă.


    Odată cu reluarea programului normal de zbor, Blue Air va fi în măsură să genereze, în următoarele 18 luni, veniturile necesare atât plăţii datoriilor eşalonate care vor constitui parte a procedurii de concordat, cât şi a datoriilor către pasageri şi agenţii, în timp ce pierderile directe generate de pandemie vor fi acoperite prin ajutorul de stat aprobat de către Guvernul României prin Memorandum-ul adoptat în data de 23 aprilie 2020.
    Procedura concordatului preventiv, aşa cum această este definită în legislaţia română, este o procedură de salvgardare prin care debitorii aflaţi în stare de dificultate financiară (nu în insolvenţă!) pot ajunge la un acord formal cu creditorii lor cu privire la plata datoriilor şi prin care pot asigura continuitatea şi viabilitatea companiei, astfel încât această să fie capabilă să îşi stingă datoriile şi să îşi continue activitatea. Judecătorul a admis astăzi cererea Blue Air Aviation de intrare în procedura de concordat, spun reprezentanţii companiei.


    Această procedură are ca scop crearea unui teren solid care să permită companiei depăşirea acestei perioade. Pe parcursul acestei proceduri, Blue Air va beneficia de asistenţa KPMG Restructuring SPRL (departamentul de restructurare al KPMG România) ca administrator concordatar formal şi consultant pe parte de restructurare. Decizia de accesare şi implementare a acestei proceduri s-a făcut pe baza unei comunicări constante cu principalii parteneri, aceştia înţelegând complexitatea situaţiei economice declanşate de pandemie. Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi, cu un model de business bazat pe reducerea complexităţii, respectiv Low Cost – Low Complexity şi cu abordare centrată pe nevoile pasagerilor, spun reprezentanţii companiei.


    Compania are o echipă formată din peste 1.000 de profesionişti operează avioane tip Boeing 737. În cei 15 ani de activitate, Blue Air a transportat peste 30 de milioane de pasageri şi a zburat peste 340 milioane de kilometri. Compania este certificată IATA Operaţional Safety Audit (IOSA) de către Internaţional Air Transport Association (IATA) pentru standarde excepţionale de operare şi este membră cu drepturi depline IATA.

     

  • Nimeni nu scapă de pandemia de COVID-19. Unul dintre cele mai celebre companii de spectacole trage cortina: se pregăteşte de faliment şi lasă mii de oameni din toată lumea fără locuri de muncă

    Compania a acumulat datorii de aproape un miliard de dolari şi a fost nevoită să dea afară aproximativ 3.500 de angajaţi. Cirque du Soleil urmăreşte o reeşalonare a datoriilor sale prin intermediul ajutorului oferit de guvernul canadian şi de firmele private. De asemenea, organizaţia Cirque du Soleil a primit o infuzie de capital în valoare de 300 de milioane de dolari pentru a plăti anumite datorii restante către angajaţi şi partenerii afectaţi de oprirea spectacolelor.

    Cirque du Soleil a fost înfiinţat pe 16 iunie 1984 în Canada, de Guy Laliberté şi Gilles Ste-Croix, şi a devenit cel mai mare producător de circ contemporan al lumii.

    Compania a avut dificultăţi financiare şi la început, când a fost ajutată de granturi de la guvern, însă după mai multe eşecuri în anii ‘80,  s-a extins rapid în anii ‘90 şi 2000, crescând de la un spectacol la 44 în peste 300 de oraşe de pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii. Compania avea 4.900 de angajaţi din 50 de ţări şi genera venituri anuale de aproximativ 1 miliard de dolari.

    În aprilie 2015, Guy Laliberté a vândut 90% din companie grupurilor de investiţii TPG Capital, Fosun Capital Group şi La Caisse de dépôt et placement du Québec în schimbul a 1,5 miliarde de dolari, păstrând doar 10% din companie. Sub noii proprietari, compania a început un program de restructurări astfel încât să se concentreze pe creşterea profitabilităţii. În 2017, compania a cumpărat Blue Man Group, un alt grup cunoscut, axat pe spectacole muzicale.

    Pandemia de COVID-19 a forţat compania să îşi suspende toate cele 44 de spectacole pe care le avea în toată lumea.

    „Timp de 36 de ani, Cirque du Soleil a fost o organizaţie extrem de profitabilă şi de succes. Totuşi, din cauza veniturilor zero generate de închiderea forţată a tuturor spectacolelor noastre din cauza COVID-19, managementul a decis să acţioneze decisiv în scopul protejării viitorului companiei.” 
    Daniel Lamarre, preşedintele şi CEO-ul Entertainment Group

  • Ca să închizi o afacere care nu merge şi unde pierzi mulţi bani îţi trebuie un curaj mult mai mare

    În criza anterioară, de acum un deceniu, mulţi antreprenori români nu au avut curajul să spună stop, să iasă la timp din businessul lor,
    marcându-şi pierderea, au aşteptat să se întâmple ceva, să-şi revină economia, clienţii, băncile să le dea credite în continuare, dar în schimb pierderile s-au mărit, au venit şi cu datorii în spate, ceea ce a pus businessul într-o situaţie fără ieşire.
    În România încă persistă în business stigmatul eşecului şi niciun antreprenor nu vrea să-şi treacă în CV închiderea unui business.
    Chiar dacă insolvenţa a ajuns ceva comun, închiderea unui business doare.
    După ce o afacere se prăbuşeşte de tot, toată lumea – consultanţi, avocaţi, bancheri, furnizori, creditori – ştiu ce era mai bine de făcut, ştiu când antreprenorul ar fi trebuit să-şi închidă businessul.
    În realitate nimeni nu ştie. Indicatorii economici sunt un reper, dar sunt post-mortem.
    Un antreprenor nu are curajul să-şi închidă afacerea când dă prima dată de greu, chiar dacă trăieşte zilnic sub ameninţarea lipsei de lichidităţi, cu creditori în antecameră, cu salariile şi taxele la stat neplătite. Astfel de situaţii fac parte din viaţă.
    Lumea este plină de exemple
    în care un antreprenor era la un pas de faliment, dar apoi şi-a revenit. Chiar Daniel Dines de la UiPath, companie care acum se îndreaptă spre o valoare de 10 miliarde de dolari, spune că în 2014 era la o lună şi jumătate de faliment, nu mai avea deloc bani, era la un pas să închidă totul.
    Până să creeze Uber, Travis Kalanick a avut numai eşecuri. Şi nici Uber nu este vreun succes financiar sau bursier, aşa cum este un succes operaţional şi de marketing.
    Pentru că este precum un copil pe care l-a creat, l-a crescut, i-a dat să mănânce, l-a dus la şcoală, un antreprenor nu va renunţa atât de uşor la afacerea lui dacă trebuie să o închidă. Va dormi cu pierderile lângă el până în ultimul moment pentru că este mult mai greu să închizi un business decât să-ţi limitezi pierderea.
    Businessul din România este plin de astfel de exemple.
    Poate ar trebui ca, în
    paralel cu romanele de succes în afaceri, antreprenorii să vorbească liber despre eşecuri, despre curajul de a închide un business, când
    poţi şi trebuie să faci acest lucru, care sunt semnele la care trebuie să te uiţi.
    Mai ales mediul de business din România are nevoie de astfel de exemple pentru că suntem la începutul unei noi crize şi cu cât antreprenorii îşi vor limita mai mult pierderile, cu atât vor reuşi mai repede să-şi revină.
    În criza anterioară peste 120.000 de firme au intrat în insolvenţă şi în faliment, lăsând în urmă active de peste 10 miliarde de euro.
    Este uşor să spui unui antreprenor că trebuie să se reinventeze, când el crede că modelul de succes pe care l-a avut îl va ajuta să supravieţuiască în continuare. Plus că nu toată lumea are capacitatea să se reinventeze, nu mai sunt bani, nu mai sunt oameni, nu mai există energie să o iei de la capăt.
    Cu toţii vom trece prin această criză, pierderile vor fi mai mari sau mai mici şi vom vedea cine a supravieţuit.
    Dar întotdeauna mai întâi trebuie să ai curajul de a începe un business, pentru că dacă nu-l ai, nu vei avea curajul să-l închizi atunci când lucrurile nu merg. 

  • Povara datoriilor, mai mare ca niciodată: Cele mai bogate ţări din lume adună datorii noi de peste 17.000 miliarde dolari în lupta cu virusul şi cu criza economică

    Statele bogate ale lumii se pregătesc să acumuleze datorii noi care ar putea ajunge la un total de 17.000 miliarde dolari, întrucât acestea se înarmează cu pachete de măsuri şi stimuli pentru a combate consecinţele economice ale pandemiei – precum scăderea abruptă a veniturilor din taxe şi impozite – conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citată de FT.

    În ţările bogate din OCDE, datoria guvernamentală ar putea creşte în medie de la 109% din PIB la peste 137% din PIB în acest an, ceea ce înseamnă că mai multe state ar putea ajunge la un nivel al datoriei similar cu cel din Italia

    Datoriile suplimentare acumulate acum ar însemna o povară în viitor de circa 13.000 de dolari pe fiecare persoană dintre cei 1,3 miliarde de cetăţeni care trăiesc în ţările membre OCDE.

    Nivelul datoriilor ar putea creşte chiar mai mult dacă revenirea economică va fi în realitate mai lentă decât previzionează economiştii.

    Randal Kroszner, fost guvernator al Rezervei Federale, a spus că situaţia actuală ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung, atât a datoriei publice, cât şi a celei private.

    „Trebuie să ne obişnuim cu realitatea dură că nu vom avea o revenire în formă de V”, a spus Kroszner.

    Organizaţia a anunţat că datoria publică în cele 28 de ţări membre a crescut cu 28% din PIB în criza financiară din 2008-2009, datoria suplimentară ajungând la circa 17.000 miliarde dolari.

    „Pentru 2020, impactul economic al pandemiei de Covid-19 va fi mai rău decât criza financiară”, a notat OCDE.

    Deşi multe guverne au introdus măsuri fiscale în ultimele luni, care variază de la 1% din PIB în Franţa şi Spania, până la 6% din PIB în SUA, acestea ar putea fi depăşite de creşterea datoriei publice – întrucât veniturile din taxe scad de obicei mai repede decât activitatea economică într-o recesiune adâncă, precum aceasta, conform OCDE.

    În urmă cu un deceniu, gândirea economică de până atunci sublinia ideea că o datorie publică ce depăşeşte un nivel de 90% din PIB devine nesustenabilă pentru guverne. În timp ce mulţi economişti cred şi acum că această limită nu există, mulţi consideră că dacă datoria publică va creşte, va ajunge să submineze consumul din sectorul privat, ceea ce poate încetini creşterea.

  • Incă un lanţ uriaş de magazine cu peste 800 de unitaţi pierde lupta şi se apropie de FALIMENT

    Jc Penney, unul dintre cei mai mari retaileri americani, şi-a cerut insolvenţa după ani de  în care afacerile au scăzut, a înregistrat datorii şi planurile de schimbare au eşuat, scrie Blommberg.

    Compania a fost fondată de James Cash Penney în anul 1902, J.C. Penney avea 846 de magazine în 49 de state din Amrica şi Puerto Rico. Preţul acţiunilor companiei era în jurul a 87 de dolari în 2007, în timp ce acum o acţiune a companiei se vinde cu 1 cent.

    Unele dintre magazinele lanţului vor fi închise permanent, iar compania ar putea fi scoasă la vânzare, au anunţat reprezentanţii companiei JC Penney într-un comunicat.

    Această decizie, a venit ca urmare a şocului brusc cauzat de focarul de coronavirus, dar şi a ultimilor ani în care compania a înregistrat un declin continuu şi o serie de datorii.

    Compania a declarat că datorează aproximativ 8 miliarde de dolari la peste 100.000 de creditori, iar planul de restructurare urmăreşte reducerea totalului cu „câteva miliarde de dolari”. Acesta va explora alternative strategice, inclusiv vânzarea de active, ca o condiţie a acordului de finanţare.