BusinessMagazin

Tag: curs valutar

  • Dolarul american, cotat, vineri, la cel mai scăzut nivel de după Crăciun. Euro, în creştere

    Dolarul american a atins cea mai scăzută valoare de după Crăciun, ajungând la 4,3033 lei, în timp ce euro a crescut la 4,5411 lei, potrivit datelor anunţate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Potrivit cursului oficial publicat de BNR, dolarul a pierdut câteva unităţi, în vreme ce moneda unică europeană s-a întărit. Euro este cotat la 4,5411 lei, faţă de 4,5402 lei cât a fost cotat cu o zi în urmă, iar dolarul a ajuns la 4,3033 lei, comparativ cu 4,3356 lei cât valora anterior.

    În decembrie, dolarul a atins un maxim istoric, micşorându-şi, astfel, diferenţa faţă de dolar. Marţi, 20 decembrie, dolarul american a fost cotat la 4,3502 lei, în vreme ce moneda unică europeană a atins 4,5194 lei.

    În ultima perioadă, moneda americană s-a întărit pe fondul deciziei FED de a mări dobâda de referinţă cu 0,25%, o măsură aşteptată de altfel din cauza dobânzilor foarte scăzute de pe piaţă, dar şi a măsurilor economice anunţate de preşedintele ales al SUA Donald Trump.

     

  • Dolarul american, cotat, vineri, la cel mai scăzut nivel de după Crăciun. Euro, în creştere

    Dolarul american a atins cea mai scăzută valoare de după Crăciun, ajungând la 4,3033 lei, în timp ce euro a crescut la 4,5411 lei, potrivit datelor anunţate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Potrivit cursului oficial publicat de BNR, dolarul a pierdut câteva unităţi, în vreme ce moneda unică europeană s-a întărit. Euro este cotat la 4,5411 lei, faţă de 4,5402 lei cât a fost cotat cu o zi în urmă, iar dolarul a ajuns la 4,3033 lei, comparativ cu 4,3356 lei cât valora anterior.

    În decembrie, dolarul a atins un maxim istoric, micşorându-şi, astfel, diferenţa faţă de dolar. Marţi, 20 decembrie, dolarul american a fost cotat la 4,3502 lei, în vreme ce moneda unică europeană a atins 4,5194 lei.

    În ultima perioadă, moneda americană s-a întărit pe fondul deciziei FED de a mări dobâda de referinţă cu 0,25%, o măsură aşteptată de altfel din cauza dobânzilor foarte scăzute de pe piaţă, dar şi a măsurilor economice anunţate de preşedintele ales al SUA Donald Trump.

     

  • Isărescu: Nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară. Cursul s-a corectat de la sine

    Impactul votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare a fost ”emoţional”, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „A fost mai degraba un şoc emoţional. Pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile noastre, ce facem pe piaţa valutară. Însă, pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că cel puţin nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Hornbach România a înregistrat anul trecut afaceri de peste 3,7 miliarde de euro

    Compania multinaţională din domeniul construcţiilor şi grădinăritului a înregistrat   în exerciţiul  financiar  2015/2016 (data bilanţului: 29 februarie) o cifră de afaceri   (netă)  de  peste 3,755 miliarde de euro, în creştere cu peste 5% comparativ cu perioada anterioară, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    La nivel global, grupul Hornbach (concernul Hornbach Holding AG & Co. KgaA) a avut o cifră de afaceri în primele trei luni (de la 1 martie până la 31 mai 2016), cu 6,1%, ajungând la 1,1 miliarde de euro. În acelaşi timp, rezultatul operaţional consolidat (EBIT) al grupului a atins o valoare de 76,5 milioane euro, situându-se la nivelul anului precedent.

    În cel mai mare sub-concern operativ, Hornbach Baumarkt AG, cifra de afaceri a depăşit pentru prima dată pragul de un miliard de euro. Astfel, la un avans de 6,4% s-a obţinut o cifră de afaceri de 1.058,9 milioane euro (comparativ cu perioada similară din anul financiar precedent, când s-a raportat o cifră de 995,2 milioane euro).

    „Pe fondul unor variaţii parţial extreme ale condiţiilor meteorologice care, în multe regiuni, influenţează negativ realizarea proiectelor de construcţie şi renovare, creşterea obţinută este îmbucurătoare“, a declarat directorul financiar al companiei, Roland Pelka.

    Acesta a subliniat că în perioada analizată au fost inaugurate două magazine cu suprafeţe mari în Innsbruck (Austria) şi Praga (Cehia), şi, în acelaşi timp, a fost închis un magazin de mici dimensiuni Mannheim. Raportat la suprafaţă – adică fără a lua în calcul magazinele nou deschise sau pe cele închise în ultimele douăsprezece luni – precum şi raportat la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifra de afaceri a concernului a crescut în primele trei luni cu 4,4%, incluzând efectele de curs valutar al ţărilor non-euro, cu 4,0%.

    În prezent, concernul Hornbach Baumarkt AG operează 154 magazine de materiale de construcţii şi grădinărit în nouă ţări europene. Cifra de afaceri netă ale celor 98 filiale Hornbach din Germania a crescut în primul trimestru cu 2,8%, ajungând la 591,9 milioane euro (în anul precedent situându-se la 575,7 milioane euro). Raportat la suprafaţă, cifra de afaceri a crescut cu 2,7%. Astfel, conform datelor proprii, Hornbach a avut o dezvoltare semnificativ mai bună decât media din industrie, în timp ce cota de piaţă a crescut (2015 – 11,0 %).

    În afara Germaniei, cifra de afaceri a concernului Hornbach a evoluat pozitiv în primul trimestru din anul financiar 2016/2017, urmând tendinţa pozitivă din ultimele două exerciţii financiare. Astfel, incluzând magazinele nou deschise, cifrele de afaceri în restul Europei, unde au fost incluse activităţile DIY din cele opt ţări din afara Germaniei, au crescut cu 11,3%, ajungând la 467,0 milioane euro (în anul precedent: 419,6 milioane euro). De asemenea, cota celorlalte ţări la cifra de afaceri a sub-concernului Hornbach Baumarkt AG a crescut de la 42,2% la 44,1%. Raportat la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar, cifrele de afaceri în restul Europei au crescut cu 6,6%, incluzând efectele variaţiei cursului de schimb valutar cu 5,7%.

    Evoluţia cifrei de afaceri a sub-concernului Hornbach Baustoff Union GmbH (HBU) este una solidă în perioada de raportare. Deşi constructorii privaţi şi clienţii profesionali au fost nevoiţi să îşi limiteze sau să amâne proiectele din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, cifra de afaceri a Hornbach Baustoff Union a crescut, în primele trei luni, cu 0,8%, ajungând la 56,8 milioane euro (în anul precedent: 56,4 milioane euro). Sub-concernul opera, la data de 31 mai 2016, fără nicio modificare, 24 magazine de materiale de construcţii în sud-vestul Germaniei şi două locaţii aproape de graniţă, în Franţa (Lothringen).

    Grupul Hornbach a intensificat, în primul trimestru al exerciţiului financiar 2016/2017, eforturile pentru dezvoltarea sectorului e-commerce în cadrul „Strategiei Interconnected Retail”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Datorită creşterii cheltuielilor, precum şi marjei comerciale mai reduse, dezvoltarea profitului în primul trimestru nu a putut ţine pasul cu creşterea cifrei de afaceri la nivelul concernului.

    Rezultatul operaţional consolidat (EBIT) în concernul Holding AG & Co. KGaA a ajuns, cu o valoare de 76,5 milioane euro, aproape la nivelul anului precedent (76,8 milioane euro). Rezultatul per acţiune în cadrul holdingului s-a îmbunătăţit după trei luni, ajungând la 2,56 euro (în anul precedent: 2,57 euro).

    Fondată   în  anul  1877,  Hornbach a ajuns la  o istorie de cinci generaţii.  În  acest  moment,  concernul  deţine  154 de magazine mixte de materiale  de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria,  Olanda,  Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), dintre care 6 în România (Bucureşti  Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

     

     

  • Veste excelentă pentru şoferi: motorina a ajuns la cel mai mic preţ din ultimii cinci ani

    Petrom a ieftinit, din nou, motorina cu 5 bani pe litru în staţiile proprii, în timp ce benzina rămâne la acelaşi preţ, scriu cei de la reporterntv.ro.

    Astfel, preţul motorinei comercializate în benzinăriile Petrom a scăzut cu 10 bani în două zile. În ultimele şase luni, motorina a pierdut peste un leu pe litru, iar benzina aproximativ la fel. Preţurile benzinei şi motorinei comercializate la noi în ţară sunt direct legate de cotaţiile internaţionale ale produselor petroliere şi de cursul de schimb. La rândul lor, cotaţiile carburanţilor sunt legate de preţul barilului de ţiţei.

    Cum, în ultimele luni, barilul a coborât de la 65 la 40 de dolari, iar cursul de schimb a rămas relativ constant, distribuitorii de carburanţi au fost nevoiţi să scadă preţurile produselor comercializate, potrivit sursei citate.

    Preţul carburanţilor diferă între diverse staţii din ţară, chiar şi în cadrul aceleiaşi firme. Oscilaţiile pot fi şi de 5%, sau chiar mai mult.

  • Şase mari bănci, amendate cu aproape 6 miliarde dolari pentru manipularea pieţei valutare

    Citigroup, JPMorgan Chase, Barclays, UBS şi Royal Bank of Scotland au fost acuzate de autorităţile de reglementare din Statele Unite şi Marea Britanie că şi-au înşelat clienţii spre folosul propriu, utilizând invitaţii preferenţiale la discuţiile de stabilire a ofertelor băncilor pentru cursurile de schimb şi limbaj codificat pentru coordonarea tranzacţiilor.

    Cu excepţia UBS, toate celelalte bănci au recunoscut că au conspirat pentru manipularea ratelor de schimb pentru dolar şi euro, pe piaţa valutară spot.

    UBS şi-a recunoscut vinovăţia într-o acuzaţie diferită.

    Bank of America a fost amendată la rândul ei, dar a evitat recunoaşterea vinovăţiei în acuzaţii legate de comportamentul traderilor.

    “Amenzile care vor fi plătite de aceste bănci sunt corecte, având în vedere natura practicilor anticoncurenţiale, pe termen lung”, a declarat procurorul general al Statelor Unite, Loretta Lynch.

    Băncile au folosit astfel de practici incorecte până în 2013, când autorităţile de reglementare au început să le penalizeze pentru manipularea dobânzii Libor de pe piaţa interbancară.

    În total, autorităţile de reglementare din Statele Unite şi Europa au amendat şapte bănci cu peste 10 miliarde de dolari, pentru că nu au oprit traderii să încerce să influenţeze ratele de schimb valutar folosite zilnic de milioane de oameni, de la companiile de investiţii până la turiştii care cumpără valută în vacanţă.

    Investigaţiile nu s-au încheiat. Procurorii pot inculpa şi persoane, în cadrul acordurilor prin care băncile s-au angajat să colaboreze cu autorităţile.

    Este pentru prima oară în multe decenii când companiile mamă ale Citigroup, JPMorgan, Barclays şi Royal Bank of Scotland s-au recunoscut vinovate de fapte penale, dar au obţinut în cadrul negocierii acordului dreptul de a continua operaţiunile ca de obicei.

    Citicorp, compania mamă a Citigroup, va plăti cea mai mare amendă penală, 925 milioane de dolari, precum şi 342 milioane dolari către Rezerva Federală.

    Traderii băncii au participat la o conspiraţie din decembrie 2007 până cel puţin ianuarie 2013, se arată în acord. Astfel, traderi ai Citi, JP Morgan şi ai altor bănci au format un grup numit “Cartelul” sau “Mafia”, participând aproape zilnic la discuţii private prin care şi-au coordonat tranzacţiile.

    JPMorgan a fost amendată penal cu 550 milioane de dolari şi a acceptat plata a 342 milioane de dolari Rezervei Federale. Banca a fost implicată în manipularea cursului valutar în perioada iulie 2010-ianuarie 2013.

    Banca britanică Barclays a fost amendată cu o sumă record de 2,4 miliarde de dolari. Angajaţii băncii au continuat să folosească practici înşelătoare în pofida angajamentului directorului general Antony Jenkins de a schimba politica Barclays în domeniul riscurilor asumate. Luna trecută, Barclays a concediat patru traderi, iar şeful autorităţii de reglementare a statului New York, Benjamin Lawsky, a cerut concedierea altor patru, în prezent suspendaţi sau aflaţi în concediu plătit.

    UBS a fost prima dintre băncile care a raportat autorităţilor americane comportamentul incorect. Banca elveţiană şi-a recunoscut vinovăţia şi va plăti o amendă panală de 203 milioane de dolari pentru manipularea dobânzii interbancare Libor, precum şi 342 de milioane de dolari Rezervei Federale, pentru tentativă de manipulare a cursului valutar.

    Royal Bank of Scotland va plăti o amendă penală de 395 de milioane de dolari şi alte 274 milioane de dolari la Rezerva Federală.

  • Cum se protejează companiile de fluctuaţiile valutare

    Volvo Cars, din Suedia, este una dintre companiile care aplică o politică de regionalizare a operaţiunilor. Luna trecută, Volvo Cars a anunţat planurile de construcţie a unei fabrici de 500 de milioane de dolari în Statele Unite, privind dincolo de cotaţia ridicată actuală a monedei americane, pentru protecţie pe termen lung faţă de fluctuaţiile valutare, relatează Reuters.

    “Eliminăm impactul fluctuaţiilor valutare pe termen scurt, care nu sunt niciodată bune pentru angajamentele pe termen lung faţă de clienţii din diferite regiuni, creând astfel o asigurare naturală”, a explicat directorul general al Volvo Cars, Hakan Samuelsson.

    Asigurarea naturală funcţionează atunci când structura unei afaceri o protejează de volatilitatea cursului de schimb, cum se întâmplă atunci când furnizorii, fabricile şi clienţii folosesc aceeaşi monedă.

    Acest model este tipic pentru producătorii de alimente perisabile şi băuturi care au nevoie ca bazele de producţie să fie apropiate de adresele de livrare, dar este mai puţin obişnuit pentru producătorii de bunuri de folosinţă îndelungată, precum automobilele, electronicele sau îmbrăcămintea, care deseori preferă forţa de muncă ieftină şi economiile generate de volum, cel puţin până nu demult.

    În ultimele luni, acest din urmă model a fost pus sub semnul întrebării de fluctuaţiile mari ale euro şi dolarului, pe fondul divergenţei mari între perspectivele economice din Uniunea Europeană şi Statele Unite.

    În octombrie 2014, Rezerva Federală (Fed) americană a anunţat că va opri programul de achiziţii lunare de obligaţiuni lansat în urmă cu cinci ani pentru susţinerea sistemului financiar, întrucât redresarea economică e pe drumul corect.

    Banca Centrală Europeană a lansat la rândul său, în martie 2015, un program de suplimentare a lichidităţilor, în încercarea de revitalizare a economiei.

    În consecinţă, dolarul şi euro s-au înscris la rândul lor pe traiectorii divergente, iar în ultimele nouă luni costul de asigurare faţă de instabilitatea cursului s-a triplat.

    “Când un curs valutar a devenit volatil în mod special, poate deveni prea costisitor să te asiguri financiar”, a declarat Brandon Leigh, director financiar la producătorul de săpunuri PZ Cussons. Cea mai mare piaţă a acestei companii este Nigeria, unde moneda naira s-a depreciat cu 18% în ultimele nouă luni ca urmare a prăbuşirii preţurilor petrolului, care au afectat acest stat, cel mai mare producător de petrol din Africa.

    În aceste condiţii, asigurarea naturală a devenit justificată mai mult ca oricând, a declarat Robert Waldschmidt, analist la compania Liberum.

    Retailerul online de îmbrăcăminte Asos, din Marea Britanie, afectat de aprecierea lirei sterline, a anunţat în această lună că a decis să se aprovizioneze cu produse în euro, pentru piaţa zonei euro, şi cu produse în dolari, pentru Statele Unite.

    “Obiectivul nostru este să profităm cât mai mult de asigurarea naturală. Soluţia noastră este să corelăm facturile, fluxurile de numerar, produsele şi preţurile în aceeaşi monedă”, a declarat directorul operaţional al Asos, Nick Beighton.

    Aprovizionarea la nivel local are şi alte beneficii, în special pentru pieţele emergente cum este Africa, unde aprovizionarea de la furnizori locali poate susţine dezvoltarea economică şi puterea de cumpărare.

    Producători de alimente şi băuturi ca Nestle, SABMiller şi Unilever au acţionat pentru a-şi dezvolta furnizorii locali, care contribuie la asigurarea aprovizionării şi la fabricarea de produse cu preţuri accesibile.

    Directorul Nestle Russia, Maurizio Patarnello, a menţionat aprovizionarea locală ca unul din motivele impactului minim asupra companiei al interzicerii importurilor de bunuri occidentale de către Rusia, ca reacţie la sancţiunile occidentale impuse în contextul crizei ucrainene.

    Aprovizionarea locală ajută companiile că se protejeze de impactul cursului valutar, a declarat directorul pentru riscuri şi finanţare al SABMiller, Philip Learoyd.

    El a adăugat că SABMiller, al doilea mare producător de bere la nivel mondial, va căuta în continua oportunităţi pentru a se proteja de expunerea la volatiulitatea cursului valutar.

    În cazul producătorului olandez de aparatură electronică Philips, pieţele emergente asigură circa 35% din venituri, dar prea puţin din producţie. Drept rezultat, marjele de profit au fost presate anul trecut de fluctuaţiile de curs valutar ale diferitelor monede emergente, în special rubla rusească şi peso-ul argentinian.

  • Euro s-a depreciat constant faţă de dolar, reflectând divergenţa între economia SUA şi cea a zonei euro

    De la peste 1,35 dolari/euro la începutul lui iulie 2014, euro s-a depreciat constant faţă de dolar în fiecare dintre lunile următoare, reflectând atât divergenţa între economia SUA, în plină redresare, şi cea a zonei euro, ajunsă aproape de pragul recesiunii, cât şi divergenţa corespunzătoare între politicile monetare promovate de Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană. Fed tocmai se pregătea să încheie ultimul său program de stimulare monetară a economiei, în timp ce BCE se pregătea să lanseze în septembrie prima rundă de finanţări ieftine pentru bănci şi încă rezista cântecelor de sirenă ale pieţelor financiare care îi cereau să urmeze exemplul Fed şi să apeleze şi ea la tiparniţa de bani, spre a da un impuls mai consistent economiei din zona euro.

    După cum ştim, principala piedică în calea pornirii tiparniţei a fost rezistenţa Germaniei, care s-a temut mereu că o astfel de soluţie ar face toate statele cu probleme fiscale din zona euro să arunce la gunoi politicile de austeritate şi să se răsfeţe nemeritat pe nişte bani fictivi. Nici măcar argumentul stagnării economiei din zona euro n-a fost de ajuns spre a face BCE să treacă peste obiecţiile nemţeşti; decisiv însă a fost efortul coordonat de SUA de ieftinire treptată a petrolului în a doua jumătate a anului trecut, care n-a creat numai probleme economiei ruseşti, ci a reuşit să împingă în teritoriu negativ şi inflaţia din zona euro. Aceasta a permis compunerea în timp a unui argument tot mai convingător privind necesitatea ca BCE să pornească tiparniţa monetară spre a combate pericolul deflaţiei (ne amintim că nu mai departe de primăvara trecută, când preţul barilului era încă sus, iar războiul rece al Occidentului cu Rusia era abia la început, fostul bancher central polonez Leszek Balcerowicz încă putea spune cu temei la Bucureşti că pericolul deflaţiei este o poveste fabricată de guvernele ostile reformelor şi de speculatorii financiari).

    Aşa încât pieţele financiare au asimilat deja încă de anul trecut certitudinea că BCE va lansa până la urmă un program de cumpărare de obligaţiuni după modelul Fed (relaxare monetară cantitativă – QE, quantitative easing), singura discuţie fiind despre momentul când această lansare va avea loc. Acest efect de asimilare anticipată a silit BCE ca atunci când a făcut anunţul privind QE, luna trecută, să încerce să ia prin surprindere pieţele aruncând în joc o sumă mult peste aşteptările lor, respectiv 1.100 mld. euro faţă de o estimare în jur de 500 mil. euro. Iar consecinţa a fost că toate efectele pe care economiştii băncilor le aşteptau după lansarea QE, în privinţa deprecierii euro şi a scăderii randamentelor la obligaţiunile de stat din zona euro, să fie net depăşite în amploare. Spre exemplu, Danske Bank a admis că a subestimat efectul de „cartof fierbinte“ al QE (combinaţia dintre lichiditatea în exces din piaţă şi randamente negative la depozite, care împinge capitalurile volatile să iasă de pe euro şi să caute alte active cu riscuri mai mari, dar şi cu randamente mai bune), ajustându-şi în doar câteva zile previziunile privind cursul euro peste 6 luni de la 1,10 la 1,05 dolari.

    Efectul de „cartof fierbinte“ este ceea ce am văzut deja în ultimii ani la fiecare rundă de QE derulată de Fed: pe rând, aurul, monedele exotice, monedele economiilor emergente sau pieţele lor de acţiuni au fost luate cu asalt sau părăsite brutal, cu efecte nocive asupra economiilor respective (un exemplu a fost bula francului elveţian, stopată în 2011 de către banca centrală prin plafonarea aprecierii lui). Acesta e şi motivul pentru care încă de la finele lui 2013, Christine Lagarde, şefa FMI, avertiza guvernele din economiile emergente că e posibil ca apropierea de sfârşit a ultimei runde de QE a Fed (încheiată în octombrie 2014), să agite din nou capitalurile volatile şi să facă astfel necesară instituirea unor controale valutare. Anul 2014 a trecut însă cu bine, pentru că Fed şi-a dozat foarte exact mişcările de închidere a robinetului de bani, în funcţie de statisticile privind mersul economiei americane, şi a anunţat regulat şi din timp pieţele în privinţa a ceea ce va urma, tocmai spre a evita să fie iarăşi şantajată de acestea spre a lansa o nouă rundă de QE, aşa cum s-a întâmplat în vara turbulentă a lui 2011.

  • Francul elveţian continuă să crească la cursul BNR de vineri, dar într-un ritm mai lent

     Cursul anunţat de BNR pentru francul elveţian a crescut joi cu 15,7%, la 4,3287 lei/franc, maxim istoric, şi a trecut de 5 lei la cotaţiile din piaţa bancară raportate la euro, iar cursul pentru euro a depăşit pragul de 4,5 lei/euro, dolarul atingând şi el o valoare record faţă de leu.

    Francul elveţian s-a apreciat joi cu 30% faţă de euro, atingând un nivel record pe pieţele internaţionale, după ce banca centrală a Elveţiei a decis să renunţe la plafonul minim de schimb valutar, de 1,2 franci/euro, considerând că existenţa sa nu mai este justificată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Isărescu către analişti: Daţi-mi o mână de ajutor, lumea să nu se mai uite la curs, ci la dobânzi

    “Daţi-mi o mână de ajutor să creăm o situaţie de normalitate, să nu se mai uite lumea la cursul de schimb, să se uite mai degrabă la dobândă. Hai să le transmitem românilor o stare de normalitate, asta e normal să se întâmple cu cursul, şi cu variaţii mai mari, nu-i nimic rău. Noi am încercat să spunem că nu ne uităm la curs dacă el se plimbă aşa, într-un interval de 3-4%, nu putem să insistăm, pentru că atunci plecam de la managed floating (fluctuaţie controlată a cursului – n.r.), ne ducem în altă direcţie, în alte politici de curs. Mulţumesc pentru ajutor, sunt sigur că m-aţi înţeles”, s-a adresat guvernatorul analiştilor, la seminarul “Economia românească între macrostabilitate şi microtensiuni”, organizată de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) la Banca Naţională.

    El a amintit că BNR nu a adoptat niciodată o politică de free floating, prin care să lase cursul să fluctueze liber.

    “Cu toate că, să vă dau o ironie a istorie, când mi-am susţinut în perioada comunistă teza de doctorat, am pledat pentru free floating. Când am ajuns pe scaunul de guvernator, mi-a trecut, dar asta e altceva, face parte din istoria mea personală”, a spus Isărescu.

    El a reiterat ideea că BNR nu stabileşte cursul de schimb, ci calculează o medie între cursurile celor mai importante 10 bănci de pe piaţă, pe care o publică “din considerente statistice, vamale, chiar şi mediatice”.

    “Toată lumea spune cursul Băncii Naţionale, nu spune nimeni cursul mediu al pieţei valutare din România stabilit independent de Banca Naţională, calculat din considerente statistice de BNR, nu e un lucru minor”, a punctat şeful BNR.